Citate despre secunde și suflet
citate despre secunde și suflet (inclusiv în versuri).
Leșinul dă sufletului și panica morții, și intensitatea ei. Durase numai câteva secunde, dar sufletul își pierduse vârsta, apropiindu-se chiar în clipa vastei eclipse de copilăria mică.
citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Bia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulți domni din lumea mare s-ar lipsi într-o secundă de jumătate din sufletele și din moșiile lor, ipotecate sau nu, în schimbul unui stomac de domn din starea de mijloc.
Gogol în Suflete moarte
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
ceasul
tace
în limba
secundelor
acum vorbește sufletul
gogyohka de Sebastian Ciortea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cel care creează, nu există zi de 24 de ore, pentru că el este dincolo de timp și de spațiu. În fiecare secundă, sufletul lui zboară între extaz și agonie, între suferință și bucurie.
citat din Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă citesc prin tine
mă ascult pe mine
când cad frunze să-mi acopere pașii trecuți
când banca sufletului în verdele copacilor
ne păstrează șoaptele
soarele este pus la umbră
lacrima-mi umezește secundele
tramvaiul mă zgâlțâie iar geamul lui
îmi tremură fruntea a rece
mi-e frig în suflet, haine de iubire nu mai am
nu mai știu de-i toamnă sau primăvară
un geam de undeva se uită la mine
din dosul lui mă privește, poate viitorul
de unde să mă ia!
trecutul suspină cu mine
babuța se uită la mine speriată
am șireturile desfăcute a viață, nu piedică-mi sunt ele
chiar dacă am dat pentru ele doar doi lei
mă cos la mașina hazardului, vreau linie dreaptă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (mai 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu trup și suflet
Crezi tu că nu pot scrie, dacă nu mă raportez la tine?
Eu pot acoperi preaplinul cu un frumos poem, el primul
Eu pot acoperi tăcerea cu flori de imortela, lacrimi ascunse-n suflet,
Dar am ales întâia oară să fiu în armonie totală.
Astăzi am reînviat!
Simte inima de lumina goală,
Au nevoie de mine, cu sufletul vuind ca un clopot.
Printre ruine, aud al secundelor ropot...
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doctore, salvează-mă!
Doctore,
am nevoie de tratament.
Administrează-mi în
vena mâinii stângi
două-trei doze de... uitare.
Medicamentul ăla scump
și aproape imposibil
de găsit în lumea
sufletelor îndrăgostite.
Vreau să-mi vindece
inima, să mi-o curețe
de leacul devenit microb.
Da! Iubirea...
Abia îi mai simt
bătaia în piept...
Doctore, salvează-mă!
Plătesc oricât, cât îmi ceri?
Accepți și plata în lacrimi?
Le-am adunat în banca sufletului,
crezând că îmi voi putea
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chinuri
Mă doare dragostea de viață a păsării Phoenix
Ce-o port în suflet
Mă doare singurătatea
Care mă izoleză
Mă doare trupul
Frământat de chinuri interioare
Mă doare tristețea
Din ochii semenilor mei.
Vreau într-o mare furtunoasă
Ca să mă transform
Să mă arunc
Pe malurile cu nisip fierbinte
Și stâncile cu creste ascuțite
Și cu fiecare val care
Se va sparge din mine
Liniștea-n suflet să se așterne
Pentru o secundă.
poezie de Craita Serbanescu
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ultima secundă de martie a strigat pentru întâia oară cel ce a făcut din cuvânt arcuș și din suflet vioară...
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Prea negru
prea multă vară
alerga goală
prin suflet
părul tău prea negru
îmi râdea obraznic în față
știam că n-am voie să te privesc
vălul mușcă din chipuri
desfigurează vieți
săream destinul
piatră despicată
cu-o plăcere interzisă
teritoriile interioare minate
explodau
atunci mi-am auzit inima
prima dată
cum bate ca o nebună
împărțeam secunda
în clipe somnoroase
și nopțile se împrăștiau
în părul tău prea negru.
poezie de Denisse Huzum din Însemne
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există cale de întoarcere: tot ce se întamplă este dictat de necesitatea ca fiecare suflet să fie adus la starea sa finală. Doar acest scop determină starea lumii noastre în fiecare secundă, ce se întamplă cu ea, în general și fiecăruia dintre noi, în particular. Creatorul nu a creat nimic la întamplare. Totul serveste scopului Său.
citat din Michael Laitman
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Viața mea se iluminează
Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru și de sare.
Țărmul s-a rupt de mare și te-a urmat
ca o umbră, ca un șarpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,
corăbiile sufletului meu marin.
Și viața mea se iluminează,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenușiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg și salt și curg.
Mai lasă-mă un minut,
mai lasă-mă o secundă,
mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Un rămas bun, un ultim oamgiu...
Bat clopotele imnul revenirii
În lutul sfânt...
Și ai plecat, tu, om.
Ai părăsit secunda care doare
Urmând o altă cale - dulce somn.
O, dulce somn te-a prins fugar în Rai
Ca-ntr-un tablou mirifc... ai plecat!
Și-ai scris pe crucea vieții că voiai
În raiul pământesc să mai fi stat.
Ai scris pe crucea vieții revenire,
Tu, om, născut de-a fi doar o secundă,
Pe nesfârșirea mării, Fericire...
Dar ai plecat... te plânge lume multă!
Te-ascunzi în ne-mplinitele solfegii,
În muzică să-ți împlinești tăcerea,
Te-așteaptă sus îmbrățișarea mamei,
Aici lași noaptea, doliul și durerea...
Aici lași crucea, numele pe-o piatră
Ce ne vor aminti în veci de tine,
Acolo pleci purtând iubire-n suflet,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salt
E un parfum al revoluției, plutind
în ampla ridicare către nouri
a schelelor de aluminiu și e
un gust de viață revărsat din lucruri.
Și e-o zvârlire-n sus a sufletului meu
spre-un viitor mai cristalin al lumii
și-un timp de dragoste care-l presimt sub tălpi
ca pe-o zvârlire din pământ, a lunii.
E ca și-atunci iubito când te-aștept,
coloană vie și nerăbdătoare
secunda ce-o lovește pieptul, tu
s-o schimbi din sunet în culoare.
Și vii, și e un gust de viață-n lucruri
și-n aer trupul tău e scris
și-o mână îmi alunecă pe umăr
ca peste-un ochi întredeschis.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mult mai frumos era dacă veneai și astăzi la aceeași oră, zise vulpea. Dacă, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă de la ora trei voi începe să fiu fericită. Și, pe măsură ce secundele vor trece, eu și mai fericită mă voi simți. La ora patru mă vor cuprinde un freamăt și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii așa, la voia întâmplării, eu niciodată nu voi ști la ce ceas să-mi împodobesc sufletul.
citat clasic din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vechi tango
Un vechi tango și dansu-ncepe lin
Cu pașii rari și trupurile-aproape
Privirile duioase de sub pleoape
Au frumusețea cerului senin.
Mi-e sufletul de încântare plin
Și-ncearcă din visare să se-adape
Un vechi tango alunecă pe clape
La un pian ce cântă în suspin.
E adevărat sau numai o părere,
Doar clipele frumoase sunt tot rare?
Aleargă-n timp secunde efemere.
În universul cu a lui mișcare
Cu acel tangou cu dulcea-i mângâiere
Plin de tandrețe și de-nfiorare.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Lumini de amurg
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preț de o secundă...
Preț de o secundă, totul stă pe loc,
Labirint de vise ninge peste timp,
Crâmpeie de ceață nu mai sunt deloc,
Lunatice zboruri trec prin anotimp.
Frunze, pomi dansează într-un film final,
O descătușare încearcă în zori
Simfonii de aripi, dar sunt bieți actori
În decorul galben, tandru și banal.
Umbrele din suflet se pliază-n nori,
Clipe agitate păsări fâlfâind
Colorează-n doliu, gândul, uneori,
Când, spre universuri, ochii și-i întind.
Petale de Soare se răsfrâng pe cer,
Lăcrimează-n rouă și cad pe pământ,
Făcând loc zăpezii, cumplitului ger,
File din povestea Cuvântului Sfânt.
poezie de Daniela Tiger din Împăcare - Pricesne și poezie ortodox-religioasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmare a unei secunde
M-am nascut dintr-o secunda
de neatentie a universului
fiindca am primit
trup si glas de om inchizand
o furtuna in suflet.
Am strans in acea secunda
toate iluziile si amintirile timpului
si le-am inchis in coconul de argint
ce avea sa se numeasca visare.
Si tot in acea secunda
am cules cuvinte si silabe
pe care le-am trecut stravezii
prin mijlocul inimii mele
Iar ceea ce a urmat
s-a numit cunoastere.
O secunda a fost de ajuns
ca sa scape toate grijile si deceptiile
dintre marginile anotimpurilor
astfel incat le-am trait pe toate
adanc in abisul din mine.
[...] Citește tot
poezie de Monixa Danila
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânsul șoaptelor
Femeie singură...
e noapte...
speranțe pierdute,
șoaptele plâng,... privește!
sfârșit de șoapte deșarte...
secundele se scurg...
pierdute-n pământ,
e noapte...
Sufletele ce zac șterse,
rătăcesc pe-al nopții drum,
șoaptele plâng,
aud murmurul tânguit
acorduri deșarte,
prin al vieții labirint.
Femeia și-aprinde-o țigară,
și-așteaptă...
pentru a mia oară,
un strop de iubire în seară.
Dar... totul e doar
Fum!
poezie de Amelia Magori
Adăugat de AMIKA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec (7)
Inima se vărsa printre coaste,
sufletul cădea în fluturare.
Se țineau de inelare, mîinile noastre,
într-o veche, grea înserare.
Eu mă rugam la umărul tău,
mă rugam cu un fel de cuvinte albastre.
Mă rugam astfel, mereu,
pînă se-năspreau secundele noastre.
Tu erai piatra, tu erai norul,
tu erai vulturul, tu erai ora
din care-și curmau asupră-ne zborul
secundele dîndu-se tuturora.
Astfel ne trecea viața, astfel muream,
deveneam transparenți, de gheață.
Priveliștea lumii trecea ca prin geam
prin lipsa noastră verticală de viață.
Numai păsările lovindu-se, foarte mirate,
în noi își vărsau zborul.
Eu mă rugam în cuvinte ciudate.
Tu erai piatra, tu erai norul.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre secunde și suflet, adresa este: