turism şi ţări

Securitatea românească constată cu mirare intensificarea unui grup mare de 'turişti' venit din URSS pe teritoriul patriei noastre şi alte grupuri de spionaj venite din Ungaria. Agenturile străine îşi intensifică activitatea în ţara noastră.

Nicolae Ceauşescu în Stenograma şedinţei C.P. Ex. din 17 dec. 1989
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

TURISTICĂ

Turistul rus -e-adevărat!-
Îşi plânge-amarnic zilele,
C-atâtea ţări a colindat,
Încât îl dor... şenilele!

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lectura ghidului turistic al Franţei nu te transformă într-un cunoscător al ţării lui De Gaulle; citindu-l, îţi poţi forma o impresie, dar ca să afli ce înseamnă Franţa, trebuie să treci la acţiune, adică să te duci să vizitezi ţara.

Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turiştii vor veni numai dacă schimbăm numele de Ţara lui Papură-Vodă în Dracula-Land.

aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turismul şi al ţării brand

În virtutea "zelului",
Au tras paguba la zar...
Ce îi lipsea chelului?...
Tichia de mărgăritar...

epigramă de Constantin Enescu (iulie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turiştii neamului

Eşti deşteaptă naţiune.
Fiii tăi cam pleacă-n lume,
Amăgiţi de-acest apus,
Cu bilet de numai "dus".

epigramă de Nicolae Ghinoiu din ziarul "Viaţa Buzăului" (10 iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pretins turist

Amator de tot ce are,
Splendid ţara românească,
Lui îi place... Dealul Mare,
Şi... Valea Călugărească.

epigramă de Victor Hâlmu din Hipocrate se amuză
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia lumii

Din vechiul Egipt se remarcă geografia sa egocentrică. Desenul lumii în
formă de triunghi cu un vârf în jos reunea cele două părţi ale ţării,
cea înaltă şi cea joasă. O linie în centru îl împărţea în două. Figura obţinută din această
reprezentare era cheia vieţii, cheia întregii existenţe. În termeni
generali nordul era bogat şi sudul mult mai sărac. Marile capitale
precum Memphis, Tebas ori Alexandria înfloreau la frontieră pe malul Nilului sau
în deltă aproape de mare.
Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip.
Cu o imensă cheie a vieţii făcută din plumb aurit se deschid astăzi cele două
temple din Abu-Simbel sau cel din Luxor, în antica Tebas, cu coloanele sale,
obeliscuri, statui de zei şi marele bulevard incomplet cu trei kilometri de
sfincşi ce unea în vechime această ultimă construcţie cu cea de la Karnak.
La întorcerea spre vapor după vizita la Luxor, un grup de copii ce-i
salutau pe turişti, urmându-i pe aleea ce coboară până s-ajungă la
portul înflorit, au făcut un cor în jurul nostru. Fetiţa cea mai mică, cu un
chip frumos ca faţa lumii când se trezeşte, s-a apropiat de fusta mea. Din Egipt
mi-am adus amintirea acestor obraji iluminaţi, am mers să caut
zborul incredibil al ciucurilor roşii ce înfloresc în salcâmi, şi am găsit
fructul seminţei pe care am plantat-o ca un sărut, şi am făcut-o să crească, precum o
cheie a vieţii, în

[...] Citeşte tot

poezie de Rosa Lentini, traducere de Eugen Dorcescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Normă

Urcând Golgota
am căzut a treia oară
ducând crucea ţării,
în timp ce la dreapta mea
Mântuitorul Iisus Hristos
urcând şi el
dar de această dată ca turist
şi scriind versuri despre
istoria acestui deal
s-a oprit lângă mine,
nu silit de povara drumului
ci a metaforelor...
Atunci Domnul Iisus Hristos
a făcut cu mine schimb de experienţă...
A luat el crucea...
Iar eu îi continuu poezia...

poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intelligence-ul românesc poate ieşi din saloanele moderne, elegante ale congreselor, consfătuirilor şi seminariilor interminabile, având capacitatea de a se decupla de zona politicului corupt şi de a se concentra sistematic, metodic asupra prevenirii şi combaterii marii corupţii politico-financiar-economice, de asigurare a securităţii energetice a ţării prin protejarea, modernizarea sistemului energetic naţional, de susţinere a creării şi securizării sistemului de irigaţii naţional, de dezvoltare impetuasă a turismului, de asigurare a securităţii sociale (reducerea şomajului, reconversia profesională, asigurarea traiului decent), de dinamizare a securităţii educaţionale prin creşterea calităţii actului educaţional, întărirea sentimentelor patriotice, a educaţiei morale, oprirea exodului inteligenţei româneşti şi a crizei de sistem, de creare a fundamentelor sistemului meritocratic. Aceste obiective sunt esenţiale pentru modernizarea României şi nu interpretarea la nesfârşit a unor fenomene, procese ultrasecundare, fără efecte în asigurarea progresului social al ţării, aşa cum s-a procedat lamentabil de multe decenii.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"O parte consistentă a rectorilor universităţilor din România şi a decanilor de facultăţi au obţinut aceste funcţii, pe filiere unilaterale sau combinate, susţinuţi de politicieni, parlamentari, servicii secrete şi de mediile financiar-economice. Analizând catalogul cărţilor on-line al Bibliotecii Naţionale a României constatăm că majoritatea rectorilor/decanilor au publicat între 3 şi 7 cărţi de specialitate, de multe ori fiind coautori, în schimb au cv-uri "impresionante" cu titluri honoris causa, cu stagii de studii la multiple universităţi europene şi americane. La fel ca politicienii versaţi şi anumiţi rectori au făcut mai mult turism, au mers "la o cafea", decât activităţi academice internaţionale. Tot ei, rectorii, au modificat legislaţia nemaiavànd posibilitatea din afara sistemului universitar să dai concurs [este şi cazul meu, în urmă cu 10 ani] pentru poziţia de profesor universitar doctor, deşi îndeplineşti toate condiţiile, titlu ştiinţific, vechime, multiple cărti publicate, studii şi cercetare ştiinţifică, consiliere. Eşti obligat să începi de la 0, să dai concurs pentru poziţia de asistent universitar."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernul din Nepal a recunoscut că mulţimile de alpinişti care urcau pe Everest creau mari probleme în ceea ce priveşte siguranţa, estetica şi impactul pe care-l aveau asupra mediului înconjurător. În timp ce se confruntau cu această problemă, miniştrii nepalezi au venit cu o soluţie care părea să împace ambele părţi - restrângea numărul alpiniştilor, iar în acelaşi timp aducea mai multă valută forte în fondurile naţionale secătuite: mărirea taxei pentru permisele de alpinism. În 1991 Ministerul Turismului cerea o taxă de 2.300 de dolari pentru un grup oricât de mare care voia să urce pe Everest. În 1992 taxa a crescut la 10.000 de dolari pentru o echipă de până la nouă alpinişti, iar pentru fiecare persoană în plus se mai plăteau încă 1.200 de dolari.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România pitorească e o ficţiune turistică: produsul unei mentalităţi de român sezonier, care îşi petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină şi plonjează, din când în când, semiadormit în "sânul naturii" pentru a-şi măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de "România pitorească" e semn de inaderenţă la tragicul românesc, la patosul ţării şi al oamenilor.

Andrei Pleşu în Jurnalul de la Tescani (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Union Jack

câţiva nori împinşi de peste ocean
şi oraşul geme sub ziare
cu poza lui boris vânzând acţiuni
în greenwich market
pungi cu hamburgeri, inimi şi rulmenţi
tapet pentru NHS*, nisip şi curmale,
rinichi proaspeţi

two for one, mate!
prin fumul albastru
turişti mulţi şi veseli
aruncă tandru cu grisine şi lire
în lebedele care se fac că plouă
în st. james park

avem steag. noroc şi vână
scriu editorii. vom decupa ţara
cu dinţii din harta continentului
apoi o vom scuipa într-un ocean
cu nume de virus

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Ţara lui Invers, ministrul Agriculturii este un electronist, ministrul Armatei e un laş, ministrul Comunicaţiilor e un om necomunicativ, ministrul Culturii e un om incult, ministrul Dezvoltării e un pitic, ministrul Economiei e un om care n-a produs în viaţa lui niciun bun material, ministrul Educaţiei e un om needucat, ministrul Energiei e un om debil, ministrul de Externe e un om total lipsit de diplomaţie, ministrul Finanţelor e un om sărac, ministrul de Interne e un hoţ, ministrul Justiţiei e un om injust, ministrul Mediului e un poluator, ministrul Muncii e un leneş, ministrul pentru Românii de Pretutindeni este un ungur, ministrul Sănătăţii e un om grav bolnav, ministrul Tineretului şi Sportului e un bătrân sclerozat, ministrul Transporturilor n-are carnet de conducere auto, ministrul Turismului e un om sedentar, iar primul-ministru al Guvernului este un om laş, necomunicativ, incult, pitic, n-a produs în viaţa lui niciun bun material, e needucat, debil, lipsit de diplomaţie, hoţ, injust, poluator, leneş, ungur, grav bolnav, bătrân sclerozat, n-are carnet de conducere auto şi e sedentar.

George Budoi în În Ţara lui Invers (10 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitatea clasei politice şi a instituţiilor care deservesc statul, parţial privatizat în interesul marii clientele politice, este dată şi de profilul centrelor comerciale pe care le vedem zi de zi: magazine cu produse second-hand, centre de pariuri sportive şi jocuri de noroc, cazinouri, centre de amanet, farmacii. Îmbrăcăminte şi produse ieftine, vinderea de iluzii şi în aşteptarea zilelor norocoase, o lume bolnavă, subiectivism şi arbitrariu, infractori din lumea interlopă care-şi joacă miliardele la cazinouri. O societate sărăcită transformată într-o colonie de decidenţii politici corupţi ca reprezentanţi ai clasei politice. Aceste probleme dramatice economico-sociale nu se pot rezolva o dată la patru ani prin alegerile electorale. Personaje groteşti lipsite de caracter, de la stânga la dreapta politică, se rotesc şi roiesc la guvernare având însă "pălăriile" diferite. Intrăm în magazine în principalele staţiuni ale ţării şi imediat constatăm că preţul produselor şi a serviciilor comerciale sunt pentru turiştii occidentali (venituri medii de 3.200 euro) nu pentru români (venituri medii de 420 euro). Diferenţe exorbitante care indirect exprimă din nou calitatea clasei politice autohtone. Uneori, observăm că cele mai mari spaţii comerciale din oraşele staţiune sunt deţinute de centrele de pariuri sportive-jocuri de noroc, şi nu de magazinele agro-alimentare, de menaj, confecţii, produse sportive.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hal... patriar...hal

Există castul bestial,
Adică bestia în alb...
Preafericitul nostru dalb,
Patriarhatul imoral!

E cel cu totul aurit
Topind şi morţilor inele...
Bărbaţi, femei, încă-n obiele,
Ce-şi pleacă lui capul, smerit.

E poli... trucul, plin de truc,
Ce joacă poli patrafir...
Un securist mai abitir
Ca frunza de stejar... De nuc.

E orto... doxa impostoare,
Adică, se erijează în cap...
S-adune averi cât nici nu-ncap
În catedrale încăpătoare...

[...] Citeşte tot

pamflet de Daniel Aurelian Rădulescu (4 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!