Citate despre uragane și vânt
citate despre uragane și vânt (inclusiv în versuri).
- uragan
- Uraganul este un vânt fără sufleor.
definiție aforistică de Mihail Kuzmin din O casă încălzită cu utopii, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banii pe care îi aduc vânturile, îi iau apoi uraganele.
proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banii nu îi iau nici uraganele, dar nici vanturile ci inflația.
Uragan. Tatăl vânturilor
David Boia (30 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă tu ești vânt, nu uita că uraganul este mai puternic decât tine.
proverbe egiptene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Când vântul devine periculos, se personalizează, căpătând un nume, de la furtună la uragan.
aforism de Iulian Bostan din suplimentul de umor "Buzunar"
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
* * *
O! Moarte vin de treci
Pe inima-mi pustie și curmă a mele gânduri
S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaos...
Să dorm,
Să dorm pe veci.
poezie celebră de Veronica Micle din la aflarea veștii că Eminescu a murit, cu trei zile înainte de a muri (1 august 1889)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
O! Moarte vin de treci
Pe inima-mi pustie și curmă a' mele gânduri
S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi,
Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi,
Mi-e dor de-un lung repaos... Să dorm,
Să dorm pe veci.
poezie clasică de Veronica Micle (1 august 1889)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul e ca vântul: poate aduce vreme bună, furtună sau chiar uragane.
calambur aforistic de David Boia (9 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigrama e ca vântul
Primul vers e-o adiere,
Un zefir, o mângâiere,
Doi și trei sunt mai avan,
Versul patru-i uragan.
epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame (decembrie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi un vânt!
De-aș fi un vânt ți-aș săruta
În treacăt buzele-ți cărnoase
Un vânt de-aș fi aș adia
Printre cosițele-ți frumoase,
Încet pe sâni aș poposi
Și-acolo aș sufla mai tare,
Mai jos pe coapse m-aș trudi
Să fiu furtuna cea mai mare,
Iar când în neant voi fi ajuns
La maxim cu iubirea,
Un uragan din vânt desprins
S-ating nemărginirea...
De mine atunci nu voi mai ști,
În vis voi fi cu gândul...
Și-ncet prin vis iți voi șopti
Te-am sărutat ca vântul!
poezie de Gabi Costin (10 octombrie 2012)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uraganul
vă este frică de uragane?
mie nu
doar țiglelor de pe casă le induce o stare de cu
tremurare în zbor...
poate și
fotografiilor de familie peste vară puțin
risipite-n
vânturi exagerate în ultimul
timp al schimbărilor
mie nu
mai îmi stă ceasul acum numai la
vremea repezită de-afară
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul poem diamant
Biciuind
în viteză
șuieră mereu asurzitor
când rece, când cald
"mătură" totul din calea sa
iar dacă se supără
se transformă repede
într-un uragan
amenințător.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ger cumplit
E ger cumplit, e vreme rea.
De trei zile viscolește.
Avem în țară iarnă grea,
Nu e semn că se oprește.
Viața la țară e aspră.
Îndură multe săteanul.
Zăpada-i până-n fereastră,
Peste sat e uraganul.
Copacii ramuri apleacă.
Nicio pasăre nu zboară.
Pe stradă nu-i om să treacă.
Vântul zăpada-învâltoară.
Dorm în grajduri animale,
Câinii s-au ascuns în șură,
A-înghețat râul în vale,
Sunt troiene-n bătătură.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, clopotele, clopotele! (inspirat din Al.Vlahuță)
Albă, mică fărâmiță,
Unde rătăcești voioasă?
Fulg bălai de porumbiță,
Vino-n palma-mi de te lasă!...
Fărâmiță de hârtie,
Crunt te bate uraganul;
Suflet despărțit de glie
Rătăcești zburând în vanul
Spațiilor nesfârșite...
Nu te duce, ești prea mică
Între florile-ofilite!
Nu pleca, o, rândunică!
Suflet rătăcit în lume!
Zbori, furat de vânturi calde,
Te-a scăldat talazu-n spume;
Fugi, neantul să te scalde...
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur..., după Alexandru Vlahuță (1927)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uragan
Somn la amiază. Jaluzelele ferestrelor
scârțâie și zdrăngănesc... Lasă-le în voia lor.
Ușa se izbește ca și cum ar intra cineva:
lasă-l să intre. Pe-acoperiș bate vântul, ta-ta-ta-ta:
lasă-l să bată. A mai făcut-o tot așa.
Obloanele ies din balamale: deschide ușa.
Printre coroanele copacilor la cer privește-întâi:
ceva întunecat se dezvăluie ca o gaură-n călcâi.
Uită-te-n josul țărmului la vechea ta barcă:
marea învălurită din albastră devine albă parcă,
se ridică praf în spatele recifului submarin,
răsucindu-se-n snop, asemeni frunzelor de pin.
Lasă-l să se răsucească cine se teme?
Furtună dinspre nord-est: o știm, va trece fără probleme...
Și-asta se-întâmplă atunci când o auzi: sus și departe
când cerul de apă nu se mai desparte,
păsările mării strigă, sus și departe, frunze țipătoare;
crengile se lovesc de streșini, vrând parcă să zboare;
stropi de ploaie cad pe pământ ca niște pietre...
[...] Citește tot
poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la uragane și vânt, dar cu o relevanță mică.
Scutul iubirii
Era o zi ca de apoi, c-un cer ca de cenușă,
C-un vânt pe care amândoi îl auzeau prin ușă
Forțând intrarea cu zăvor spre suflete-mplinite
Ce-aveau, demult, în lumea lor, destinele unite.
Iar vântu-acela nu-nceta să urle-a veșnicie,
Împrăștiind cenușa rea, ca lumea să îl știe
Mai rău decât un uragan, mai tare ca o stâncă
Ce rupe apa din ocean de cea de mare-adâncă.
Dar ușa-ceea, ușa lor, forjată în iubire,
În vântul asediator, a provocat uimire
Când, rezistând, l-a provocat: necum să se-ntrerupă!
Și-n ziua-ceea l-a lăsat, din aripi, să-și mai rupă.
O, vânt din ziua de apoi, născut din întuneric,
Ai vrut, în suflete, război, dar suflul tău eteric
Nu a știut de ușa-zid, de scutul fără teamă
În fața vântului perfid! Iubire, -așa se cheamă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe mal
Lacurile cele mai cuminți
Se visează râuri în cascade,
Vânturi, ca ieșitele din minți
Își doresc, noian din cer să cadă...
Apa mea e cel mai liniștit
Iaz, cu nuferi albi, fără talaz,
Cu pescari pe margini, ațipiți
De frumos, de tihnă, de răgaz...
Vântul bălții mele vreau să fiu
Și să mă transform în uragan,
După care să-i arăt că știu
Cât este de mare, de ocean,
De potop, iar eu ce Noe sunt
Și ce arcă mi-am făcut pe mal,
Ascunzându-i, însă, că-s cărunt,
Iar pe fața ei... nici semn de val.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (22 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Împrăștiat de vânturi ca sămânță,
Destinul m-a purtat în depărtare
Și am crescut cum am putut sub soare,
Iar Dumnezeu mi-a dăruit credință.
Eu m-am rugat febril și prin urmare,
Am reușit să-mi fie cu putință
Să trec prin viață fără suferință,
Să nu fiu rupt de vânt ori val de mare.
M-am priponit în rădăcină tare
Și poate să mă bată uraganul,
Dar el nu va putea să mă doboare
Chiar dacă-n temelie-mi scurmă valul.
Speranță astăzi s-a născut în sine-mi
Și simt că-n piept zvâcnesc vreo șapte inimi.
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul V
Ca tu să mă auzi,
cuvintele mele
se îngustează câteodată
precum urmele pescărușilor pe plaje.
Colier, clopot amețit
pentru mâinile tale gingașe ca strugurii.
Și îmi privesc cuvintele din depărtare.
Ele găsesc un adăpost mai cald în tine decât în mine.
Ca iedera se înalță pe vechile-mi dureri.
La fel suie ziduri cețoase.
Tu ești vinovată pentru o astfel de trudă.
Ele zboară din bârlogul meu întunecat.
Totul se umple de tine, și tu umpli totul.
Înaintea ta, au populat golul pe care tu l-ai cucerit,
și îmi sunt mai vecine în tristețe decât tine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se potolește
Bate vântul cu putere ca nebunul
Cade o scândură uscata de la gard
Frunze zboară pe tot drumul
Rupe creanga falniicului brad
Bate vântul aspru intr-o dungă
Fluieră usucă frunza nucului bătrân
Ma înclin si fac acum o rugă
Doamne vântu-i peste tot stăpân
Dar o rază a Luni albă se zărește
Printre norul tulburat de uragan
Ea îi face ochi dulci el se potoleste
Meteo anunță noul lor program
Vântul bate in retragere se opteste
Cerul tulburat norii grei ii alungă
Luna pe vânt îl atrage si-l iubește
Vântul se opreste cerului îi este slugă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre uragane și vânt, adresa este: