Citate despre Brazilia, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la Brazilia, dar cu o relevanță mică.
Google este omniescent pentru ceea ce oamenii caută și fac. Facebook are un miliard de abonați, ceea ce înseamnă că Mark Zuckerberg are informații personale despre unul din șapte locuitori ai planetei. SUA, Brazilia, Mexic, India și Indonezia sunt în fruntea acestei liste.
citat din Eduardo Paes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În istoria lumii au existat numeroase imperii, mai mari sau mai mici, mai vechi sau mai noi, care s-au prăbușit și au dispărut mai devreme sau mai târziu: Imperiul Ahemenid, Imperiul Akkadian, Imperiul Armean, Imperiul Asirian, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Avarilor, Imperiul Aztec, Imperiul Babilonian, Imperiul Neo-Babilonian, Imperiul Belgian, Imperiul Brazilian, Imperiul Britanic, Imperiul Bulgar, Imperiul Chinez (Qin, Han, Jin; Sui, Tang, Song, Yuan; Ming, Quing), Imperiul Danez, Imperiul Elamit, Imperiul Francez, Imperiul German, Imperiul Hindus, Imperiul Hun, Imperiul Incaș, Imperiul Italian, Imperiul Japonez, Imperiul Khmer, Imperiul Latin de Constantinopol, Imperiul Lydian, Imperiul Macedonean, Imperiul Maurya, Imperiul Maya, Imperiul Median, Imperiul Mexican, Imperiul Mongol, Imperiul Mogul, Imperiul Olandez, Imperiul Otoman, Imperiul Part, Imperiul Persan, Imperiul Portughez, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Apus (de Vest), Imperiul Roman de Răsărit sau Imperiul Bizantin, Sfântul Imperiu Roman, Imperiul Rus, Imperiul Sasanid, Imperiul Seleucid, Imperiul Spaniol, Imperiul Suedez, Imperiul Sumerian, Imperiul Timurid, Imperiul Urartru, Imperiul Vijayanagara ș. a. Și totuși, cel mai vechi și cel mai mare imperiu, cu cei mai mulți supuși, care nu are granițe, singurul care va dăinui veșnic, este Imperiul Prostiei.
George Budoi în Dicționarul prostiei (29 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă trăiești în Brazilia și crești într-o dictatură de aripă dreapta, poți gândi că marxismul te eliberează. Dar, dacă trăiești în Cehoslovacia, iar Uniunea Sovietică controlează orice și omoară oameni, atunci te poți gândi că ești eliberat de capitalism. Nici unul dintre aceste două lucruri nu sunt adevărate, și nu ai nevoie de un creier prea mare pentru a înțelege asta.
citat din Jose Padihla
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte emisfere
Oglinda mea e printre nori,
Cupidon nu mai are săgeți,
Cafeaua braziliană s-a scumpit.
Napastele nu te cunosc,
Menta miroase la fel,
Inima nu vrea tratament.
Din pământ răsar speranțe,
Nimeni nu știe limba lor
As vrea o cale către Lună,
Oceanele nu doresc plastic.
Buzele rotunde păcălesc
Iubiri pătrate, efemere,
Dacă îți spun că te iubesc,
Tu o să fugi în alte emisfere!
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soția marinarului breton
La-începutul celeilalte ierni noi, prea-frumoșii,
Ne-am căsătorit după Anul Nou a plecat pe mare.
Acum florile de mac ard roșii,
Iar eu sunt aici pe cheu, privind în zare.
I-aștept sosirea, având tovarăși albatroșii,
Pe unde-o fi? Distanța dintre noi îl doare?
"Nu plânge, curaj, coniță,"-mi spune căpitanul;
"Se va întoarce curând acasă. Așteaptă, fii cuminte!
Deocamdată zace într-un spital, se face de-acum anul...
La Rio de Janeiro,-n Brazilia febricidă și fierbinte.
Nu știu ce boală-a căpătat, știu doar că trăiește băietanul
Și că-într-o bună zi iarăși îți va ieși-înainte."
Am trimis telegramă, să aflu date mai precise,
La Spitalul Marinei și-am primit răspuns a doua zi.
Citez cuvintele infirmierei, exact cum au fost scrise:
"Soțul tău iubit nu va muri;
Dar să nu te-aștepți la un barcaz cu velele întinse
Nu pot, desculpa-me, să-ți spun din ce pricini. "
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert William Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet jucător
cine mai scrie poezii mai scrie
când messi dă cu dreptul în stângul și
înapoi iar capul e cusut pentru mondialul din rusia
cu mațe de ren renegat?
cine mai scrie atunci
când elveția - fostă mică putere în sporturi -
ține brazilia de tricou iar poeții favelas
în vestiarul cu miere își pun
cu amar jambiere din nou? iar stăpân
e un urs foarte alb
cu centură de caratist cu alură de prichindel
tuns cu mașina de tuns. unele ierburi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonie în gri major
În marea ca o cupă vastă plină cu-argint viu
se-oglindește tabla cerului zincată;
în depărtare stoluri mari de păsări, pistrui
spărgând lustrul fundalului gri pal.
Soarele, un ciob de sticlă rotund și-opac,
urcă spre zenit cu pas de om infirm;
la umbră, briza mării-abia respiră, având
pernă clarinetele ei negre.
Valurile-și mișcă burțile de plumb
și parcă oftează pe sub dane.
Stând pe un cablu își fumează pipa
un marinar, visând la țărmurile
altor țări, departe,-n cețuri străvezii.
E bătrân, un lup de mare. Razele fierbinți
ale Braziliei i-au ars fața, toată numai riduri.
Amarnicele taifunuri din estul îndepărtatei Chine
l-au văzut bând gin în mijlocul vâltorilor și-a pulberii saline.
[...] Citește tot
poezie clasică de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul Corsar
Vânturile urlau, valurile se umflau,
Cerul era înnorat, de-un gri murdar,
Când echipajul cu ochii-n flăcări, pe-o navă fără nume,
A tras alături de ultimul corsar.
"De ce-aleargă velierul cu velele întinse-n furtuna hohotitoare,
Când celelalte nave le țin de vergă strâns înfășurate?
Spune, veniți de pe coastele Salvadorului* cel sfânt
Sau din golful Caraibelor îmbelșugate?"*
"Venind de pe-un țărm necunoscut, dintr-un golf de sondă* neatins,
Navigăm fără compas și cârmă pe unde lipsite de hotar;
Deasupra, dedesuptul navei noastre mor păsările mării și rechinii
Iar ea-i condusă de ultimul Corsar."
"Pe stâncile Capului Verde se vor auzi-n această noapte
O izbitură strașnică și-un muget infernal;
Iar mâine apele, gemând, vor trage din străfunduri
Epava și cadavrele la mal."
[...] Citește tot
poezie de Thomas B. Macaulay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ministrul de finanțe, a cărui administrație, în buna și vechea tradeție jormană, n-a excelat prin onestitate, se întoarse în țara al cărei cetățean devenise, descoperind deodată că în Jormania nu beneficia nici măcar de drept de vot, fiindcă fusese privat de Gologan de naționalitatea jormană. Gâscan, scriitor de avangardă și dușman personal al lui Boba, după ce fusese ales ministru de maculiștii reformați încercă să fugă și-și găsi moartea într-un accident de automobil. Butan, ministrul energiei, se sinucise lăsând o scrisoare de adio (pe care uită s-o semneze) pentru mama sa. Scrisoarea, a cărei autenticitate a fost contestată, spunea: "Dragă mamă, nu avem energia necesară. Nu te demoraliza și întoarce-te în Brazilia."
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În visul de luni spre duminică
eram o fată oarecare
în sarafan cu fluturi gărgărițe și căpșuni
pe-o bicicletă
împleteam cu sârg brățări din mangrove
coliere imense din fasole colorată
nu aveam nevoie de resturile zilei anterioare
nu așteptam să-mi sufle nimeni
ca întâmplarea să fie adevărată
îmi plăcea samba... băncile ocupate
în fața curților cu eucalipți și baobabi
mireasma de manioc...
destinul meu era un zbor printre livezi
graviola jabuticaba cupuaçu...
oamenii îmi zâmbeau fără să mă cunoască
simțeam în portugheza braziliană
un fel aparte de a spune: iubesc!
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu știe ce este al șaselea simț
Nimeni nu știe ce este al șaselea simț,
am pierdut, sigur, simțul frumosului,
vine un urangutan zbiară la sfinți,
sfinții se sperie și ne lasă,
am văzut în Brazilia o statuie dedicată gândacului,
poate că nu în Brazilia, poate aici, la noi,
pe stradă circulă bicepși, cu multă nonșalanță.
Bicepșii și explozibilii conduc lumea.
În Grădina Raiului au pătruns ierbivorii,
au mâncat florile, Pomul Cunoașterii,
Cățelul Pământului latră întruna,
nu ai ce face, vocea mea nu acoperă
vocea urâtului, rime, metafore mai există,
dar unde e Poezia? Poezia a murit
strangulată de răufăcători.
Nebunia, pruncia, bătrânețea și bolile sunt omenești,
dar cine le recunoaște dreptul la existență?
Mi se spune nu te lamenta, ești penibil,
da, sunt foarte penibil, ca Regele Lear,
ca Hamlet, Ofelia, planeta maimuțelor devine
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cam asta
felul acela atemporal de a seconda ploile
amestecul de pământ-cu-dulceață
(preferata mea, de vișine!)
o vânătaie nevinovată într-un colț auster de masă
na-na-naaaaa! se lasă caniculă!
efortul titanic de a-mi șterge vopseaua de pe unghii
ratarea serialului brazilian de la 6
oh!
cafeaua concepută cu caimac și vanilie
buzele arse în aventurare eroică
(eroina ta! eroina ta! Eroina!)
șorțul căzut estetic pe un spătar
irezistibila prăjitură
cu dovleac și cu zmeură
atunci când am știut exact
cum se începe o carte
nu și cum se termină
fuga mea prin sufragerie
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nobodiness menhir
Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspirație fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenușii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening inițatic desenându-mi o ideogramă pe față
Pe birou rămurele de busuioc și pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluției franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de ușa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în orașul devenit ceață și întuneric
Statui înțepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însuflețind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer țâșnesc fascicole verzi
În intersecția năclăită de noapte
[...] Citește tot
poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Brazilia, adresa este: