Nimic nu mă înduioșează mai mult decât inimile florilor încălzite de soare, după o ploaie de toamnă.
Camelia Oprița în Scăpărici și Licurici (mai 2020)
Adăugat de Fani Facebook
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima acestei lumi este politica, semânând atât de mult cu o mamă care și-a înșelat propria menire, de a fi rădăcina vieții.
aforism de Camelia Oprița (aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gândul este activitatea minții, procesul de formare a ideilor, prin care omul este conectat permanent cu mintea, inima și sufletul.
(Mă gândesc la tine).
Camelia Oprița în WordPress-com, Enigmele sufletului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strălucirea vremii se regăsește în inimile florilor Sufletele lor sunt aproape perfecte, cioplite parcă din stelele născătoare de îngeri.
Camelia Oprița în Povestiri cu tâlc de copil (29 decembrie 2018)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Duhul sfânt ne-a dat iubirea care e înțelepciune din Lumina Lui,
Iubirea ne deschide inima și ne face a trăi în prezența lui Dumnezeu
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi numi dragostea o școală care își propune să îi învețe pe copii să citească. Inima este cartea folosită în această școală și voi numi Sufletul un copil care învață să o citească.
Camelia Oprița în Insomnii în alb-negru (22 februarie 2007)
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am îndrăznit să fiu copil o clipă, făcându-mi adăpost din credință, să mă afund în ea într-o încăpere abstractă pentru a-mi închide adâncurile inimii.
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fim atenți la ceea ce cultivăm în mintea noastră pentru că prin aceasta ne hrănim toată viața, să fim atenți la ceea ce semănăm în inimile copiilor noștri pentru că lumea este plină de buruieni.
Camelia Oprița în Buna educație în era glaciară (2020)
Adăugat de Stoian Romeo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lectura ne oferă emoții tulburătoare cu scrierile sale despre viață...
Citiți-le cu sufletul ca pe Sfintele Scripturi și o să vă curgă gândul
departe și atât de lin până în inima pietrelor.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Camelia Oprița în Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor ...
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stingea flacăra din lampă cu o bucată de tămâie, lăsând înadins mirosul dulceag al firului de fum care se nălța din fitil. Să vezi tu, copilă, cât de limpezi vor fi visele tale, spunea ea, închinându-mă cu inima și fruntea...
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil) (2019)
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate a trupului
Din tălpi până-n creștet
mă-nvelește glasul mamei.
N-ar fi ea scânteie dacă n-aș fi fost eu
cerul legănat de ape.
Când mi se făcea dor de iarbă,
mă auzeam de sub învelișul inimii ei
în mijlocul basmului.
Jumătate a trupului meu e mama,
Cu cealaltă jumătate m-am privit
într-o frunză de măr
și eram floarea lui.
Celelalte flori mi-au ajuns la inimă;
vor muri fără mine
dacă nu le împăturesc cu aripi de înger
să urce în oglinda cerului,
să curgă ninsori în fericirile celor
care n-au fost înveliți
din tălpi până în creștet
de glasul mamei.
M-am gândit la frunză și
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatrul nu este un tărâm al realității, ci o lume de carton, clădiri de pânză, și cer de hârtie. Dar este un tărâm al adevărului. Iată inimi umane în culise, inimi umane în sală, inimi umane pe scenă.
aforism de Camelia Oprița din Ecce homo (2017)
Adăugat de Paolo Dora Proietti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mozaic de anotimpuri
Dragostea este un mozaic de anotimpuri care se completează cu revărsarea tuturor florilor într-o singură bătaie a inimii; ea te face să trăiești mai presus de orice. Pentru că este capacitatea tuturor simțurilor profunde ale omului.
poezie de Camelia Oprița din Universul Iubirii (25 decembrie 2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tine mama mea
Dintr-o inimă de nor
Îți fac astăzi mărțișor.
Fir de soare are-n el,
Alb curat de ghiocel.
Guleraș de mucava
Pentru tine mama mea.
Am făcut și un șiret
Să ți-l prind acum în piept.
poezie de Camelia Oprița (8 martie 2007)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu supraviețuiește efemerului. Timpul e o continuă frământare a universului care e o inimă mare prin care trece timpul. Ca să-l înțelegi, stai față în față cu el, vorbești despre tine cu el și așa poți recupera o parte din clipe sub forma amintirilor.
Camelia Oprița în Am îndrăznit să fiu copil o clipă
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există iubire!
La rădăcina lacrimilor,
Am văzut zâmbete înflorind
În inima durerii
Am descoperit că există iubire
În miezul haosului,
Am găsit un strop de liniște
Atunci mi-am dat seama că iarna este unori și caldă
iar în mijlocul ei,
mugurii de primăvară nasc
Și asta m-a bucurat.
poezie de Camelia Oprița din Ecce homo, Condeiul de aur (decembrie 2007)
Adăugat de Blu Van Gogh
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dumnezeu este artistul care face ca lumea să fie prezentă
în mugurii culorilor, în vatra clipelor, în lemnul pădurilor;
Expresia Lui este scânteia care se ridică din țărână ca o minune fără veșminte
în inima fiecărui muritor iubirea...
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem dintr-un timp tăcut
Inima mi s-a frânt...
Și când s-a frânt s-a făcut liniște absolută.
Timpul a tăcut.
De atunci nu te mai caut.
Nu că nu mi-ar păsa:
Îmi pasă mult,
Dar trebuie să merg mai departe
În timpul ăsta tăcut.
Nu mi-a lipsit ceea ce ai arătat că ești,
Mi-a fost dor de ceea ce credeam că ești.
poezie de Camelia Oprița din Jurnal
Adăugat de Georgiana@D
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai mare sprijin care se poate regăsi în spiritul omului la ceasuri grele de cumpănă este rugăciunea; ea te invață să fii blând și smerit cu inima, să-ți recunoști greșelile în fața duhului sfânt, să-ți regăsești înțelepciunea în considerentul virtuții.
Camelia Oprița în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Camelia Oprița despre inimă, adresa este: