Camelia Opriţa despre poezie

Într-o zi până şi războiul se va pleca în faţa poeziei, a dragostei de frumos, a plânsului nou-născutului;
Acolo unde cărţile vorbesc, vocea armelor tace.

finalul de la Ecce homo, Între glorie şi Ruină de Camelia Opriţa (martie 2022)
Adăugat de Mena Zacharova
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zilele întunecate ale noului mileniu, poezia este referinţă şi speranţă a frumuseţii vieţii cu seducţiile, dulceaţa şi amărăciunea ei.

Camelia Opriţa în Cuvântul din lumina condeiului (6 decembrie 2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să schimbi lumea, schimb-o cu forţa cuvintelor, cu metafora bazată pe profunzimea trăită în interiorul tău care naşte conceptul poetic – unirea sufletească cu forţa cuvântului.

Camelia Opriţa în WordPress.com, Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţa cuvântului

Dacă vrei să schimbi lumea,
Schimb-o cu forţa cuvintelor,
Cu metafora bazată pe profunzimea trăită în interiorul tău
Care naşte conceptul poetic – unirea sufletească cu forţa cuvântului.

poezie de Camelia Opriţa din WordPress, Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara este un vers cu armonii de floare şi vânt, învârtind pământul într-un alfabet colorat de copil. Şi de câte ori se învârte câte o literă se preface fluture cu aripi de soare.

Camelia Opriţa în La porţile universului (7 martie 2005)
Adăugat de Ilaria D'Angelo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre poeţii români, îl simt mai aproape de suflet pe Lucian Blaga, deoarece cred în nemurirea satului românesc.
Lucian Blaga este sufletul pietrei de la temelia satului românesc, este
Intensitatea veşniciei eternă şi tulburătoare.

Camelia Opriţa în Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Părinţilor noştri – între esenţial şi etern.
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile universului

Primăvara este un vers cu armonii de floare şi vânt,
Învârtind pământul într-un alfabet colorat de copil.
Şi de câte ori se învârte câte o literă
Se preface fluture cu aripi de soare.

poezie de Camelia Opriţa (2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aceste zile în care oportunităţile noastre sunt limitate, singurătatea tinde să predomine şi frica îndoaie chiar şi cel mai puternic om. În zilele întunecate ale mileniului nou, poezia este o referinţă şi o speranţă pentru frumuseţea vieţii cu seducţiile, dulceaţa şi amărăciunea ei.

Camelia Opriţa în Poveşti din Călimară, în loc de prefaţă (martie 2020)
Adăugat de Biagio Fichera
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem dintr-un timp tăcut

Inima mi s-a frânt...
Şi când s-a frânt s-a făcut linişte absolută.
Timpul a tăcut.
De atunci nu te mai caut.
Nu că nu mi-ar păsa:
Îmi pasă mult,
Dar trebuie să merg mai departe
În timpul ăsta tăcut.
Nu mi-a lipsit ceea ce ai arătat că eşti,
Mi-a fost dor de ceea ce credeam că eşti.

poezie de Camelia Opriţa din Jurnal
Adăugat de Georgiana@D
Comentează! | Votează! | Copiază!

În balonul de săpun

Am văzut aseară-n drum,
În balonul de săpun,
Lumea asta răsturnată,
Ţara norilor, bogată.

Şi-un dovleac aşa de mare,
Lucea ca un miez de soare
Că sărmanul meu bunic,
Să-l cuprindă pân' la spic
Făcu scară trei surcele
Să se caţăre pe ele.

vezi mai multe poezii de: Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din Cartea pentru Copii – Poveşti din Călimară, Revista Constelaţii Diamantine nr.6(118)2020
Adăugat de Ilaria D'Angelo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sunt încă în viaţă, înseamnă că am murit de o mie de ori

Când am tras uşor vălul ud de apa timpului aşezat pe faţa Romei, nu am putut opri uimirea şi, în acelaşi timp, admiraţia mea; Soarele strălucea în propria lumină căţărându-se cu dimineaţa peste noapte şi peste copacii exotici ai Grădinilor Vaticane în stil baroc care împrăştiau reflexiile pietrelor preţioase.
Găsim Fontana della Galera sub forma unei nave de război.......
La Galera fusese, la fel ca multe creaţii baroce, concepute în estetica "minunii" fântânilor animate de sunete, graţie dispozitivelor mecanice activate de apă şi completate cu sunetele sale artificiale, coregrafia artificiilor de apă şi a sculpturilor albe din fundal. Cardinalul şi poetul Maffeo Barberini a publicat colecţia sa poetică din 1644 sub titlul "De fonte Pontificio navis effigem habente: Bellica pontificum non fundit machina flammas, sed dulcem belli qua perit ignis aquam" galley "of the Grădinile Vaticanului " (Maşina papală de război nu aruncă flăcări, ci apă dulce care să stingă focul războiului). O maşină de război paşnică, şi mă refer astăzi la pandemia care intră cu forţa, o neaşteptată declaraţie de război în viaţa noastră.......

Camelia Opriţa în cartea Cerşetori de existenţă, In vita il mio cor tieni
Adăugat de Radu Todoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

La început, omul a fost pământ şi Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui, şi s-a făcut adevăr,

înţelepciune,

libertate,

iubire,

toate acestea pe un colţ de rai numit Pământ.

citat din Camelia Opriţa
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romantic este visătorul incurabil, şi cine l-ar putea judeca? Ţara în care trăieşte este visul: toate păcatele sale sunt idealurile unei iubiri nevinovate, unde poezia devine operă de artă, născută din inima templelor stela..
Şi cine l-ar putea înţelege mai bine dacă nu visul în care s-a aventurat?!
Nu există lume exterioară dacă nu există şi una în interiorul tău.

Camelia Opriţa în Recurs pentru Infinit
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele

Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, şi din nou tăcere.

Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopţii în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viaţa însăşi.

vezi mai multe poezii de: Camelia Opriţa

poezie de Camelia Opriţa din BOEMA - Revistă de Literatură şi Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -Odobescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este instrumentul unei minuni, un anotimp continuu de culori şi stări sufleteşti unde primează visul. Poezia e sunetul naturii, când întâlneşte imaginaţia omului. Nu este alcătuită din cuvinte, ci din gânduri trăite pe hârtie. Hârtia trăieşte şi simte sufletul omului, se intersectează cu el, se luminează sau se întristează odată cu el.

citat din Camelia Opriţa (21 martie 2020)
Adăugat de Lorina Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învierea Domnului este putere cerească în toate dimensiunile sale; vine odată cu materializarea primăverii în fiecare picătură de culoare, în rădăcina luminii terestre şi a poeziei care deschide porţile vieţii pentru a prospera armonios.

aforism de Camelia Opriţa din WordPress,com, Înaripată de speranţă (aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru Iisus

Nu avea sclavi, dar ei l-au numit Domn.
Nu a primit o diplomă academică, dar a fost numit "Maestru".
Nu a oferit cure medicale, dar ei l-au numit Tămăduitor.
Nu avea armată, dar oamenii lui Cezar se temeau de El.
Nu a câştigat bătălii în războaie, dar a cucerit lumea cu învăţăturile Lui.
Nu a comis nicio crimă şi totuşi a fost crucificat.
A FOST ÎNMORMÂNTAT, DAR TRĂIEŞTE ŞI ASTĂZI.

poezie de Camelia Opriţa din wordpress (preluare), Roma - 2002, traducere de Teodora Marinescu
Adăugat de Teodora Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu renunţa la valorile tale nici măcar în timp de război

Războiul,
după cum se ştie,
este cea mai mare nenorocire
care se poate întâmpla unui popor
şi este pentru cei care îl iniţiază
şi pentru cei care îl suferă.
Produce moarte,
distrugere,
anihilează
şi reduce la tăcere raţiunea.
Iar când raţiunea tace,
impulsurile se aprind,
luciditatea se stinge.
Intelectualii
au responsabilitatea
şi obligaţia morală
de a rămâne fermi
şi critici în aceste momente.
Nu renunţa la valorile tale
nici măcar în timp de război.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa (martie 2022)
Adăugat de Marinescu Teodora - Redactor - Realitatea Plus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic altceva nu poate fi mai expresiv pe Pământ decât primăvara. Ea are întâietate cerească de a-şi alege formele, culorile şi miresme, preludiu dat de mugurul de iarbă.
Primăvara nu fuge de adevăr pentru că n-ar mai fi primăvară, n-ar mai fi agitaţia de fond a renaşterii: urmează doar firescul dat de divinitate într-o stare pură de lirică şi expansiune.
Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

Camelia Opriţa în Viaţa e un timp numit libertate (Fuga omului de adevăr este fuga de a nu mai fi om)wordpress.com (8 martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este un poem neterminat

Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărţire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinţi.
Nu ştiu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinţilor mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea braţele însângerate de maci şi spice.
În palmele lui creştea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morţilor noştri.
Era la fel ca mai ‘nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!