Când ai săvârșit nebunia să încredințezi cuiva un secret, singurul mijloc de a fi sigur că-l va păstra pentru el e să-l ucizi numaidecât.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Dimitrie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la De ce nu m-aș compara cu cei mai de seamă dintre sfinți? Oare n-am cheltuit, spre a-mi ocroti și păstra contradicțiile, tot atâta nebunie câtă au cheltuit ei spre a le birui pe ale lor?
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Radioul babei care locuiește dedesubt mergea atât de tare, încât am coborât și am început să urlu ca un nebun, cu o voce care mă îngrozea pe mine însumi.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu vezi măreția morții întinzându-și brațele de tihne ca să-ți curme o trudă fără făgașuri? Viața-i un tertip al nebuniei și cine cade-n cursa ei calcă pe-un drum deschis de propriul său sânge.
Emil Cioran în Îndreptar pătimaș (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inteligența este plaga culturii românești. Le lipsesc în mod organic acestor oameni pasiuni mistuitoare, conflicte dramatice și dureroase, nebunia și elanul.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Doamne, fără tine sunt nebun, cu tine încă mai nebun!" Acesta ar fi, în cel mai bun caz, rezultatul reabilitării contactului între ratatul de jos și ratatul de sus.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu le îngăduim decât copiilor și nebunilor să fie sinceri cu noi; ceilalți, dacă au îndrăzneala să-i imite, se vor căi mai devreme sau mai târziu pentru asta.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebunia e actul de sinceritate față de absolut. Undeva toți suntem smintiți. Aerul pe care-l respirăm e un ospiciu în care rațiunea întreține false luminișuri.
Emil Cioran în Îndreptar pătimaș II, Datoria celui ce scrie (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diletanții nu se sinchisesc de Dumnezeu; nebunii și bețivii, mari specialiști, îl rumegă îndelung. Brumei de judecată pe care o mai păstrăm îi datorăm privilegiul de a mai fi superficiali.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să mai ai idealuri când există pe acest pământ orbi, surzi sau nebuni? Cum să mă bucur de lumina pe care altul n-o mai poate vedea sau de sunetul pe care nu-l poate auzi? Mă simt responsabil de întunericul tuturora și mă cred un hoț al luminii.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mareșalul Antonescu era poate nebun, însă a dat totuși dovadă de înțelepciune și omenie: a salvat viața a cel puțin șase sute de mii de evrei români. Nici un cuvânt de recunoștință, nici un monument, nici o stradă, în Israel, care să-i pomenească numele.
Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În sine, orice idee este neutră, sau ar trebui să fie; dar omul o însuflețește, proiectându-și în ea flacăra și nebunia; impură, preschimbată în credință, ea se inserează în timp, capătă chip de eveniment: are loc astfel trecerea de la logică la epilepsie... Așa se nasc ideologiile, doctrinele și farsele însângerate.
începutul de la Tratat de descompunere, Genealogia fanatismului de Emil Cioran (1949), traducere de Irina Mavrodin
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să te gândești la Dumnezeu iar nu la religie, la extaz iar nu la mistică. Diferența dintre teoreticianul credinței și credincios este la fel de mare ca aceea dintre psihiatru și nebun.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un ins pe jumătate nebun mi-a spus odată: "Când mă bărbieresc, cine, dacă nu Dumnezeu, mă împiedică să-mi tai beregata?" Credința, n-ar fi, prin urmare, decât un artificiu al instinctului de conservare. Iată că peste tot dăm de biologie...
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vreme ce decadențele cele mai pricepute într-ale elocinței nu ne lămuresc mai bine asupra nefericirii noastre decât bâiguielile unui păstor, de vreme ce, la urma urmei, există mai multă înțelepciune în rânjetul unui idiot decât în cercetările laboratoarelor - nu-i oare curată nebunie să urmărești adevărul pe cărările timpului sau în cărți?
Emil Cioran în Tratat de descompunere (1949), traducere de Irina Mavrodin
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ne sinucidem cum se crede într-un acces de demență, ci dimpotrivă, într-un acces de luciditate insuportabilă, într-un paroxism ce poate fi, dacă vreți, asimilat nebuniei. Momentul culminant al hotărârii nu dovedește însă nicio întunecare a spiritului: idioții nu se sinucid aproape niciodată.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea, a cărei existență, în mod vădit, nu-și avea niciun rost, îmi apărea ca un rezumat al neantului sau ca o materializare a inconceptibilului, ca un fel de Spania fără secol de aur, fără cuceriri și nebunie și fără un Don Quijote al amărăciunilor noastre. Să fii dintr-o astfel de țară, ce lecție de umilire și de sarcasm, ce calamitate, ce lepră!
Emil Cioran în Ispita de a exista (1956)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am nebuni în familie; altfel, în ce spaimă aș mai trăi!
Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu mai poți trăi decât deasupra sau sub spirit, în extaz sau imbecilitate! Și cum primăvara extazului moare în trăsnetul unei clipe apusul obscur al imbecilității nu se mai termină niciodată. Fioruri prelungi de nebun beat, țăndări și gunoaie risipite în sânge oprindu-i mersul, lighioane scârboase spurcând gândurile și draci cărând idei printr-un creier pustiit... Ce vrăjmaș a biruit spiritul? Și ce substanță de-ntuneric hrănește atâta noapte?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!
P. Ț. Un geniu, dacă a existat așa ceva. Frenezie orală din oroarea sau neputința de a scrie. Risipit în Balcani, mii și mii de sclipiri pierdute pentru totdeauna. Cum să dai o idee despre verva și nebunia lui? "Ești un amestec de Don Quijote și de Dumnezeu", i-am spus într-o zi. Pe moment, a fost flatat, dar a doua zi de dimineață a venit să-mi spună: "Povestea aceea cu Don Quijote nu-mi place".
citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Cioran despre nebunie, adresa este: