Textele de mai jos conțin referiri la învățătură, dar cu o relevanță mică.
nașterea culorilor 2 (din seria Mistic)
Mirării nu-i mai ajunge căușul cuvântului
aruncă mâna mea trecând-o prin lemn, piatră
vânt
diforme la început, aparent diforme
Arlechinul din trupul meu contorsionat
nu mai rabdă
iese prin mână
își caută altă locuire
în animale și păsări și
ierbi ce va să vină
s-a dus
După toate acestea, singur
ca-n ziua dinaintea nașterii
pântecul rugăciunii s-a împlinit
vin
vin spre mine sulițe aprinse, dălți și
câte ale necunoscute unelte
La săvârșirea lucrului ceea ce văd
văd?!
îmi pare deși a părea n-am învățat încă
mirare
ou?!
noul, ajunsul se înfoaie, plesnește și
flutură cu repeziciune în sus
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucla istoriei...
mă întreba deunăzi un român
stând amândoi la coadă la consulatul din Roma
dacă mai am pe cineva sau ceva în țară
și-am răspuns deodată
păi
în țară am
cum să nu
am o țară
când va emigra România din mine
voi fi poate undeva prin Carpați
cu pașaportul în regulă
ștampilat de cei care au imigrat acolo
și învață acum româna
pentru a se înțelege cu râul
ramul
atunci
le voi arăta urmele eroilor neamului
scrijelite ca pe un răboj
în sângele meu
vor da să-l bea și li se vor face buzele
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudo geneza
Enormul
plutea deasupra unui ocean
de plictiseală
decorase un soi de univers și
tot aia
plictiseala se instaura universal expansiv
Enormul
trase un nor pe nas
fumă vulcanic niscai piscuri și
născoci vietăți puzderie care
de plictiseală se ucideau între ele
Enormul, răzui un loz, ultimul
făcu opera nemuririi sale
femeia
(s-a dus dracului plictiseala)
Trăi cu ea o vreme până ce
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protest pentru o sărăcie demnă
sărăcie-n țară a mai fost și-n trecut
pribegii și molime și război
dar ca azi nicicând n-am avut
dezbinare și-atâta ură-ntre noi
care pe care se suie părelnic
avuții și ranguri țării să-i sugă
pământu-i ars trist jertfelnic
nici să-i înghită n-o să-i ajungă
se compară cu domni într-a istoriei nimb
pretind că fac lege, democrația
impun sărăciei un curs de schimb
nemunca-i plătită și onoare-i hoția
n-au izbutit nici fanarioții
nici alți aprigi năvălitori
să ne facă simți străini cu toții
în țara dacilor nemuritori
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie patriotică
țara mea în țara ta
oameni tot mai puțini - restul lume unde
doar dinții contează
țărâna nu refuză niciun plug pe motive etnice
iar oglinda cerului
nu reflectă granițele
patria este o epidermă
măduva oaselor
sau mai degrabă un dor ipotecat
țara ta în țara mea
învață dinții să muște limba
maternă tradusă mutit
și la urma urmelor, acolo
sub insinuarea hotarelor
ajungi adevăratul Acasă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici măcar prost
nu știu să iubesc
nici să urăsc
sau să port obidă
sunt precum bățul de chibrit
gata să scapere
doar că jilave timpuri am mai prins
nu știu unde-i focul
o fi la cap
o fi trupul subțiriu
o fi altundeva
nu știu să mor
tot așa cum n-am știut singur a mă naște
și ca să nu râdeți de mine cât sunt de prost
ceva tot știu
știu că toată zbaterea asta e pentru tine
tu mă înveți clipă de clipă
bunul din rău
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Barbu despre învățătură, adresa este: