Textele de mai jos conțin referiri la religie, dar cu o relevanță mică.
nașterea culorilor
sunete alungindu-se
vestind precum cerul pământul
se preling ceață
sau rouă, sau frunze, una câte una
laolaltă
căzând dar până la atingere duhul lor
vibrând subțire, subțire
se-nalță odată cu fumul
cu expirația, dorințele și
rugăciunile atâtea câte sunt
nu ajung prea
sus
nori contrari îi împing ostil
spre piscuri străine
uneori, câte un sunet cade
străbate, urcă apoi, din miezul lui
nasc altele, trec dincolo
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umărul
Dumnezeu
socotea
Dumnezeu știa la perfecțiune desenul
dar avea o fantezie cumva
să diversifice
și a poruncit
să fie omul cu trei umeri
să aibă unde-și pune capul
omul fără umeri și fără
destule tălpi
apoi a mai poruncit
să fie grija
(un fel de poezie aplicată)
acum
privește din Înalturi și ascultă apatic ecoul
nostalgiei dintâi -
să poruncească să fie omul doar umeri
nenumărați umeri?
să mai ia din versuri și
să le mute pe verso planșei unde stă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ia
ia priviți
dansul sălciilor, obraji dogorind
mâțe pictând acoperișuri și dând cu lăbuțele
în ghemul acela argintiu
fum și rugăciuni suind, un fulg
până și ploaia încărunțește
un fulg amintind de
întâia cămașă
ia ascultați
doina vântului, șoapta dealului dinspre
mâine
ecoul și cum trece un fluture
îl bănui
că el ar fi cântat așa de apos
mătăsos
ați auzit vreodată vocea unui flutur bezmetic?
ia atingeți întindeți mâna
unda
respirația pământului, arcul
electric la un deget de frunte
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
moment de bine - 5
mi-a încărunțit surâsul
obrajii îmi par cămile șezând
lângă două oaze nu cine știe ce bogate
mâinile scormonesc uscate vântul
printre norii iuți astăzi ori
peticul de geam o fi cu vina
întredeschiderea lui vremelnică
în noaptea aceasta m-am rugat și
rugăciunea în loc să aducă ușurință
m-a istovit
o fi cu vina înjumătățirea cu frică
a cuvintelor, hei
nu vedeți
cât de hilară
este umbra mea jucând țonțoroiul
în jurul zidurilor o fi cu vina
lumina lunii filtrată de un nor pieziș
rămas în urmă
ca un cocor beteag
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pârtia cuvintelor
Să te ferească Dumnezeu
de patima poetului îndrăgostit
de literă
de un cuvânt anume o
ori îl poartă în ochi
ori pășește cu măsură neomenească
spre percepția spațiului
plimb dreapta mea pe coala de hârtie
îmi pare că schiază degetele
slalom printre litere abia așteaptă
să fie scrise
cu fiecare semn, pârtia-i mai grea sau
dreapta mea e lama unui buldozer
împinge noianul spre margini ignorate
rămân literele ierbi ascunse
până la această trece ori bulbii!
Să te ferească Dumnezeu
de zăpada acestei hârtii, poetule!
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
zilele tale
îmi merg tristețile bară la bară
aproape ambuteiaj
jilave drumurile închipuite altfel ieri
de fapt, eu stau pe loc, doar ele fug
se preling în jurul meu pretutindeni.
de-ar fi numai dorurile
dar mai strânge
rândurile implacabil și pasărea că știu
câtă risipă de așteptare face chipul tău
ieri a fost ziua ta aniversară
ziua mea de plâns, fără lacrimi, ca și cum
cineva înăuntrul meu plânge și nu am cu ce
să-l împac
dintr-un clopot cubic sunetu-i
ca de zaruri pe masa de joc ochiul meu
vor fi douăsprezece dangăte
pentru ziua ta de mâine, ziua de nume
în care efigie obsesivă unduind mă trage
în strada unde tristețile merg bară la bară
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul
Dumnezeu e pretutindeni (punct)
chip și asemănare (noi), dar
unde ascundem propria
pretutindenietate?
Cât de largi, cuprinzători ni se îngăduie
liberul arbitru, ei bine
această condiție
ne face puternici
și singuri
sau umili și în comuniune, unitate.
Cu toate acestea
am tot mai mult senzația
că sunt doar o traiectorie
nu am nici măcar
consistența unui bob de nisip
limitele sunt înăuntru și
acest înăuntru este reflexia bogată
a lui afară
din ce în ce mai greu îmi pare
să-mi asum destinul de om
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arlechinada 1
O, poetule
rece, detașat, smuls ca un abur
realității
ascunzi
rănile tale
mirări, spaima și mai ales neputinți
vino să bem o cană cu vin
să înjurăm cu năduf vremuri
acre vremuri tui pălăria vântului să fie
lasă arlechinii să intre
pe arena inimii tale, nu
nu te vor întrista mai mult
decât colesterolul și perspectiva burții
nu te vor înveseli mai tare
decât prefăcătoria ceremonioasă
la morțile confraților
vor mima doar
sentimente până când
involuntar
îi vei imita apoi singur
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem erect
s-ar putea crede că toți copiii din flori
sunt făcuți prin fotosinteză și că
se poate chivernisi iubirea
punând-o deoparte pentru zilele negre
sau c-ar fi deajuns să spui stereotipic cuvinte
convențional tandre
ca rugăciunile bălmăjite în grabă
s-ar putea crede că toți nervii
complotează în sintonie cu virtuțile
să le prefacă în vicii
și că a fi poet este un handicap
un suferind de vreo boală precum cele venerice
ori un creion înfipt drept șiră spinării
deget mereu prisosind
s-ar putea crede că poți fi erect doar stând mai întâi
îndelung smerit într-un sine golit
dar
până la urmă
ne ținem de cuvinte chiar și tăcând
ca de bastoane supraelastice
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
variațiuni pseudopoetice
la-nceput a fost tăcere, până
la un alt început
când a fost Cuvântul
a aflat asta și femeia și
s-a dus naibii pacea galactică
mai târziu
a prins năravul și bărbatul
bârfa-i întregită astfel
vântul cară această cremă sus
pe piscuri
de-ar fi măcar rugăciune
dar nu;
Cuvântul S-a retras în Sine
poruncește:
«Liniște în sala de mese!»
Atunci
un șmecher a inventat scrisul
Câtă cerneală a risipit umanitatea!?!
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
locuim împreună
(era la patru luni după ce ne cunoscusem) clipa aia am numărat-o
ziua nașterii mele
.
îmi pierdusem credința
educația primită
aspirațiile
memoria
toate astea le înlocuiseși tu
și-apoi
mă obișnuisem să mă schimbi
să fiu la înălțime
să-mi uit prietenii
să aștept cafeaua cum nu tu o faci
(precum tot ceea ce faci)
eu, doar cel care consumă și astfel, toate
au contribuit pregnant la metamorfozele mele -
trăiam într-o poveste
.
și deodată
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Defotbalizarea Muntelui Athos
Pithia contemporană admiră
Propriul și indivizibilul păduche de lux
nu plesnește trepiedul
29 de zile pentru purificare
între timp
mama idioților e mereu gravidă
ghiorăie mațele acestui Pământ
pucioasă pe cruci
și doar un munte... și acela cere
să fie defotbalizat
Ducă-se pe pustii conduce cu 1-0
Foamea conduce în grupe detașat
Pithia desculță rânjește fotogenic
câteva oi
ucise de singurătate... mocanul
vinde nemioritic arme și se roagă
sperând să ajungă Alesul
nu, nu-i aluzie la... Thomas Mann
s-a dus în doamna maică-sa
înțelepciunea cărțile de joc
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
strâng din dinți
ca și cum
aș agonisi această strânsură
umblu cu Moartea-n dinți ca o cățea
ducându-și puii la adăpost
plâng pe ascuns când
calc umbra cerșetorilor
și nu am un cent în buzunar
să le fi dat
fără să mă vadă trecătorii -
ăștia doar grija mea ar avea-o
dracu' fumează fără filtru și
scrumează
doar pe plămânii mei
pe nările mele îngâmfate
lacome după smogul urbei ambalate lucios
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
strâng din dinți
ca și cum
aș agonisi această strânsură
.
umblu cu Moartea-n dinți ca o cățea
ducându-și puii la adăpost
.
plâng pe ascuns când
calc umbra cerșetorilor
și nu am un cent în buzunar
să le fi dat
fără să mă vadă trecătorii -
aceștia doar grija mea ar avea-o
.
dracu' fumează fără filtru și
scrumează
doar pe plămânii mei
pe nările mele îngâmfate
lacome după smogul urbei ambalate lucios
.
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
inductus
planuri alungite, contorsionate, un verb dedesubt
și deasupra
subțiind legăturile luminii cu lucrurile
ca un înveliș, dar nu gest întrerupt, pudoarea rostirii
trece-n curaj vreodată?!
creioane încinse înfipte în încheieturile mâinilor, picioarelor
pe o foaie de hârtie aparent goală răstignit
un poet nu mai scrie, recită astfel.
Urechea ta învață glasul cel de acum.
.
Literele au dezgolit rădăcini, credeai
că nu-s atent, priveai gingia sângerându-mi
fiindcă am gustat din ele
de atunci
nu mai există un «ăsta sunt eu», m-am scurs
trecând prin agregări străine
.
rămas undeva între planuri, rostind fără încetare
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
cred în miracole
nu
nu sunt copil, măcar de-aș fi și nici naiv
cred în miracole
veți spune că acestea sunt deseori doar la alții
iată sunt viu
iată iubesc
iată o cumpănă rea m-a scos din conul alteia
și mai rea anii trecuți, Nedorita mă căuta ca o umbră
multe semne în ultima vreme
se așează lucrurile în jur ca de la sine
o concentrare aș spune, în calea mea, de lumini
alb-sidef
speranța s-a aciuat la ceafă și mă saltă
toate părându-mi dintr-o dată mai lesne de înțeles
iată, simplitatea acestor rânduri
nici măcar nu ar părea poezie
mărturisire mai degrabă
Nu-mi hrănesc iluzii sau obsesii din
căușul palmelor, pur văd cu vedere nouă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
rugăciune împletită cu un manifest
Mărie sfântă aleasă mamă Iisusului nostru
lacrima ta
nu-i mai este de ajuns lumii
are imperioasă nevoie de cine știe câte
minuni
Iartă-ne iuțeala gestului, sângelui, trufiei
amintește-I Fiului vremea
când era om și a gustat durerea, moartea
și a văzut neliniștea păcătuirii oamenilor
aruncă peste capetele noastre vălul de lumină, de iertare
să nu fim dați
pieirii, sfântă mamă Amin
Să sărbătorim Măriile noastre rugându-ne celei Unice
ne pare departe?
departe ca și speranța!
Să ocrotim copiii lumii înfometați, bolnavi, muribunzi
o zecime
din cât cheltuim pe spectacolul planetar
«atât de vital»: fotbalul, moda, cinema, concerte
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
nașterea culorilor 2 (din seria Mistic)
Mirării nu-i mai ajunge căușul cuvântului
aruncă mâna mea trecând-o prin lemn, piatră
vânt
diforme la început, aparent diforme
Arlechinul din trupul meu contorsionat
nu mai rabdă
iese prin mână
își caută altă locuire
în animale și păsări și
ierbi ce va să vină
s-a dus
După toate acestea, singur
ca-n ziua dinaintea nașterii
pântecul rugăciunii s-a împlinit
vin
vin spre mine sulițe aprinse, dălți și
câte ale necunoscute unelte
La săvârșirea lucrului ceea ce văd
văd?!
îmi pare deși a părea n-am învățat încă
mirare
ou?!
noul, ajunsul se înfoaie, plesnește și
flutură cu repeziciune în sus
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Protest formal
nu mă pricep la vrăji și nici la teorie
iau totul brut, de-a gata, de-a întregul
frontal și verde-n față, sătul de-alegorie
în care prea sunt boul care-ți duce jugul
nu înțeleg o iotă din știința lumii
de a face răul să pară un progres
iar joaca de-a soldații îmi e de ne-nțeles
și tot ce fac aceia care se cred stăpânii
întreaga artă a omenirii e-un tânguit de jale
elogii la instincte, ode înșelării permanente -
din scâncetul acesta îmi pregătesc artiștii cale
dezmântuirii... și morții iminente?
credințe, erezii mascate, un Dumnezeu
să aibă numai gloata, iar vârfurile ură
cel ce îndură legea doar eu să fiu mereu
și neplătitul... Când cei stăpâni văzură
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
toate acestea într-un flash
tare aș vrea să știu cu ce viteză trece
viața prin mine astăzi!
cantitatea de întâmplări surprinse și nu bănuite
la care-mi participă atomii sau taină să cântăresc?!
Arme și scuturi au toți și
ce apăra sau râvni cu ele însă puțini
refuză vanității traiectorii!
libertatea nu-i măsură tălpii undeva
o chestiune la «cutia de viteze» a morții
câteva rugăciuni rătăcind cine știe pe unde și
experiențele pe care le face Lumina cu noi
mutându-ne cu repeziciune punctul care unește
umbra cu trupul iată
la urmă, la urmă de tot
și Speranța cu iluziile ei evoluând pieziș
știu sigur că «Tema ei de doctorat» nu va fi
niciodată «Astăzi» alege mereu alungirea
ecoului
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Barbu despre religie, adresa este: