Castor, văzut cu o lunetă, e dublu, steaua cea mai mică învârtindu-se în jurul celei mari în vreo o mie de ani. Pollux se află la o depărtare de vreo 48 de ani lumină și se apropie de Pământ cu o iuțeală de 35 de km pe secundă. Aproape de stelele η și ι din Gemenii, formând un triunghi cu ele, se află un cluster admirabil ce se poate observa și cu binoclul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Direcția osiei Pământului se schimbă în vreo 27000 de ani. Această schimbare face să se schimbe și Polara; dar, în același timp, unele stele dinspre sud se ridică deasupra orizontului nostru, altele se lasă sub orizont. Astfel era o vreme când din România puteam să observăm multe din stelele ce ne sunt astăzi ascunse pentru mult timp. Mișcarea aceasta se numește precesiunea echinoxurilor.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua cea mai interesantă a Hiadelor e însă roșcatul Aldebaran, de la care ne vine lumina în vreo 30 de ani. Din Aldebaran, Soarele nostru se vede în Hercule ca o umilă stea. Hiadele au și ele o mișcare comună în spațiu, îndreptându-se spre un punct, astfel că, în cursul sutelor de veacuri, va sosi o vreme când toate Hiadele vor forma un cluster mult mai strâns decât e poate azi acela al Pleiadelor.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aflăm cu siguranță timpul cât îi trebuie unei stele ca să-și schimbe strălucirea ei aparentă, am făcut un progres, căci și alții, în același timp, au studiat variațiunile altor stele-sori și din comparațiunea tuturor acestor observații, cari în parte pot să pară fără multă însemnătate, putem să scoatem cine știe ce lege cari să aibă o mare înrâurire asupra marei chestiuni a constituției universului nostru.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sirius e în adevăr un astru fermecător. Strălucirea lui e albă, dar are toate apele diamantului. Scânteiază ca nici o stea de pe cer. Unii astronomi pretind că Sirius e alb numai de vreo 1200 de ani și că înainte era roșu. În timpul din urmă, un astronom american spunea că această schimbare de culoare e sigură și a adus ca dovezi mai multe citații din autori vechi. Ar fi curioasă o asemenea schimbare de culoare.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine n-a contemplat Luna? După Soare, ea este corpul ceresc care atrage cel mai mult atențiunea oamenilor.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astronomul Encke din Berlin calculă întreaga orbită a cometei și găsi că această cometă se învârtește în jurul Soarelui în 1200 de zile. Calculul acesta a fost verificat în 1822, când cometa s'a reîntors, observată în mod regulat aproape de atunci încoace. Ea poartă însă numele calculatorului (Encke), nu al descoperitorului (Pons). Cometa, fiind regulat observată, s'a constatat că timpul cât îi trebuie să se învârtească în jurul soarelui descrește mereu.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singura stea din constelația Vulturul care prezintă interes, e η, căci e variabilă și anume: își schimbă strălucirea de la mărimea 3 și jumătate (3.5) până la aproape mărimea 5 (4.7) într'o perioadă de șapte zile și 4 ore. O puteți compara, seară de seară, cu β și θ, din aceeași constelație. Tot în constelația Vulturul, care se prelungește de la δ mai departe, tot în Calea Laptelui, se află nebuloase frumoase, cari pot fi văzute cu binoclul.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec anii în șir și singur te minunezi de ceea ce ții minte: îți pare o poveste a altuia, pe care însă o știi pe dinafară.
citat celebru din Victor Anestin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era înainte o părere greșită, că toate stelele cele mai strălucitoare sunt cele mai apropiate. Arcturus se află la o depărtare ce trebuie să fie mai mare de 100 de ani lumină și prin urmare, e un soare de mii de ori mai strălucitor decât Soarele nostru. De prin împrejurimile acestui soare enorm, Soarele nostru nici nu s'ar vedea cu ochii liberi. Deși, de mii și mii de ani, steaua aceasta se apropie de noi cu zeci de km pe fiecare secundă, cu toate acestea depărtarea la care ne aflăm de el e imensă.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sextantul se află sub Leu; e o constelație formată numai din stele mici și poate fi găsită pe cer într'o noapte senină, fără lună.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În anul 1818, Pons, portar la Observatorul Astronomic din Marsilia, a descoperit o cometă nouă, pe când personalul oficial al acelui observator dormea. Bine-nțeles, îndrăsneala portarului a fost aspră pedepsită; Pons a fost îndepărtat. Cu aceasta însă a câștigat, deoarece i s-a oferit un observator în Italia, de unde să-și contemple cerul, pe care îl iubea atât de mult. Două luni mai târziu după descoperirea acestei comete, calculându-i-se orbita, Arago a găsit că aceasta e identică cu aceia a unei comete observate în 1805.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp de un an de zile, Uranus străbătu cerul pe drumul indicat de astronomul francez, dar în urmă începu iarăși să se miște neregulat. Deosebirea dintre observațiune și calcul era prea mare. Oare legea gravitațiunei nu se întinde până la maginile sistemului solar? Astronomii ajunseseră în curând la concluziunea că Uranus era atras în drumul lui de un corp nevăzut, de o planetă exterioară, mai depărtată de soare. Bouvard a fost unul dintre acei cari au emis această părere, dar el a murit înainte ca astrul misterios să fie descoperit.
Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E un timp când Mira Ceti din constelația Balena nu se vede cu ochii liberi, ci numai cu luneta, de-oarece nu e decât de mărimea 9. Încetul cu încetul lumina îi sporește până ce ajunge la mărimea 2. De la un minimum de strălucire la celălalt trec vreo 330 de zile, adică aproape un an. Cauza variabilității acestei stele este deci o alta, nu e din cele pe cari le au alți sori. Astronomii nu știu încă adevărata cauză, dar cei mai mulți cred că Mira Ceti e un soare spre declin, un soare care, ca și al nostru, are pete, dar mult mai multe.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste șase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte șase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeași oră, îl vom vedea tot acolo.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai e interesant să știm că β din Vizitiul e o dublă spectroscopică, steaua cea mică învârtindu-se în jurul celei mari în patru zile.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-una din primele seri ale lunei mai, pe la orele 9, veți găsi Carul Mare aproape deasupra capului. Cu ajutorul stelelor ei, vom găsi una dintre cele mai frumoase constelații ale cerului primăverii: Leul. Duceți o linie închipuită prin roatele din urmă ale Carului Mare (Ursa Mare) drept spre sud și veți da de o stea strălucitoare foarte albă, un adevărat diamant al cerului, Regulus, sau α din Leul. Dacă priviți spre Regulus cu un binoclu, veți găsi în apropierea lui o steluță. Regulus e un soare enorm, de la care lumina ne ajunge în 35 de ani.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre constelația Andromeda, ne vin către mijlocul lunii noiembrie numeroase stele căzătoare, cari nu sunt altceva decât sfărâmăturile unei foste comete, numită cometa Biela. Astronomii au observat mult timp cometa aceasta, când, la o epocă a reîntoarcerii ei, în loc să o mai vază, se pomeniră cu sute de mii de stele căzătoare; cometa se prefăcuse în bucăți. Acum, în fiecare an, la 11 noiembrie, pământul întretăind drumul ce-l făcea odinioară cometa în jurul Soarelui, dă peste rămășițele defunctei comete, cari căzând pe Pământ își asigură și ele liniștea de veci.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un observator mai atent ar vedea însă că din seară în seară, Carul Mare, privit la aceeași oră, e tot mai jos ceva.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu vreo 35 km pe fiecare secundă vine Vega spre noi, cu 20 km pe secundă ne îndreptăm noi spre ea, deci apropierea se face cu vreo 55 km pe fiecare secundă și cu toate acestea așa vedeau elinii și romanii steaua Vega și tot cu aceeași strălucire o vor vedea și cei cari vor trăi peste 2-3000 de ani după noi, când vom fi trecuți la rândul nostru în rândul celor antici. Ar trebui poate zeci de mii de ani ca să observăm vreo sporire a strălucirei acestei stele. Vega se află la mari depărtări; nu i se cunoaște bine destinația, dar s'a socotit că-i trebuie luminei acestei stele cel puțin vreo 30 de ani ca să ajungă până la noi.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre timp, adresa este: