Ticălosul, în al cărui suflet slab se zbat patimi puternice, deseori se abate de la drum convins că va căpăta iertare de la preoți. Oricât de multe crime a-ți fi săvârșit, spovediți-vă mie, și totul vă va fi iertat, mulțumită jertfei unui om care a trăit cu câteva secole în urmă în Iudeea. Cufundați-vă apoi de șapte ori șaptezeci și șapte în noi crime, și din nou totul vă va fi iertat. Oare aceasta nu înseamnă să-l atragi într-adevăr în ispită pe om? Oare aceasta nu înseamnă a netezi răului toate drumurile?
Voltaire în Cugetări despre religie (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Voltaire despre timp, adresa este: