Citate despre gură și noapte, pagina 2
* * *
Când în clopotniți bate ora
Nopții jumătate,
Îmi simt limba-n gură amară
De spusele-mi, de fapte.
poezie de A.E. Housman din Poezii adăugate, XI, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condiția liniștii.
Am prea multă ne-mpăcare
Cu nevasta-n gura mare
Doar în nopți de somn sărace,
O sărut, visând că tace.
epigramă de Alexandru Băețan din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ale grevei...
Grevă la prostituate,
Vor și ele spor de noapte.
Una ce a ieșit din tură
Vrea și ea, dar... spor de gură.
epigramă de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au murit poeții
Vouă, celor morți, arși, împușcați,
Vouă vă scriu, colegi din tinerețe.
Un torent de pământ se prăbuși peste voi
și freamătă - cu freamăt de plante.
E tăcere, nemișcare și gol
Vârtejuri de pământ, pe jumătate stinse -
Unde este durerea - gurilor moarte
cuvintele să nu le lipsească -
Iată, deasupra, înalt, în trunchiuri
din voi crescute freamătă nopți și vânturi,
pentru gurile pline de pământ și var
în zadar căutați cuvinte -
E târziu, prea târziu pentru încătușate mâini
prin neodihnite furtuni, nopțile să le sfarme.
În zadar pe cei vii îi chemați
cu plânsetul și vaietul vântului.
[...] Citește tot
poezie de Tadeusz Borowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sară așchii din trup
... noapte de gură flămândă
ce mușcă din cremene
și scurmă cu unghia drumul
până la gând
ascute lumina silabei
ridicând în picioare cuvintele
și-n marea tangare
sară așchii din trup
să-mi pară de-aici
că-i atât de frumosă și verde
cenușa-mi...
poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cin' s-a fript cu ciorbă...
Fratele nevestei unui negustor
A venit odată pe la casa lor,
Zicând că la noapte, mâine, cine știe,
Are gând să plece în călătorie
Și că, prin urmare,
Vrea să-și sărute sora la plecare.
Ba să nu pui gura pe nevasta mea,
A strigat bărbatul, că intri-n belea!
Și de ce să nu pun gura, măi cumnate,
Când știi că mi-e soră și că eu i-s frate?
Poți să-i fii și tată! zise omul scurt,
Cin' s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
În auto(mobil)
"Ce noapte fermecătoare!"
"Asta-i cea
(arată spre duduie),
care-a fost aseară, -
ar fi chiar ea?"
Spuseră pe trotuar:
"Mai că
se răsturnă peste șine
cea
pe care o știi".
Dintr-o dată, orașul se scrânti.
Beat urcă pe pălării.
Firmele-și căscară mirarea
precum gura, spăimos.
Scuipară
ba "O",
ba "S".
Iar pe culme,
unde se bocea întunecat
și orașul
[...] Citește tot
poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1913), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profeție
Voi muri ascunsă-ntr-o baracă
În inima unui codru de-arin ocrotitor,
Cu ușa din spate zăvorâtă și opacă,
Cu ușa din față închisă tuturor.
Voi zăcea-nfășurată ca un sfânt,
Într-un cearceaf de in înmiresmat,
Pe-un pat vopsit cu dungi albastre, alternând,
Îngust și rece și curat.
La geam, miezul nopții va fi negru și lucios
C-un vânticel având însărcinarea
Să-și pună gura pe-o crăpătură și, sfios,
Să sufle și să-mi stingă lumânarea.
poezie de Elinor Morton Wylie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Ca firul trandafirului te pleci,
tinerețe în soartă,
ca umbra unei umbre te pleci,
tinerețe moartă.
Mi-e gura încă fierbinte
de sărutul tău, Suvenire,
de nebune văpăi, de mari jurăminte,
mi-e gura încă fierbinte.
E clarul de lună ce văd,
dănțuind în al nopților teatru,
e clarul de moarte ce văd...
Ah, luminosule ochi idolatru,
ah, tinerețe de-a pururea moartă,
lunateca moarte ce-mi cere la poartă?
Ca firul trandafirului te pleci,
Tinerețe în soartă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoza
Anii trec pe rand si-n noapte,
Cand e vremea de iubit,
Ale gurii calde soapte
Se transforma-n... sforait.
epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firmamentul
ultima noapte a fost oboseală curată
se făcea
că visam că erai că puțin te căcai
în unele guri și umpleai
firmamentul
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vălul des mi-ascundea disperarea
Vălul des mi-ascundea disperarea
Palmelor goale, ochii fierbinți...
C-o tristețe, imensă ca marea,
Am sfârșit prin a-l scoate din minți.
Și s-a dus, într-o noapte cu lună
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-i mai spun înc-o vorbă măcar,
Și-am strigat: "Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, o să mor!"
Mi-a răspuns cu o voce străină:
"Bate vântul. Te du în pridvor."
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Madeleine Fortunescu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am rupt din raza de lumină
Am rupt din raza de lumină
Un colț de soare pentru tine,
Căci văd că ai inima plină
Numai de dor, amar, suspine.
O să-ți mai dau și stele multe,
În noapte mii de licurici,
Când le vorbești, ei să asculte,
De glasul gurii tale mici.
Nu mi se pare drept să suferi,
Tu fiind un înger - ei nu plâng,
Atunci când dragoste oferi,
În suflet lacrimi ți se strâng.
poezie de Răzvan Isac (18 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea a deschis gura și cerul s-a umplut de stele... silențioase!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (aprilie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Pe degete
Dac-aș încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?
Și, dacă m-aș încurca
Și ți-aș săruta fiecare deget,
Nu-i așa că ți-ai dori și tu
Ca universul să fie infinit?...
Și stelele să fie cât mai multe,
Și degetele să ți se-nmulțească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ți crească?...
Să nu mai pot să număr într-o noapte
Și să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la șoapte și la guri;
Și-n loc de somn, spre ziuă, tu însăți să mă furi
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se duse de-și alese un petec de loc și până în seară groapa pentru bordei o și dete gata. Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-și alesese să fie alături cu al unui țăran bogat și mândru de nu-i ajungea cineva cu prăjina la nas. Peste noapte, nu știu cum se făcu, nu știu cum se drese, că o vită d-ale bogatului căzu în groapă și muri. A doua zi de dimineață, bogatul, văzându-și vita moartă, sări cu gura mare asupra săracului, îl luă de piept și cu el târâș se duse la curtea boierului, să le facă judecată.
citat celebru din povestea Fata săracului cea isteață de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cînd veniră
Cînd veniră furii în ogradă
Ei n-au venit întîi grămadă.
Nu au venit cum vin, deobște, hoții
Cu ceata și-odată cu toții.
Ograda, satul și cătunul
I-au cunoscut, venind, pe cîte unul.
Și n-au venit nici noaptea, pe furiș,
Feriți de drum și luminiș.
Ei au venit cum vin vecinii,
În toiul zilei. Se coceau ciorchinii
Și atîrnau din frunze poame coapte.
Era mai multă zi decît fusese noapte
Și n-ațipeau, că-n deal se și trezea
Ziua de aur în grădina mea.
M-au întrebat ce-mi fac copiii.
Unii munceau prin fundurile viei,
Alții-i zăream pe scule cum se-ndoaie
Biruitori în luncă și-n zăvoaie,
Cu seceri de scîntei și cu topoare noi.
În lanurile de trifoi
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când veniră
Când veniră furii în ogradă
Ei n-au venit întîi grămadă.
Nu au venit cum vin, deobște, hoții
Cu ceata și-odată cu toții.
Ograda, satul și cătunul
I-au cunoscut, venind, pe cîte unul.
Și n-au venit nici noaptea, pe furiș,
Feriți de drum și luminiș.
Ei au venit cum vin vecinii,
În toiul zilei. Se coceau ciorchinii
Și atîrnau din frunze poame coapte.
Era mai multă zi decît fusese noapte
Și n-ațipeau, că-n deal se și trezea
Ziua de aur în grădina mea.
M-au întrebat ce-mi fac copiii.
Unii munceau prin fundurile viei,
Alții-i zăream pe scule cum se-ndoaie
Biruitori în luncă și-n zăvoaie,
Cu seceri de scîntei și cu topoare noi.
În lanurile de trifoi
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
Tu plutești ca un vis de noapte
Deasupra sufletului meu.
Iți sprijini tâmpla
De inima mea ca de o piatră roșie,
Și aștepți să-ți spun numele
Tuturor lucrurilor
Pe care eu am isprăvit de mult
Să ți le mai spun.
Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvârșită,
Înclinată ca mătasea unui steag
Într-o zi fără vânt.
O, nu pleca nicăieri!
Îmi voi rupe inima cu un singur gest
Al mâinii,
Ca să răsară durerea care știe
Numele durerii,
Ca să răsară dragostea mea de bărbat
Care știe numele tău ciudat, de femeie.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dimineața tu te întorci întotdeauna
Adierea zorilor, ușoară,
respiră cu gura ta
la capătul străzilor goale.
Lumină gri, ochii tăi sunt
stropii gingași ai zorilor
deasupra dealurilor întunecate.
Pașii și răsuflarea ta,
asemeni vântului în zori,
aburesc casele.
Pietrele, umerii orașului,
degajă aburi
tu ești viață, trezire din somn.
Stea pierdută
în lumina zorilor,
susurul zefirului,
cădură, respirație
[...] Citește tot
poezie celebră de Cesare Pavese, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gură și noapte, adresa este: