Citate despre suprarealism, pagina 2
Picturilor suprarealiste
Picturi moderne, hărăzite
Să-ncânte universul tot,
Regret că ochii mei nu pot
Ca și stomacul, să... vomite.
epigramă de Dîner du Quatrain din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dacă psihanaliza n-ar fi pentru moment compromisă, aș fi vrut să arăt adânca corelare dintre procesul sublimării și cel suprarealist.
citat din Dolfi Trost
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suprarealist, stejarul supraviețuiește nemăsuratei tristeți a pițigoiului, bazându-se pe căldura bănuitei prezențe a soarelui printre nori.
aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Un flamboaiant roman parabolă, scăldat în recea stranie lumină a unui sexualism nevrotic de factură pictural suprarealistă este "Agata murind", cel dintâi roman al Dorei Pavel.
Mircea Iorgulescu în Cronici literare, "Câteva lămuriri"
Adăugat de Ioan Groșescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriam poezie suficient de bine (în manieră suprarealistă) ca să-mi placă ce scriu, dar, la relectură, aveam mereu senzația sâcâitoare că nu zburd, că sunt îngrădită și nesinceră, că mă ascund în loc să mă dezvălui.
citat din Dora Pavel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam
Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat și trist
Pentru că nu știa ce-i mai lipsește.
Atunci Dumnezeu a confecționat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Și primului om atât de mult i-a plăcut această minune,
Încât chiar în clipa aceea
Și-a pipăit coasta imediat următoare,
Simțindu-și degetele frumos fulgerate
De niște sâni tari și coapse dulci
Ca de contururi de note muzicale.
O nouă Evă răsărise în fața lui.
Tocmai își scosese oglinjoara
Și se ruja pe buze.
"Asta e viața!" a oftat Adam
Și-a mai creat încă una.
Și tot așa, de câte ori Eva oficială
Se întoarce cu spatele,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la suprarealism, dar cu o relevanță mică.
Omagiu vremurilor vechi
Mi-e dor de vremurile vechi,
Cu miturile creatoare,
Cu tauri albi și pezevenchi,
Care răpeau niște fecioare
Azi Zeus stă pe telefon,
Iar nimfele sunt plictisite,
Au formele de silicon,
Și "numai fani", dar nu-s răpite
E plin de zi și de zeițe,
De influenceri și actrițe,
Caut un om, dar nu-l găsesc
-Doar urecheați și măgărițe
M-am săturat și de pipițe,
Și de orgolii expandate,
Mă obosesc atâtea fițe,
Și-nchin pentru normalitate
[...] Citește tot
poezie de Teodor Burnar (1 iulie 2023)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întotdeauna am considerat că un colos ca Salvador Dalí a închis marea poartă către supraealism. Noi, cei de după el, îi putem urma pe suprarealiști, văzându-le lucrările și, cu mare noroc, unii dintre noi, ca Rudolf Hausner sau Ernst Fuchs, au deschis drumul spre un fel de hiperrealism.
citat din Michael Lassel
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrecere
Pe un drum prăfos de țară
Trece țanțoș o fanfară
Cu alămuri și timpane
Iar în zbor trec avioane.
Atmosfera e festivă
Trece și-o locomotivă
Deși drum de fier nu este
(dar asta-i altă poveste).
Dobitoace diferite
Mai istețe, mai tâmpite
Așteptând ziua să treacă;
Ici un cal, colo o vacă.
Vacă suprarealistă
Nu dă lapte și e tristă
Tristă e că toată vara
N-a văzut trecând fanfara.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa (2 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi, suprarealismul este confundat cu "modernismul" în genere (cuvânt vag și foarte primitor) ale cărui acțiuni au scăzut în ultimul timp, iar majoritatea "suprarealiștilor" noștri nu sunt decât niște dadaiști mai mult sau mai puțin aprinși. Ar fi păcat ca o mișcare deosebită fundamental de dadaism ca și de cubism, să cadă concomitent cu aceste mișcări, nu din cauza unor vicii imaginare, cât din cauza unei confuzii.
citat din Dolfi Trost
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi imaginez o livadă de portocali la Polul Nord și deodată locul îmi pare mai cald, mai blând, mai lipsit de monotonie și mai prietenos. Mă și văd șezând pe o banchiză cu reflexe albăstrui, savurând un suc de portocale și admirând valurile verzui-roșiatice ale aurorei boreale. De fapt, e un ger năprasnic, e o liniște angoasantă, e un nefiresc romantic și deopotrivă înfricoșător, dar livada de portocali îmblânzește atmosfera și împinge întregul peisaj dincolo de limitele suprarealismului...
Mihail Mataringa (20 februarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
pe nisip
încins de muțenia chemărilor noastre
timpul a pus la fiert ibrice
gravate cu însoriri braille
pare ușor tomnatic
să vezi orizontul hlizindu-se
la clipocitul palidelor
dulcegării marine
deasupra suferinței se prostituează
gloria baloanelor de incertitudini
ecouri dezertoare din înecuri
incubează în călduri frigide
germenii daltonismului erotic
ne domină suprarealismul
semnelor de solidaritate
cu gropi pregătindu-se să aterizeze
pe piste de compromisuri ghimpate.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt musafirul zilei
Sunt musafirul zilei de azi
Sub învelișul unei logici întoarse
Am mentalitatea unei prăzi
Dar nimeni nu mă miroase.
Am fost chiar invitat la masă
La limita dintre viață și moarte
De niște clipe arțăgoase
Dar mi-am văzut de drum mai departe
Într-un timp ce se înghesuie-n gamele
Pentru a mai fi turnat încă odată
Gânduri oferite sub formă de acadele
Într-o societate atât de abrutizată
Unde tot ce există, de fapt nu există
Un ochi dezvelit de zorii dimineții
Așteptând primul fir de lumină suprarealistă
Reflectat în pleoapa greoaie a nopții.
poezie de Iustinian Zegreanu
Adăugat de Iustinian Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Castelul
cu dragoste îl mătur
am poposit la han
era un bar unde se fuma
marijuana
totul e întunecat totul
e suprarealist
încep bătălia cu sistemul
eu sunt
k un simplu k de la kafka
îndrăgostit de frieda
care nu e frieda e laura mea
nu-i chelneriță cum e frieda
ne îmbrățișăm pe fu
riș ca doi nebuni din secolul 21
noaptea vine cu noi jurăminte
în fața castelului în fața sistemului
aștept în sanie ade
menit de un coniac
de vizitiu și mă gândesc să accept
să fiu om de serviciu la școală
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mica mea dramă de azi
S-a ascuns soarele,
drone pe cerul gri proiectând nostalgie.
În orășelul străin plin de văduve și bețivi,
lângă iaz,
imaginea noastră reflectată pe suprafața apei, un mic tablou
suprarealist,
o peliculă de teamă strălucind.
Să-mi golesc mintea, să o aduc
la o temperatură normală.
Gata să renunț sau poate
doar gata de o resetare
care să facă linia din aparate
să prindă curaj, să se zbată ca un peștișor
în undița ta improvizată
pentru care m-ai lăsat
să mă trezesc singură azi.
Distruge
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iute ca săgeata
cum ar putea să fie cineva prieten
cu o roată de bicicletă,
ba chiar cu toată bicicleta,
parcurgea
drumul de țară cu solemnitatea
eroului însoțit de vasal,
o primise de la băieții mari din tabără
să le aducă tutun și băutură de la crâșma satului,
nu i-a refuzat din teamă să nu-l facă fraier,
să recunoască că nu știe să o călărească
ar fi fost jenant,
o primise cu toată seriozitatea
avea ocazie
să-i crească aura responsabilității,
a propriei maturități,
o bicicletă și servantul ei
tandemul fericit,
naiva înfățișare a unui om stăpân pe el
braț la braț împerecherea solitară
exploratorul și pegasul fară aripi
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am căutat
Te-am căutat în cărți și în horoscop
Cu mintea crudă ți-am făcut o pictură suprarealistă
Pe holurile lungi ale școlilor gri murdar
Prin caietele mele pline de versuri deșarte
Ți-am scris cântece sirene să te seducă
Dar tu nu erai născută
Mai târziu te-am căutat în amfiteatre
În fundul paharului golit de vodcă
Călătorind în lume cu valiza mea de speranțe
Alte femei pasagere în drumul vieții
Am visat la tine în trenuri fără destinație
Privind lacom blocuri unde toți trăiau
Dar tu nu erai acasă
Apoi când a venit vremea, când cercul s-a închis
Ai fost trimisă de o rugăciune către tată
Ca să potrivești exact toate golurile în tot
Două planete îngemănate într-un univers
Lăsând foc și lavă vulcanică în urmă lor
Venit de pe drumuri cu bagaje multiple
Te-am găsit iubito, curată ca un izvor de munte
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Setea de suprarealism
trotuarul este umed și întunecat
noroc că, în ritmul celei mai bizare muzici,
picioarele mele știu drumul pe de rost
billie holliday
mă poartă până la prima cârciumă
în care vreau să îmi sting setea de suprarealism
se simte intens în ochiul din frunte
el nu vrea, nu vrea de data asta
să se închidă.
e ciudat cum în viață
ți-ai acordat perfect anumite mișcări
cu mersul lucrurilor
nu și cu mica ta busolă
uneori este așa plăcut
să te îndepărtezi puțin câte puțin de tine
când îți devii de nesuportat
să cutreieri
să cânți
să te abandonezi în mici explozii de confetti
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gimnaștii cu breton
exercițiile s-au terminat
cu aplauze, departe de
istovirea noastră cea de toate zilele,
de arena ochilor
ori zburătoarele, zburătoarele...
suprarealismul însuși a răbufnit
înspre
- o tornadă de Bunuel și Dali -
se vedeau pașii lui Breton
peste covorul din sala de gimnastică,
se murea în zile de antrenament,
eram exuberanți...
purtam breton cum porți tu
(cruci întoarse,
pentagrame,
miligrame de rădăcină
înviat din somn...
tot mai aproape de farul din port
unde mergi să vezi cum putrezesc...
rugina lor nu se spală,
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a făcut seară
s-a făcut seară,
a apărut o lună spălăcită,
pe stradă latră un câine,
două femei se grăbesc acasă,
ochii mei se iau după ele,
balcoanele-mi cad în cap,
în toamna asta s-a zăpăcit lumea,
încerc să mă agăț de ceva
să nu cad și eu în zăpăceala asta,
zidurile blocurilor tac,
a încremenit totul în jurul meu,
dorurile mi s-au culcat pe-o buză de plai,
mi-e dor de iarbă,
să mângâi mânjii când pasc,
îmi vine în minte,, seara pe deal",
dar buciumul nu mai sună,
,, unde ești copilărie cu pădurea ta cu tot"?
am uitat că e toamnă,
mă împiedic de niște frunze bezmetice,
toamnă bacoviană, îmi zic,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (3 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre suprarealism, adresa este: