viscol

Corbii

Din iarna sufletului meu porneşte
Un stol de corbi spre zările cernite:
Sunt dorurile mele nemplinite;
... Şi-n iarnă cugetarea-mi viscoleşte.

În gemete pustii se prelungeşte
Ca-n golul unei vetre părăsite;
... Şi corbi sporesc în cete înmiite...
Şi stolul tot mai jalnic croncăneşte!...

Nu văd în zări nici urma unei stele;
Doar viscolul din gândurile mele
Tot mai pornit prin gerul lui mă poartă...

... Iar corbii, presimţindu-şi trista pradă,
Spre inima-mi pe jumătate moartă
Îşi năpustesc sălbatica grămadă...

sonet de Mihai Codreanu din Statui - Anotimpuri (1914)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prognoză meteo hibernală

Cu furtună şi cu nea,
Ger şi viscole alpine,
Iarna va rămâne grea...
Nu vă precizez... cu cine!

epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăr şi minciună

Adevărul ce-nfioară
Este viscolul de-afară,
Iar minciuna cea mai crasă,
E căldura mea din casă!

epigramă de Mihai Moleşag din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e mai tare decât soarele neîndurător al secetei, decât ploile nemiloase ale toamnei, decât viscolele cumplite ale iernii. Le înfruntă şi le biruie pe toate.

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne refacem viaţa din ţurţuri şi ninsoare,
Ca oameni de zăpadă să conversăm tăcut
Să viscolim în lumea prin care am trecut,
Cu inimi îngheţate şi fără îndurare.

catren de Adrian Păunescu din Ziduri pe zăpadă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnală

toamna-şi viscoleşte frunzele pe dealuri;
pe sub viscol, poate, voi umbla-n curând
fără suferinţe, fără idealuri,
fără amintire, fără trup şi gând;

îmi nechează roşu vântul sub ferestre;
cine ştie, poate o să-i urc în şa -
pruncului lăsându-i doar un vers de zestre
ca să-şi poată-ntr-însa sufletu-nfăşa,

toamna-şi viscoleşte frunzele pe dealuri;
pe sub viscol, poate, voi pleca-n curând -
moară subterană pe-mpietrite valuri
unde veşnicia îmi păstrează rând.

poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

în ianuarie -
zăpada viscolită
pe acoperiş

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate viscolul
În plină primăvară
La uşa noastră

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

ninge viscolit
primarul oraşului
mereu înjurat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă şi ninge

E vifor năprasnic afară,
E frig, nebunie şi ceaţă,
E liniştea dată cu ceară,
E clipa tăcerii de gheaţă.

E luna pe geam dăltuită,
E sufletu-arzând, iubitor,
E lacrima veşnic sfinţită,
E clipa romanţei de amor.

E noaptea rebelă şi bună,
E ochiul ce cată spre sân,
E vorba pe taine stăpână,
E sângele-ncins şi păgân.

E iarnă şi ninge-a iubire,
E viscol şi-i ger păcătos,
E taina ascunsă-n privire,
E viaţă... trăim... e frumos.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge viscolit
Oraşul sub zăpadă
Copii bucuroşi.

haiku de Mihail Mataringa (9 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

case uitate –
în cuşca unui câine
numai viscolul

haiku de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viforul care urlă noaptea –
simţim
mugetul zilei

haiku de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În plină iarnă
O gară părăsită
Viscol şi zăpezi

haiku de David Boia (12 decembrie 2023)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni până la viscol

Nu mai e nimeni
Între mine şi viscol,
Numai eventuala bunăvoinţă
A celor ce păzesc şi asmut ninsorile,
În rest, vârsta prăbuşindu-se
Asupră-mi, fără logică.

Nici tata, nici mama
Nu mai sunt aici,
Să preia şocul,
Să elibereze drumul din faţă,
Acum, între mine şi viscol,
E numai viscolul.

Nici măcar eu nu mai sunt,
Eu am murit azi noapte
Odată cu mama,
Ultima mea pavăză,
Ultima mea redută,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bradul

Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Măreţul brad pe naltul plai
Stă verde-n orice vreme.

O rădăcină de colos
Şi-a sfredelit în stâncă,
Şi de pe stâncă maiestos
Mai sfredeleşte încă!

De mult cu blocul de granit
El s-a făcut totuna,
Şi pe-amândoi necontenit
Îi zguduie furtuna.

Şi lemn, şi piatră la un loc,
Verdeaţa-i ne-ntreruptă,
Aspiră ger, îndură foc,
Cu trăsnetul se luptă!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori din camera de alături

(...) Copacii parcă plecaseră şi ei
Să hăituiască Bărăganul
("Bărăganul" - loc unde viscoleşte,
Aşa se traduce, din cumană.
Nu, nu-s cuman, coman,
Dar aşa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.) (...)

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

ninge viscolit -
pisica învelită
în şalul bunei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

viscol la munte -
copiii înfofoliţi
numără ţurţuri

haiku de Elisabeta Luşcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc

Ce visează omul de zăpadă
îmi îngheaţă sufletul în alb
eu şi Ceahlăul
ne-am privit o clipă în ochi
restu-i viscol

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (24 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!