Citate despre zarzări, pagina 2
Fără anotimp
Iar a venit o toamnă, dar când oare?!
Eu nu știu să fi fost o primăvară.
Începe iar să fie numai sară
și n-a fost zi cu soare.
Și zarzării când oare-au înflorit?
Când au umblat albinele prin ei,
cu zumzetul lor alb de clopoței
cu care am copilărit?...
Au înflorit și anu-acesta teii,
cireșii și vișini și castani?
Și au jucat, cu simplitate, mieii
ca-n ceilalți ani?
Când au trecut iar păsări călătoare?
(De mult timp nu mai trebuiau să treacă)
văd cei din urmă cocostârci cum pleacă
și-aud în mine țipăt de cocoare.
Când a trecut atâta timp?
Eu unde-am fost și ce-am făcut?
O primăvară... câte au trecut?
Mi-i viața fără anotimp.
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii se înșirau, în vremea aceasta, și o luau spre clase. Unii erau plăviți, cu pielea obrazului ca floarea de zarzăr, alții oacheși țigani cu ochii de flăcări. Părul unora semăna cu mătasea porumbului; al altora părea fuior de aur. Cei mai mulți îl aveau scurt și creț, negru ca abanosul sau castaniu cu scăpărări de aramă. O! ce giuvaere de preț sunt frumoșii copii ai Olteniei, dar și cât de prematuri și de iuți. Mulți încep să aibă ochii bătuți de pe la doisprezece ani. Sunt însă și câțiva cei căror li se zice "nerozi" care se păstrează, multă vreme, mititei și mai măricei, îngeri.
Alexandru Macedonski în Cartea de aur, Dramă banală (1902)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul ne poartă pe umăr
Pământul ne poartă pe umăr.
Ce ușori suntem!... Libelule.
Albinele harnice sunt sătule,
Stupii de zumzet n-apuc să-i mai număr.
Cu must nou umplem ulciorul lunii
După ce bem vinul tare și vechi.
În grădini și-au prins la urechi
Albi zurgălăi zarzării, prunii.
Visul cârtiței e să-și sape o groapă,
Calul doar în vis și în basm zboară.
Nu-ți potolești setea a doua oară
Cu același căuș de apă.
Iubim pașii de fier ai veacului.
Înflorim cerul cu stele și steaguri.
Cu mâinile noastre turnăm în faguri
Dulcea miere a viitorului.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Cântec șoptit (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aprilie
Baloane mari de spumă albă prin grădini
(Și zarzărul, și vișinul, și perii)
Stau gata să se-nalțe din tulpini
Spre cerul primăverii...
Caisul nostru s-a gătit la poartă
Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi,
Și cu zulufi de floare la urechi,
Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă.
Pe strada mare,
Ies flori înalte la plimbare
În rochii de sezon, ușoare,
Cu toate că-i o vreme așa de schimbătoare.
Ah, fetele și mai ales cucoanele
Când vine primăvara
Sunt dulci și colorate ca bomboanele!
Pe cea care-a trecut o cheamă Clara,
Fiindcă are
Ochi albaștri tare,
Și gura ei cu rouge ca de coral
Surâde vertical...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiecția unei primăveri în plan de iarnă
fulgi de zarzăr pârtii de iarbă
senzația mugurului în așteptarea zborului
simfonia ghiocelului
crângul alb înaripat cu fluturi
așteptând concertul privighetorii
și undeva în centru un om înmugurit
așteptând să-i crească aripile
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pan
Nu pot să nu mă-mbăt aici de zări
Și nici nu știu de nu mă-mbată marea,
Sărut în tălpi surorile cărări
Și-ascult încet cum cade-n ele zarea.
Pe lângă somnul munților de vreri
Azi văd ce trează zumzăie pădurea,
Nu știu de mă desmiardă mângăieri
Sau dă în mintea codrilor securea
Doar câteodată-n calmul dup-amiaz
Mi-adun cuvinte mâinile sub barbă,
Măsor cu teamă pietrele din iaz
Și-mi frec copita-n firele de iarbă.
Apoi, mă las pe-o rână la pământ
Și-ascult în el naiada cât de-aproape-i,
Iar dac-arunc în golfuri cu pământ
Mă uit prostit la cercurile apei
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca din Versuri (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la zarzări, dar cu o relevanță mică.
Dacă vrei să bați pasul pe loc, apucă-te de filozofie, mănâncă zarzăre crude, sau du-te la pescuit cu râme fleșcăite. Tot ce poți spera este să recuperezi ceva din timpul pierdut, cu condiția să renunți la primul îndemn, fiindcă celelalte două pot fi remediate fără prea mare efort.
Mihail Mataringa (17 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,
ci ca s-aduni chiuind pe tăpșane
o claie de cer și-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
În poarta curții unde m-am oprit
M-a-ntâmpinat un zarzăr înflorit -
Un zarzăr alb, ca părul meu încărunțit!...
Și-n pragul porții-n care am bătut
Un buldog negru m-a recunoscut
Și m-a lătrat ca un salut de "bun venit"...
În poarta casei tale-n care
M-ai găzduit întâmplător,
Când nu eram decât un călător
Bătut de vânt și mângâiat de soare,
M-am regăsit ca-n prima zi, când tu
Îmi repetai cuvântul: "Nu"... "Nu"... "Nu"!...
Și-ți ascundeai în palme ochii plini
De ură
Și ne-ncredere-n străini...
Dar când am vrut să plec -
Ca un zevzec -
Tu m-ai oprit
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilele săptămânii
Luni:
frumosul zarzăr
nu poate dormi noaptea
de albeața florilor sale.
Marți:
patru vrăbii se ceartă
pe pervazul inimii mele.
Miercuri:
un pui de vânt îmi suflă în ochi,
aburindu-i și râzând de plăcere.
Joi:
un trandafir mă privește
și se miră că se vede pe sine.
Vineri:
câteva ciori bătrâne
clevetesc pe un gard despre mine.
[...] Citește tot
poezie de Silvia Velea din revista "Citadela literară"
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Migdalul
într-un șopron de la țară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an
într-un lighean și el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simțit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...
lângă cioată e azi un migdal
gândesc că și eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Izvoare verzi
îmi apăreai într-un nor,
aveai ochii duși
și trup de dragon alb,
trecător,
îmi apărea chipul tău și în tresărirea
raiului de april,
într-un timid,
neînroșit amurg,
cu flori de zarzăre răsărind
ca mieii într-o livadă
de sfinți,
te auzeam în piatra unor fântâni
clipocind,
cum mă chemai în adâncuri reci
de izvoare
verzi și neîncepute.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu fumez tot Mărășești
nu buzunăriți monumentele nu vă bazați pe
inflația papagalilor pe conformiști pe frâna
măgarului nu refuzați prietenia șoriceilor aciuați
în sediul consiliului de miniștri din Antarcdida
nu
plângeți pentru un pumn de cuie
necesar la coșciugul ambasadorului Curhuie nu
așteptați bunul simț atomic mărinimia și alte
cucuie
chiar dacă suntem contemporani cu sfârșitul
lumii chiar
dacă lumea este și nu e
Nu vă rezemați de Tinerețea mea nu buzunăriți și
ultima statuie
prieteni
sărutați frumos
crucea Libertății acolo jos
gâdilați rădăcina că vine generosul uriașul,
[...] Citește tot
poezie de Dan David (15 iulie 1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zarzărul a nins
Astăzi zarzărul a nins
Covor gros a așternut
Petale albe de vis
Lacrimile cad mărunt
A trecut încă un an
Doru-îi de primăvară
Peste arborul bătrân
Liniștea acu' coboară
Lângă priveste-n van
Pomul cel mai tinerel
Vesel fâmnicul platan
Muguri are acu' și el
Astăzi zarzărul a nins
Pământul e ca zăpada
Ciripesc păsări în cais
A înveselit ograda
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge alb
Nu mai ninge inimilor noastre același cer violet,
Și nici săniile nu ne-au mai rostogolit pe același derdelus,
Avem zăpezi de gânduri mari și creștem doruri mici.
Tu ai mai fi avut o mirare până să zbori,
Eu aș mai fi avut un veac de-ntrebări.
Rădăcinile acelui nuc bătrân și azi mă trag de plete.
Ca să nu mă găsiti- mereu veti ști unde sunt:
Umbra bunicii mă ascunde sub poale...
Ninge alb numai în gradina mea de vis,
Peste ceasurile tulburi ale zilei,
Peste ochiul dusmănos al celui ce stă strajă mortii mele.
,, Mi-ai face un dar'', i-am zis candva,
Și-n nopti de avatar, el învată în șoapta să mă omoare,
Pană ce umbra mea va creste și umbrele bunicilor se vor lăsa,
Ca un văl de aripi dantelate peste un râs de copil.
Luna veghează din vârful nucului,
Imnul de Lebadă al grădinii,
[...] Citește tot
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e doar o umbră de univers
lăsată cumva perpendicular
pe o inimă de poet
în momentul creației
poate de aceea viețuirea
este întotdeauna
dincolo
oricum nimic din ce trece prin noi
nu se lasă cu zidiri mai mari
decât piramidele
apoi ridic din umeri
fluier ca un pițigoi
și trimit zarzării
să te sărute
vezi
nimic nu este mai firesc
ca atunci când o floare se scutură
doar ca să ai tu de ce plânge
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodii de primăvară
I
Sus prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte, risipind
Șiruri de mărgăritare
Din panere de argint,
Stol bălai
De îngerași
Cu alai
De toporași.
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le lași?
II
Se-nalță abur moale din grădină.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperișuri veștede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
L-am văzut pe Mitzu pis
cocoțat într-un cais
și de-acolo miorlăia
de inima ți-o rupea
și sătul de corcodele
acum cerea croncănele,
am vrut să îi dau smântână,
cum eu am inima bună
și pe Mitzu cel iubit,
vreau sa-l fac azi fericit,
dar el ce crezi c-a făcut,
cum îl știu un prefăcut,
s-a suit pe-o cracă groasă,
într-o parte mai umbroasă
a caisului descris
și cu greu eu m-am întins
să-l ajung și să-l dau jos
el ședea pitit frumos
după zarzărele coapte,
eu cătam în altă parte
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pare rău
Îmi pare rău de cărăbușii harnci,
Fragili și delicați ce, până ieri,
Se zbenguiau pe sub cireșii darnici,
Pe sub caiși și meri și pruni și peri!
Îmi pare rău de meri, de peri, de pruni,
De vișini, de cireși și de caiși,
De zarzări, de gutui, smochini, aluni,
Ce-au înflorit năvalnici și deciși!
Îmi pare rău de via de pe coastă,
Ce-și etalase mugurii în soare,
Ținându-i la vedere ca o proastă!
Îmi pare rău de toți, de fiecare...
Îmi pare rău de nucul plin de flori,
Ce s-a deschis, naiv ca un copil...
I-am prevenit pe toți, de-atâtea ori:
Feriți-vă de-nghețul din april!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărțișor
Ne trezim depărtișor, dincolo de dor,
Dumnezeu pășește, vizibil, pe muguri,
Miracolul viețuirii e-un sfânt mărțișor,
Ca semn al iubirii, în tine ard ruguri...
Enigmatic, un vișin tresare în floare,
Înlăuntru, îmi revine, năvalnic, iubirea,
Bătrâna mea mamă croiește răzoare,
Un zarzăr cucernic îmi cată privirea.
Penumbra dispare, lumina-i pe ram,
Nu vreau, preacurato, o altă femeie,
Caut doar sensul femeii pe care o am,
Exilul îl caut, pe-o-ndepărtată glameie...
În momentul când răul devine inapt,
Preaverdele crud îți încântă privirea,
Ce vrei, magnifică, Doamnă, de fapt,
Sămânța divină sau doar înflorirea?
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre zarzări, adresa este: