Citate despre conștiință și lumină, pagina 3
- jertfă
- Jertfa, în substanța ei spirituală, este iubire. Jertfa e și conștiința; este cunoașterea precisă a unui țel superior căruia mă devotez. Nu este oarbă, ci totdeauna este luminată de adevăr. Jertfa e, de asemenea, libertate. Jertfa, ca deschidere a noastră către Dumnezeu și către lume, ca autodăruire, este, în esență, expresia cea mai deplină a iubirii care ne definește ființa.
definiție clasică de Constantin Galeriu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă meditația să-ți deschidă natura spre lumină, spre ceea ce este etern. Fiecare conștiință care slăbește lucrează împotriva acestui scop.
citat din Ma Ananda Moyi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina si caldura
E frig...
Gerul e aspru, zăpada scârțâie sub noi...
Viața, dar și moartea, ne-a unit pe amândoi...
E noapte...
Lumina rece a lunii mă cheamă la ea...
Iar mă incearcă acea premoniție rea...
E iarnă...
Gânduri mute îmi fulguie în minte...
Mă privești și-mi șoptești ceva fără cuvinte...
E întuneric...
Picături moi de umbre ne udă conștiința...
Geana de lumină ne va ucide ființa!
poezie de Ioana Cornelia Sigarteu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragi slove în lumină
cerul ninge lumina cu stele căzătoare
timpul se convertește la dragostea divină
vreau să cred că steaua mea nu moare
că-mi va sta alături mângâiere calină.
sufletul se închină la sfere luminoase
în orice strălucire îl văd pe Dumnezeu
știu că mă conduce pe drumuri glorioase
legile Lui sacre le voi sluji mereu.
am cunoscut și sfinți și îngeri dragi
conștiința mea se umple cu înțelepciune
adeseori mă simt ca pe un câmp cu fragi
sub cerul meu deschis prin rugăciune.
sufletul se-mbogățește cu scrieri de magi
să nu simtă vreodată a vremii goliciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă doriți să intrați în comunicare cu entitățile celeste, să vedeți splendoarea divină, trebuie să vă purificați, să vă lărgiți conștiința și să lucrați pentru cel mai înalt ideal: fraternitatea între oameni, Împărăția lui Dumnezeu. În acel moment, emanațiile voastre vor deveni pure, vibrațiile voastre mai subtile, și nu numai că spiritele luminoase vă vor lăsa să ajungeți pâna la ele, dar vor veni să vă viziteze, fiindcă vor găsi în voi hrana lor.
Omraam Mikhael Aivanhov în Incursiune în invizibil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă și numai dacă
Dacă timpul se va sfârși,
Noi vom deturna clipele
Pe trasee redundante,
Spre alte puncte cardinale
Dacă spațiul se va termina
Și va deveni punct fix
Ne vom mobiliza să ieșim
Din apăsarea strâmtorii
Daca viteza centrifugă
Va derapa pe turnantă
Și va deraia prin decor
Vom da năvală la zenit
Dacă lumina conștiinței
Va trece bariera gândului
Vom citi de pe retină
Viitorul omniprezent
[...] Citește tot
poezie de David Boia (10 septembrie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Donna Alba zâmbește... A sosit sfârșitul?... Se agită... vrea să plece?... Nu, zâmbește, dar rămâne, vrea să vorbească încă, mai are să-mi facă o destăinuire. Doamne, își mărturisește o veche amintire, o plăcută amintire, gândul ei, lumina justă a sufletului ei, când m-a văzut întâia oară, când marile dicționare mi-au scăpat cu atât de puternică larmă din mâini. Doamne, a râs atunci, a râs pe drum înainte, cu toate că sufletul ei era în mare cumpănă în acele zile. Dar întâmplarea asta, așa de nostimă și neașteptată, cât i-a limpezit sufletul ei, cât i-a întărit cugetul în acele momente de descurajare și de teamă, când nu-și mai găsea astâmpăr și nu mai știa unde să caute alinare. Zgomotul cărților acelora enorme a fost trâmbițarea frumuseții ei, a fost alarma farmecului ei, înaintea spaimei necunoscutului, a fost afirmarea conștiinței de puterea acestei frumuseți și acestui farmec.
Gib Mihăescu în Donna Alba, Volumul II (1935)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul
Taina sufletului este boală sigură.
Conștiință nepurificată sufocă sufletul.
Acolo unde Conștiința este pură, purifică sufletul,
Acolo unde nu există conștiință
Sufletul moare odată cu sufletul.
Armonia sufletului cu viața
Te înalță într-o lume purificată
Plină de viață și Lumină!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt trecătorul
Sunt trecătorul ce merge pe podul suspinelor
brăzdând drumurile sorții
cu pași apăsați
și urma luminată de iubire,
când mă rătăcesc stau acoperit de lacrimi
chemând un porumbel
să îmi curețe cerul de umbrele gri și
perfide.
Sunt trecătorul legat de anotimpurile vieții
devenit uneori pasăre
captivă-n colivia iernii,
o iarnă prematură anunțată de viscolul gândurilor viclene,
însă conștiința nu-i vrăjită de efemer,
se luptă cu egoul
ca sufletul să fie copil, să scape
de povara pașilor,
fără urmă.
Sunt trecătorul cu palmele rănite de biciuirea vorbelor farisee,
dar mă oblojesc murmurând o rugăciune-flacără
care să lumineze în noaptea minții,
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă de sinceritate
mă ascund între versuri ca într-un fort
să nu lupt cu moartea să mă prăbușesc
inventez optimismul cu maxim efort
să ating fericirea cumva reușesc.
înmulțesc poezia sublimă misiune
o frământ ca pe o pâine în copaie
colaci de lumină într-o versiune
copți pe vatra gândului într-o văpaie.
sunt fericită cu pasiunea mea
bulgări de invidii sparg cu cuvântul
beau lumina din astrală cișmea
spre Calea Lactee îmi iau avântul.
mă hrănesc cu lumină sacru deliciu
conștiința mea arde ca un artificiu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea de veghe
Înlăuntru frunții, lunecau corăbii de lumină.
De veghe, sub stăpânirea inimii,
gândul de bine a pus ochii pe ea.
Într-o conștiință care se implica,
avea menirea de-a ține treaz simțul mirării.
Înainte de-a împreuna malurile amurgului,
mai folositor ochiului decât bolții,
lumina rămăsese-n ochii ei infinit de cuceritori.
Cu aburul sufletului înrămat în colțul inimii,
la căpătâi de veghe, în al razelor decor,
la porțile luminii, un luceafăr.
Semne de-ntrebare îi răscolesc preajma condensată-n strălucire:
acolo, undeva, se află mereu un răspuns
pe care starea de veghe nu-l ajunge niciodată.
Doar necuprinsul din privirea-i tăcută,
strecurat ca o lacrimă cu noimă,
este și reazem, și călăuză, și muză, și...
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-ai născut să fii un creator și în loc să îți creezi relația exact așa cum o vrei, să îți construiești sănătatea și trupul fizic celulă cu celulă, să pui bănuț peste bănuț, zi de zi, și să vezi cum devii din ce în ce mai prosper, în loc să îți dezvolți abilități și să materializezi în realitate concretă și palpabilă gândurile, emoțiile, personalitatea și spiritul tău, tu ce faci? Aștepți. Vrei ca alții să facă treaba în locul tău. Vrei să se întâmple lucruri frumoase pentru tine dintr-o ciocnire aleatoare a atomilor. Nu, nu. Ești un creator și ai ceea ce ai creat. Dacă dormi, se stinge lumina. Potențialul se duce să facă nani. Iar ființa intră în adâncul somn al conștiinței, unde totul este întâmplare nefericită. Deci, ce mai aștepți?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aș putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale. L-am mâniat, desigur, pe Dumnezeu dacă e prin faptul că n-am știut să înțeleg semnul ce-mi făcea prin toate necazurile și greutățile ce întâmpinam. Acum știu și simt că de tot ce ți se-ntâmplă ești responsabil și regret din toată conștiința că am putut meschiniza prin furii banale, indignări forțate de formule cărturărești, prin dureri factice, fiindcă mi le inoculam cu gândul că așa se cuvine să suferi când ești înșelată, mințită, decepționată etc.! Ce rău îmi pare că am trăit așa cei mai buni ani ai vieții mele, în care puteam fi numai lumină și înțelegere îngăduitoare, în care trebuia să radiez în jurul meu viață autentică.
Alice Voinescu în Jurnal (1997)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ultimul ceas?
O cortină asurzitoare cade
anunțând prin cei patru că foametea
a încetat,
iar totul e infinit.
Caut o lumină, dar culori amare
mă orbesc.
Bezna mă-nconjoară, ne cuprinde pe toti;
ochii nu-mi mai folosesc.
Mereu sunt două.
Caut un sunet, o șoaptă caldă
sau un strigăt.
Rugăciunile curg printre strigătele înălțătoare;
mă asurzesc.
Din nou două. Unde ești?
Caut... ceva; nu știu ce caut,
dar încă simt. Îi simt
și pe Ei și pe ceilalți.
[...] Citește tot
poezie de Alex Mercea din revista "Țara visurilor noastre" (16 septembrie 2014)
Adăugat de Alex Mercea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să presupunem acum că există în lume anumite influențe nefaste. Dacă aveți o aură foarte puternică, foarte luminoasă, aceste forțe nu pot trece și ajunge la conștiința voastră pentru a vă atinge, a vă zdruncina, a vă vătăma. De ce? Pentru că, înainte de a vă atinge, ele trebuie, mai întâi, să întâlnească aura voastră.
Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii și corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemările luminii
mă atrag chemările luminii infinite
cu nesfârșiri mai calde și mai dulci
îmbrățișează conștiința misiunii împlinite
respectând în tihnă divine porunci.
reflecții în lumină găsesc la tot pasul
se-ntâlnesc cu iubirea-n broderii diafane
pe cerul înstelat îmi fac noaptea popasul
cu visul suprem sfințit lângă icoane.
viziuni în lumină creștinează timpul
simțiri vibrează în ochii care plâng
argumente și convingeri străbat anotimpul
gânduri de fericire ca roadele se strâng.
îngerii secerători îmi seceră câmpul
lanuri de emoții în lumini se răsfrâng.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecce Homo
Ah, visul cum mă coace
Și setea cum mă scurmă,
Cu mreaja de fantasme,
A zborului din urmă...
În spinii nedreptății
Și crucea de căință,
Trist licăre lumina,
Din biata conștiință...
Cum sângeră sub teascuri,
Cu strugurii mâniei,
Amarul muncii drepte
Și fructul omeniei...
Nădejdii dintr-o oră,
O lună sau un an
Se-nchid în carapce,
De mituri și slogan...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând fără aripi
clipele se-nfiripă din veșnicie
ori din propriul curs neîntrerupt
în mișcarea stelelor
gând fără aripi
ce stabilește legile și pe pământ
lumina și întunericul în luptă
macină conștiințe
sărută iubirile oamenilor
cu fiecare păcat originar
rămas activ
infinitul devine o coloană spirală
în jurul ei se rotește universul
și lasă moartea
prag la intrare-n eternitate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara furată
Mi-ai furat primăvara,
Cu pomi înfloriți
Și liliacul ce s-a aruncat
În dansu vântului cald,
Pe cerul pustiu.
Oamenii nu mai sunt fericiți.
Chiar și eu îngân odată cu ei,
Plânsul revărsat într-o lacrimă,
Pe cerul de patimă.
Lumina s-a împărțit în felii
Pe cerul de muselină -
O lumină divină.
Doar credința ne-a mai rămas
În primăvara din glas.
Oftăm, dar pe buzele noastre
Au răsărit trandafirii.
Credința a rămas simbolul iubirii.
Lumea se va schimba.
Eu sunt doar steaua ce luminează
Conștiința. Sunt trează
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎNTUNERICUL DIN SALĂ, dacă în sală nu este întuneric imaginile de pe ecran nu se vor vedea. Când mergi la culcare este exact același principiul, noaptea aduce oboseala care face să închizi ochii doar așa poți începe sa visezi, să vezi imagini în somnul tău. EXACT LA FEL ESTE ȘI ÎN CEEA CE FALS NUMEȘTI VEGHE, E ACEIAȘI CONDIȚIE, E NECESAR CA LUMINA CONȘTIINȚEI SĂ SE STINGĂ CA MINTEA TA SĂ POATĂ VEDEA FORME. Înțelegi acum de ce toți oamenii dorm în veghe și să visează drept ceea ce nu sunt? O formă-gând captivă în timp? Doar conștiința e reală corpul-minte e doar un vis de carne ce apare în ea.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre conștiință și lumină, adresa este: