Citate despre frică și violență, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la frică și violență, dar cu o relevanță mică.
Răscruce
Iată locul dintre nicăieri și niciodată
Răscrucea vieții mele
unde niciun drum nu se oprește
Iată eu îți prezint trecutul
Negru cu ochi albaștrii de oțel - ura
Biciul tremură încă în mâna sa crispată
Vezi, el calcă în picioare
toate visurile mele de libertate
el îmi ară măruntaiele semănând grânele violenței
Vezi, el destramă copilăria mea, Africa mea pierdută pentru totdeauna
Vezi, ura îi mănâncă inima, se crede atotputernic
Iată-l îndreptându-se spre noaptea refuzului meu
El mi-a violat cerul
Și ploaia sfâșiată ce stropește pământul
Roșu este sângele său roșu asemenea iadului nebuniei
Și iat-o pe bunica tremurând
de frigul urii incredibile
Neagră ca noaptea cea mai lungă
Sclava din mine ascultă tobele
[...] Citește tot
poezie de Nicole Cage-Florentiny (august 1999)
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostia este o mamă prolifică: ea dă naștere agresivității, aroganței, avariției, batjocurii, bădărăniei, bârfei, calomniei, corupției, credulității, crimei, cruzimii, disprețului, dușmăniei, fricii, hoției, ignoranței, imoralității, impertinenței, impoliteței, incompetenței, indecenței, infatuării, infidelității, ingratitudinii, insolenței, insultei, intoleranței, invidiei, încăpățânarea, înfumurării, jignirii, josniciei, lașității, lenei, mândriei, mâniei, mărșăviei, minciunii, naivității, ne.
aforism de George Budoi din Dicționarul prostiei (6 iunie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Toate emoțiile pe care le simți sunt consecințele gândurilor tale. Emoțiile sunt obiceiuri. Fie că alegi să creezi adevărate drame, că suferi, că reacționezi cu furie, ură, agresivitate, invidie, răutate, gelozie, disperare, tristețe, panică, frică, etc., toate reprezintă doar modalitatea prin care tu te raportezi, în mod obișnuit, la realitate. Poți oricând să îți creezi alte reacții emoționale, alte obișnuințe - însă pentru asta este necesar să îți asculți rațiunea și să îți cultivi înțelepciunea.
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucrurile s-au terminat (1911)
Cuprinși de frică și de neîncredere,
cu mintea agitată, cu privirea îngrijorată,
încercăm cu disperare să inventăm căi de evadare,
un plan să evităm
pericolul evident care ne amenință atât cumplit.
Iată, am greșit crezând că nu ne așteaptă niciun pericol:
știrile au fost greșite
( sau noi nu le-am auzit, sau nu le-am înțeles).
Altă catastrofă, una despre care nici nu ne-am imaginat,
se aruncă deodată, cu violență, asupra noastră
și găsindu-ne nepregătiți acum suntem în criză de timp
ne spulberă fără milă.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din ea au țâșnit doi bujori
Deși poarta era deschisă ai sărit peste gard,
inima mi-a tresărit de spaimă:
mă jefuiai... mi-ai spart codul de bare.
Îngrozit am clipit o singură dată
când am deschis ochii ai dispărut
un salt în timp și totul era irosit.
Ai pătruns în lumina sălbatecă a lunii
operai metafore
străpungeai nepăsătoare clipele
amestecai fără teamă distanțele
nimiceai surprinzător abisurile metamorfozate
părăseai violent existențele deschizându-te peste margini
însă luminile din irișii tăi îmi aparțineau numai mie.
Ți-ai desfăcut bluza...
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace vouă!
Nicicând n-a fost un Paște mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creștini.
E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt și e păcat.
N-au învățat, se pare, nimic din Atlantida
Și nici din Hiroșima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer și cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.
Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Și pelerini cu torțe și scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfințit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
În vremuri întunecate
În vremuri întunecate ochii încep să vadă,
Mi-am întâlnit umbra într-o umbră mai mare;
Mi-am auzit ecoul în ecourile pădurii
Un domn al naturii jelindu-se unui copac sub zadă.
Trăiesc între stârci și pitulici, străin între străini,
Printre fiare pe deal și șerpii din vizuini.
Ce este nebunia, dacă nu noblețea unui suflet
În dezacord cu împrejurările zilei care ia foc!
Cunosc puritatea disperării în ultima-i esență,
Umbra mea pironită de un perete transpirat.
Acel loc, departe-între stânci, e-o peșteră, un adăpost
Sau o răscruce de vânturi? Între extreme-îmi caut rost.
O furtună permanentă de similarități!
O noapte căzând în fâlfâit de păsări, o lună zdrențuită,
Iar în mijlocul zilei, întunericul întorcându-se din nou!
Un om merge departe pentru-a afla cine este, ca și alte dăți
Moartea sinelui în lunga noapte indiferentă, de smoală,
Când toate formele naturale emană-o lumină ireală.
[...] Citește tot
poezie clasică de Theodore Roethke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada unui anti-puritan
Conversau despre Progres, victorios în lung și-n lat,
Despre lumină și despre doamna Humphrey Ward
Nu-i cinstit să se pretindă c-acolo m-aș fi încruntat
Sau c-alergam prin cameră țopăind ca pe bulevard;
Am stat pe scăunel cuminte și poate-am sforăit un pic
Am dat din cap politicos în acel club sau poate sanctuar
Și-am spus, "M-am plictisit, a venit timpul să mă ridic,
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?"
Înțelepții noii lumi cred că mustește-n ei ceva măreț, fecund;
I-ascult plin de multe dezamăgiri și de regrete
Fiindcă în opiniile lor nu găsesc nimic profund,
Iar concluziile li-s orfane de logică și de-argumente;
De ce-aș pune la zid viața simplă de-altădată
Când mie-mi displace să mănânc pe fugă, ceva frugal,
Eu poftesc piure cu cârnați, marca "notat, vin îndată",
Vrea să meargă cineva de aici cu mine la un bar?
Știu unde-s bărbații, atâția câți mai sunt,
Și, vii, furia și concordia gălăgioasă,
[...] Citește tot
poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum e raiul sufletesc? Nu mai simți ură ci doar empatie. Te uiți în jur și vezi oameni aflați pe același drum pe care și tu ai fost. Începi să înțelegi cum merge procesul și nu mai vezi dușmani care vor să te distrugă ci vezi oameni care suferă și devin violenți pentru că nu știu ce să facă cu suferința aceasta uriașă. Nu îți mai este frică. Știi că ai supraviețuit în iad, nu mai ai niciun motiv de frică acum. Știi că și dacă te-ai întoarce, ai ști ce ai de făcut. Începi să te bucuri de prezent și să vezi bogăția din jur. Nu mai ai regrete legate de trecut și nici nu te mai agiți pentru viitor deși lucrezi zilnic la el. Simți recunoștință și apreciere pentru lucruri care au fost tot timpul în viața ta dar nu le-ai putut vedea. Începi să trăiești o stare de abundență interioară care se manifestă și în lumea materială. Începi să primești lucruri doar pentru că meriți. Primești iubire, atenție și cuvinte frumoase zilnic. Și apoi, fericit și mult mai liniștit, ai o realizare bruscă care te îngrozește și intrigă în același timp. Iadul nu a fost niciodată lumea, sau viața, sau întâmplările din ea. Iadul a fost și încă este în sufletul tău. La fel și raiul. Demonii din lumea exterioară, precum tata, dușmanii, răul pe care înainte îl vedeai pretutindeni, nu au fost decât o proiecție pe perete a lumii tale interioare.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Religia formală este necesară în acest moment al evoluției omului dintr-un singur motiv: frica. Dacă se spune că fără religie ar fi anarhie, este adevărat doar din acest punct de vedere. Cât timp omul este posedat de frică, se comportă violent, și în acest context, evident că este nevoie de bici pedeapsa "divină" și legală - pentru a-l ține sub control. Din momentul în care omul devine conștient, se eliberează automat de toate condiționările care îl țin în întuneric și implicit, de frică. Când acest lucru este realizat, omul înțelege instant că totul este pentru el și în favoarea sa, și că nu are nevoie nici de pastor și nici de bici pentru a trăi. În acea clipă ar realiza ceva extrem de important: ar înțelege că nu el are nevoie de religia formală, ci că de fapt, religia formala are nevoie de el pentru a menține lucrurile în mișcare și pentru a păstra paradigma pe care ea însăși a creat-o. Fără contribuția inconștientă a omului, această paradigmă, bazată în totalitate pe frică și pe manipulare, ar cădea precum un castel de nisip.
Paul Avram în Detox sufletesc - religia formală
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A-nceput un nou război
După groaznice dureri, în sfârșit, a spart buboiul
Și din truda omenirii torent se scurge puroiul
Tancuri, tunuri, avioane, muniții, arme mari și mici
Mijloace de transportare, aliați și inamici,
Se rostogolesc de-a valma, antrenând totul cu sine,
Ruinând, zdrobind, mânjind, strivind tot ce e frumos și bine.
Într-un cuvânt spus direct, gata, a-nceput războiul
Eveniment ce pe dată, declanșă tot tărăboiul.
Proclamații, imnuri, marșuri, dansuri, jocuri populare,
Discursuri înflăcărate, trezesc visuri seculare,
Iar oameni crezuți integri, pacifiști prin excelență,
Insinuează subtil, instigă la violență.
Toți s-acuză reciproc, să nu fie acuzați
Istoria, tocmai pe ei să nu-i facă vinovați.
În fond ce vror provocatorii? Ce-ar putea să le lipsească?
Nu au ajuns la mărire? Nu au cu ce să trăiască?
Ca niște mari norocoși, au mai mult decât sperau
Șansa i-a favorizat, mai mult decât meritau.
Sunt îndrăgiți de prieteni și sunt temuți de dușmani,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden tv
împăcarea de seara târziu,
televizorul pâlpâie în beznă,
petele dispar miraculos,
setea e potolită continuu,
cuvintele ajung la destinație,
la fel mașina silențioasă
care răspunde dorințelor,
mâncarea și medicamentele
rezolvă tot, dinții nu mai cad,
casele nu se mai prăbușesc,
printre munți de ciocolată
oamenii nu mai au vârstă
cea mai bună dintre lumile posibile
mă primește la sânul ei
ca o mamă-strămoș
clipind blând din leduri,
ca o iubită nemuritoare
care luminează întunericul,
adorm legănat de vocile
[...] Citește tot
poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vai, țara mea frumoasă
Vai, țara mea frumoasă, bogată Românie,
Ce ai trecut prin veacuri, cu stimă și mândrie!
Și s-au luptat vitejii alor tale neamuri
Să-ți apere pământul și ființa, și să-ți aducă glorii!
Acum ești umilită, ești scoasă la mezat
Dușmanii dinăuntru te-au sacrificat,
Au jefuit și au vândut a ta bogăție,
N-a mai rămas nimic, din a ta faimă, Românie!
Dușmanii cei de-aici, ce cu impostură își zic români,
Ți-au secătuit averea, muncită de bătrâni,
Uzine, fabrici, pământul și petrolul au fost înstrăinate,
Și peste tot în țară se-mparte nedreptate.
Pădurile se taie, se fură în disperare,
Când cu buna știință legea nu se aplică,
Rămâne în urmă un dezolant pustiu, și se explică:
De ce ecosistemul se distruge, și fauna dispare?
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (8 octombrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Replică la poezia "Vis cu miresme de lavandă..." de Violetta Petre
De m-aș ascunde-n lan de levănțică,
Aș fi din cale-afară de prudent,
Fiindcă recunosc, imi este frică
De-amorul tău nespus de violent.
Ai vrea ca să mă storci, ca o petală,
Să-mi scoți esența, un real infern,
Amorul tău nu-i loc de îndoială,
E conceput doar pentru uz intern!
Albastru sunt pe coapsă mea cea dreaptă,
Pe stânga sunt de-un vînăt mai discret,
Aproape negră-i mâna și inaptă,
Iar spatele imi este violet.
Doar inima în piept îmi este vie,
Dar nu cred că am șanse să mai scap,
Te rog să mă transformi intr-o mumie
Și pune-mă discret intr-un dulap...
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teiului meu
e lângă mine de când lumea
și parcă vrea să vină mai aproape
îmi intră în spațiul vital
a devenit obișnuință:
îi spun toate secretele
iar uneori mă sfătuiesc cu el
în foșnetul lui mă trezesc
începutul zilei albastru
îl văd prin verdele frunzelor lui
când violent dansează
mă liniștesc: ziua va fi perfectă
alteori, suferă lângă mine în tăcere
pe seară
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geniul gloatei
există îndeajuns de multă înșelăciune, absurdă violență plină de ură în omul
de rând pentru a aproviziona orice armată sau orice zi anume
și cei mai pricepuți în crime sunt cei care predică împotriva crimelor
iar cei mai dedați urii sunt cei care preaslăvesc dragostea
și cei mai meseriași în război sunt cei care laudă pacea
acei care predică despre Dumnezeu, au nevoie de Dumnezeu
acei care predică despre pace nu au pace
acei care predică despre dragoste nu au dragoste
ferește-te de predicatori
ferește-te de așa zișii cunoscători
ferește-te de cei care citesc mereu cărți
ferește-te deopotrivă de cei care detestă sărăcia
și de cei care sunt mândri de ea
ferește-te de cei care sunt gata să te laude
căci au nevoie de laude în schimb
ferește-te de cei gata să interzică ceva
întrucât le este frică de ceea ce nu știu
ferește-te de cei care au nevoie de gloată căci
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu înțelegea ce dorea să spună cu aceste cuvinte. "Dao... Deo..." Ce însemnau, oare?! Habar n-avea! Și nici nu exista vreun interpret, să-i traducă. Tăcu. Femeia se opri drept în fața lui, privindu-l, nu cu teamă, nici cu ură, nici cu agresivitate; doar plină de curiozitate, ca un copil ce descoperă pentru prima oară ceva nou, inedit; o jucărie pe care n-o mai văzuse până atunci. Dădea însă dovadă de un curaj ieșit din comun, sau poate doar curiozitatea excesivă îi alimenta acest sentiment de curaj. Părea chiar mai îndrăzneață decât el. Însă Lucian nu se intimidă; o privi și el fix în ochii galbeni, ca de felină; iar el, privirea lui de vultur, de pasăre de pradă... Oare acum avea același efect, de intimidare, asupra celei din fața lui?! Sau nu?! Oare cum se simțea ea, în prezența lui?!
citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
J. D. (către Elliot, Dr. Cox, Carla și Turk): Tăceți, tăceți, tăceți din gură, bine?! Cine sunteți voi să-mi dați vreun sfat? Tot ce faceți e să vă plângeți toată ziua despre relațiile voastre. (Se adresează către Cox.) Și știi ceva, încruntă-te cât poți, mărețe, bine? Pentru că nu mi-e frică de tine. (Îl imită pe Cox) O, nu, Jordan nu acordă atenție copilului! Trebuie să fie foarte greu pentru doctorul Uitați-vă la mine, nu-i așa? (Se adresează către Carla și Turk.) Și voi doi ce, vă certați de când v-ați logodit? Uau, probabil sunteți singurul cuplu care a făcut așa ceva vreodată. Nu poate fi vorba că vă e teamă, nu-i așa? (Se adresează către Elliot.) Și tu, tu, hai să uităm pentru o clipă că acum o lună mi-ai spus că nu poți avea o relație cu nimeni. Pentru că pentru mine e chiar amuzant să te privesc cum îți sabotezi toate relațiile din afară, pe bune că e. (Se adresează către toți.) Sincer, singurul lucru care mă consolează este să știu că în timp ce eu stau acasă, holbându-mă la tavan, dorindu-mi să am pe cineva cu care să stau de vorbă, voi, idioților, nu realizați cât de norocoși sunteți. (Iese violent pe ușă. Laverne intră.)
Laverne: Am pierdut ceva interesant?
replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndepărtează-te cât poți
sunt un bebeluș beligerant și androgin născut dintr-o triadă
nu am capacitatea să-mi cunosc însușirea de mamă
voi doi învățați și-ați învățat cândva să nu abandonați
tu purifici prin violență și sex rar greșeala ei repetitivă de-a fi amantă
în mod inconștient mă hrăniți cu laptele din sânii voștri afectați de galactoree
mă simt uneori un psihiatru incompetent și pervers
privesc cum cresc în condiții de risc
aleg când trebuie să dovedesc autonomie
apăs pe trăgaci
am pe degetele mâinilor inele cu atâtea cranii
cad la pământ căprioare iepuri și porumbei
nu mi-e teamă sau milă scutur peste ele petale de trandafiri
deschid recipientul cu gaz și aprind bricheta
e și asta un fel de poluare benefică în evoluția sau involuția umanității
te apropii la mediana dintre două direcții
eu de ce-aș rămâne o jumătate aproape perfectă și normală în așteptare?
artistic îți sărut soția
sub picioarele noastre încălțate în papuci blănoși de casă
tu ai chipul amorf.
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cirezile de imbecili
Se tulburară dintr-un zvon cu mască, fără mască
Cirezile de imbecili că n-au unde să pască
Și după cum s-a confirmat la știrile-n neștire,
Ieșitul azi la pășunat te duce la pieire.
Astfel șeptelul a decis ca răul să-l evite,
Să se comporte mai uman, să nu mai fie vite.
Să stea cuminți, să pună bot, s-aștepte o minune
Și-n acest timp să pape doar în iesle ce se pune.
Căci mult mai agresiv decât a vacilor nebune,
O maladie de coșmar cuprins-a-ntreaga lume,
Iară mai marii toți pe mâini se spală de păcate
Și boii dau cu oiștea-n gard prin țări emancipate.
Mulțime de pribegi rămași viței la poarta nouă,
Așteaptă vara speriați că afară-i frig și plouă,
Stând izolați, înfricoșați că... asta a fost și basta,
De... nu cumva se dă la știri că a trecut năpasta.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre frică și violență, adresa este: