Citate despre frumusețe și mâncare, pagina 3
Era începutul celui mai frumos Crăciun dintotdeauna: puțin de mâncare. Niciun cadou. Dar era un om de zăpadă în subsolul casei lor.
citat din Markus Zusak
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă poți iubi
Nu pot. Oricât aș vrea, nu pot să uit de tine.
Mi-e capul plin de gânduri sure.
Visez că ne iubim, că mâncăm mure,
Apoi îmi spui să plec, c-așa-i mai bine.
Înmuguresc copacii și flori cresc prin grădini,
Culoare și miresme. Un suflet trist și gol
Ce speră și visează să faci un mic ocol,
Să te oprești, să îl privești. Semințele prind rădăcini,
Vor crește, mari, frumoase, vor rodi.
Ce bucurie pentru oameni, hrană, viață.
Eu suflet plâns, aș vrea să te privesc în față
Și să te-ntreb. Chiar nu mă poți iubi?
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respectarea obiceiurilor și tradițiilor românești este un ajutor, nu un obstacol. Sunt rădăcini care leagă copiii de strămoșii lor. Sunt ca dulceața fructelor coapte, ca pâinea și sarea în bucate oferite oaspeților de la nord la est, de la sud la vest. A fost o vreme când omul de la sat lua din rodul Pământului ceea ce era necesar și nimic mai mult, acolo fiecare avea locul și scopul său. Obiceiurile și lucrurile făcute de părinții, bunicii și străbunicii săi au fost transmise din generație în generație, iar onoarea și demnitatea caracteristice cu care s-a născut omul satului românesc au fost păstrate până la sfârșitul vieții sale, lăsându-le moștenire pentru generațiile următoare. Pe lângă admirația personală a acestui univers, mi s-a părut important să ne amintim de frumusețile cu care a fost înzestrat cel mai frumos sat din România; Al tău.
Pentru că cel mai frumos sat din România este în primul rând Satul tău.
Camelia Oprița în Odă satului românesc (septembrie 2016)
Adăugat de Ioan Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii pseudocritici literari se poartă cu creațiile altora ca porcii cu perlele puse înaintea lor: nu le privesc ca să se bucure de frumusețea lor, nu le pun la gât ‒ înșirate într-un șirag, nu le pun la urechi ‒ transformate în cercei, nici măcar nu le mănâncă, ci le calcă în picioare.
aforism de George Budoi din Critică și critici (12 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gustul casei
Mânca, mă, că lumea mânca pământ mai demult,
Era Stăncioaia, jupuise toată casa,
Că era bună huma aia, mirosea bine. Și mânca.
După ce mânca legume,
Mânca și câte un glod de pământ.
Așa avea ea poftă.
Mergea cu vacile și cu pământul în sân,
Bulgări, bulgări.
O întrebam noi: Ce faci, gagă Ioană, cu pământul,
E bun?
- E bun, uite îmi vine mie așa un gust bun.
Mai mânca și alta, Aneta, toată ziua dezlipea cu
Custura de pe casă,
Că ăla era bun, mirosea frumos.
Casele nu erau văruite,
Pământul era printre nuiele.
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și îi spuse o sumedenie de minuni ce făcuse leacul ce zicea că ar fi bun pentru ea. Când se întoarse de la vânătoare fiul ei, ea îi spuse că auzise de la sluga lor, cum că de va mânca mere din mărul roșu se va face sănătoasă. El fu bucuros că auzise un leac care să facă pe mă-sa sănătoasă, și se hotărî a se duce tocmai acolo să-i aducă leacul. Își luă ziua bună și plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu mai auzise până atunci de așa ceva. Apucă și el într-un noroc spre răsărit și, mergând prin desișurile pădurii, zări un palat mai frumos decât acela în care ședeau ei. Se duse drept acolo. Aci locuia o zână măiastră. Cum o văzu, îi căzu cu drag. Dară măiastra, ieșindu-i înainte, îl priimi după cum i se cuvenea, îl băgă în palat și îl omeni ca pe un oaspe. Din una, din alta, se înțeleseră la cuvinte. Vezi că, măre, aceasta era scrisa lui. El nu mai văzuse până atunci alt chip de muiere, decât p-al mă-sii. Ș-apoi era atât de frumoasă și de gingașe, ca o floare!
Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Livada
Livada mea cu meri și pruni gravizi
de-atâta ploaie te-ai făcut mireasă
întinsă pe-o cocoașă mătăsoasă
păzită de trei câini și doi molizi
din pulpa ta mănânc pe săturate
bacșișul morții, lacrimi beau, tărie,
cu mâinile sub cap, întins pe spate
ca bunul Lazăr condamnat să-nvie
la ora când pendulul subteran
își schimbă mădularele și țipă
când timpul se coclește sub cadran
și îngerul își tunde o aripă,
livadă milostivă, dacă vrei
îngroapă-mă sub tine doar o vară
să dorm buștean păscut de câțiva miei
și-un măr frumos din tâmplă să-mi răsară.
poezie de Cristian Bădiliță din Poeme pentru păsări și extratereștri (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
An Nou în Țara buruienii
Sunt pe la noi, la greu, câmpii mănoase,
Și sute de izvoare cristaline,
În țara buruienii sănătoase,
E bine, e chiar foarte, foarte bine!
Sunt pe la noi, la greu, femei frumoase,
Și minți sunt, fără număr, sibiline,
În țara buruienii sănătoase,
E bine, e chiar foarte, foarte bine!
Sunt pe la noi, la greu, mâncări gustoase,
Mormane de sarmale și de mici,
În țara buruienii sănătoase,
E bine, foarte bine e pe-aici!
Sunt pe la noi tradiții minunate,
De Noul An paharele sunt pline,
Să fie toate relele uitate...
E bine pe la noi, e foarte bine...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soția frumoasă vs soția urâtă (pamflet)
Nu soția ce-i frumoasă
Face mâncare gustoasă,
Ci, cu drag și hotărâtă,
Ea, nevasta ce-i urâtă.
Tinere, îți spun fierbinte,
Când te-nsori tu ia aminte:
Dacă vrei s-o pui în ramă,
Ia-ți frumoasă, chiar de-i poamă;
Fără multă vorbărie,
Ia-ți urâtă de soție,
Dacă vrei să mănânci bine
Și s-o ai doar pentru tine...
pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel care rostește cuvântul "trufă", numește catalizatorul fanteziilor erotice și gastronomice ale sexului frumos și ale celui puternic deopotrivă.
citat din Anthelme Brillat-Savarin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei femei moderne
Cu rochii din mătase, din cotton,
Cu buze mari, nas cârn, ochi negri, adânci,
Frumoasă e, de-ți vine s-o mănânci,
Dar cred că are gust de silicon...
epigramă de Cătălina Orșivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mezelurile și E-urile
Tuturor ne place să mâncăm mezeluri,
Chiar de știm că toate pline sunt de E-uri;
Un mezel când cumpăr, pun o întrebare:
Ce frumos arată! Câte E-uri are?
epigramă de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (4 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot umblând încoa și încolo, nesăturându-mă de privirea florilor și de miros, auz un glas ca de privighetoare care tot zicea: "cine m-o mânca, rămâne grea!" Stau în loc, caut să văz de unde vine glasul, și mi se părea că iese din mijlocul unui stufuleț de pomișori, mai frumoși decât ceilalți pe care îi văzusem până aci. Mă iau și eu după glas ș-o plec într-acolo. Când, ce să vezi? stufulețul se făcea că era înconjurat de niște iarbă verde, subțirică și naltă de-mi venea până mai sus de genunchi: firicelul de iarbă și floricica; astfel încât nu te îndurai să calci peste ele. Și când adia vântul, se culcau și se ridicau de părea că sunt niște valuri de apă. Eu, pâș, pâș, binișor, mă feream să nu stric a frumusețe de iarbă și flori, și ajung până la stufuleț. Acolo, în mijlocul unor pomișori, era unul ceva mai nălticel, pare că de dinadins era făcut așa, ca să-l vază oricine o trece. Pe ramurile lui sta niște merișoare mici și p-o parte rumene, de părea că erau prăjite. Stau și ascult. Ele se făcea că mie îmi vorbeau, căci nu mai încetau de a tot zice: "cine m-o mânca, rămâne grea".
Petre Ispirescu în Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consider că e un lucru frumos, e o plăcere să privești, să filmezi guri care mănâncă. E ceva senzual, foarte frumos din punct de vedere estetic. E o plăcere!
citat din Abdellatif Kechiche
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vecinul tău poartă haine curate și frumoase în zilele de sâmbătă, este evreu. Dacă vecinii tăi își curăță casele în zilele de vineri și aprind candelele mai devreme decât se obișnuiește, ei sunt evrei. Dacă ei mănâncă pâine nedospită și își încep mesele din Săptămâna Mare cu lăptuci și ieburi amare, atunci sunt evrei. Dacă îi vezi rugându-se cu fața la un zid, balansându-se înainte și înapoi, sunt evrei. Dacă în zilele de sâmbătă vecinii tăi nu aprind focul, ei sunt evrei.
citat clasic din Thomas de Torquemada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convorbire intimă
Tu ești un cer de toamnă în dulce transparență,
În mine însă plânge tristețea-n flux pustiu,
Pe buzele-mi simțindu-i greoaia persistență
A mitului tăcerii cu gustul vinețiu.
Ți-aluneci mâna-n sânu-mi cutremurat de jale;
Zadarnic, minunato, aici e-un loc prădat
De ghearele și dinții femeilor fatale,
Ce inimă, ca bestii feroce, mi-au mâncat.
Mi-e sufletul ca templul prea-pângărit de gloate:
Se-mbată, scuipă, țipă, dau foc și se ucid!...
Ci trupul tău e-n taina miresmelor curate!...
O, Frumusețe, biciu-ți in sângele-mi placid
Izbească cu văpaia-i atotmistuitoare
Spre-a arde-aceste zdrențe rămase de la fiare!
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice bărbat cu scaun la cap vrea acasă o femeie cuminte și frumoasă care să-l aștepte cu mâncare caldă pe masă; acela care visează altceva e cam dus cu sorcova.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce se cununară fiii împăratului cu logodnicele ce-și aleseseră fiecare, se prinseră în horă și jucară, ca la nunta unui împărat. Ceilalți jucau, nu jucau, dară zâna când juca, părea că n-atinge pământul. Lumea privea și i se umplea inima de mândrie, căci fiul cel mic al împăratului lor adusese o așa zână să o domnească. Oamenii se luau la prinsoare că nici în cer nu se găsea o mai mare frumusețe ca ceea ce aveau ei dinaintea ochilor lor. Între acestea veni seara, și se puse o masă d-alea împărăteștile. Împrejurul mesei împărătești, o mulțime de alte mese erau puse pentru boierime, pentru negustorime și pentru prostime. Se puseră la masă. Nurorile cele mari ale împăratului țineau ochii țintă la zâna să vază ce face ea ca să facă și ele, după povața soților lor. Zâna, din fiecare fel de bucate ce se aducea la masă, lua câte nițele și băga în sân. Asemenea făcură și cumnatele ei. Mâncară și se veseliră cât le ceru inima. Când se sculară de la masă, zâna se duse la împăratul socru, îi sărută mâna, îi mulțumi, și, scoțând din sân, de unde băgase bucatele, un mănunchi de flori bine-mirositoare, i-l dete ca semn de iubire fiască.
Petre Ispirescu în Broasca țestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intimitate
Un mândru cer de toamnă roșu și clar tu ești,
Însă tristețea-n mine se-nalță ca o mare,
Când scade în reflux pe buza mea-ntâlnești,
Tăioasa amintire a fructelor amare.
Zadarnic mă mai mângâi pe pieptul leșinat,
Prietenă, ce cauți este un loc prădat,
De ghearele feroce și dinții de femei,
Nu-mi căuta inima, mâncată e de lei.
Mi-e sufletu-n castel de lume năpădit.
Aicea se ucide, se-mbuibă de alcool!
O boare învelește grumazu-ți dezgolit...
O, Frumusețe,-ai vrut-o, tu bici necruțător,
Al sufletelor noastre, cu ochii de văpăi,
Arzând aceste resturi uitate de călăi!
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Când stăpânul casei se juca cu dânsul, ferit-a sântul să-l zgârie, pare că-și pilise ghearele. Când îl mângâia, cunoștea el că îl iubește, și se întorcea și el cu lăbuțele și mângâia pe stăpânu-său, dară tot cu ghearele ascunse, o mângâiere lină ca mătasea. Pe lângă acestea, era așa de cuminte, încât casnicii îl lăsa să îngrijească de pui și să le dea de mâncare; iară cotoșmanul nici nu se gândea să se dea la ei. El nu era de cei ce își bagă botul prin toate vasele. Cât despre oala cu smântână, nici pomeneală nu era să-l fi prins vrodată la ea, ori să dea cu praștia prin bucățelele de friptură de pe grătar. Era un mâțoi cum nu este altul în ziua de azi. Nu mult după aceasta, femeia se simți îngreunată. Atunci să fi văzut bucurie pe casnici, încât nu-i ținea pământul. Iară când fu la facere, născu un copilaș gras și frumos și sănătos. Crescu copilul și se făcu mare. Nu se despărțea de pisoi nici cât ai da în cremene. Amândoi se jucau, amândoi mâncau la masă, amândoi se culcau. Părinților copilului nici nu le trecea prin minte să oropsească pe cotoșman. Ba încă îl îngrijea ca și pe copilul lor, fiindcă - ziceau ei - a intrat cu noroc în casa lor, este ugurliu, adică dobândise un copilaș.
Petre Ispirescu în Cotoșman năzdrăvanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre frumusețe și mâncare, adresa este: