Citate despre moarte și pace, pagina 3
Fluierul de Aur
Știu marea de Pace, Bucurie și Lumină,
Dar să ajung la ea nu pot.
În mine noaptea, în plânsete și vijelie,
Se varsă, turbă și-a găsit loc.
Strig din răsputeri, dar totul în zadar;
Sunt disperat, pământul e hain!
Cu ce suflet puternic durerea să-mi împart?
Numai săgeata morții am găsit.
O plută sunt pe marea Timpului;
Cu vâslele smulse de valul greu.
Oare mai pot spera s-ating tărâmul
Zilei eterne a lui Dumnezeu?
Dar iată! Fluierul de Aur Ți-l aud,
Cu notele-I ce-aduc Înaltul jos.
Gata cu moartea, cu încruntarea nopții,
O, Absolut, acum mă simt la adăpost!
poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem împotriva elegiilor
Oh, dragoste, ce-i cu atâta argumentație?
Sunt obosită de toată vorbăria ta pioasă.
Mai mult, sunt sătulă și de morți.
Ei refuză să asculte,
așa că lasă-i în pace.
Să nu-ți mai calce piciorele prin cimitir,
ei sunt preocupați de moartea lor.
Fiecare aruncă întotdeuna vina pe ceva:
pe ultima litră de tărie golită,
pe cuiele ruginite și pe penele de pasăre
care s-au prins în noroiul de pe pragul la intrare,
pe viermii care au apărut după urechile pisicii
și pe predicatorul cel cu buze subțiri
care refuză să se prezinte când este chemat,
cu excepția acelei zile pline de purici țupăitori
când, decrepit, a intrat în curte
căutând un țap ispășitor.
M-am ascuns în bucătărie după săcoteiul cu rufe vechi.
[...] Citește tot
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicidecum
Nicidecum, nicăieri, niciodată
gândul meu altui domn nu-l aștern.
În Isus viața mea e bogată,
stea eternă în cerul etern!
Nicidecum, nicăieri, nici o clipă
nu pot fi fericit fără El.
Lâgă El, peste-a morții risipă,
voi zbura ca un alb porumbel!
Nicidecum, nici în foc, nici în moarte,
despărțire de Domnul meu nu-i.
Dacă inima nu mă desparte,
orice-ar fi, orice-ar fi, sunt al Lui!
Vom trăi veșnicii de iubire,
mii de ani, zeci de mii, mii de mii!
Când o clipă cu El e-o uimire,
ce va fi, ce va fi în vecii!
Va veni Prințul Păcii divine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Societatea noastră ne îndeamnă spre un consum substanțial, ca și cum am fi veșnici. Un fel de cenzură culturală exclude moartea din discursurile acceptabile din punct de vedere social.
Constat cu tristețe că cei ce au o cantitate mare de bani, putere si control, mor adesea certați cu Dumnezeu, în timp ce alții care au dăruit cu generozitate au găsit pacea sufletească mergând către împlinirea cea de pe urmă.
La urma urmei, altruismul, după cum explică Dalai Lama, este o formă de egoism inteligent care ne ajută să înțelegem ceea ce lăsăm în urmă...
Credeam că sunt vii cei care închid ochii celor ce pleacă. În realitate, cel care pleacă deschide ochii celor ce rămân.
Camelia Oprița în WordPress.com, Lumea este mare și lasă loc pentru toate opiniile. Singurul model care merită a fi urmat este cel al respectului (2019)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Poeții ciocnesc inimi și varsă jos cuvinte
Dansează Luna din cratere cu pace
Și cântă moartea dulce suflând în oseminte
Se-aruncă foi, se strigă, se tace și desface.
Poeții
stau la masă
și-și plâng în palme munți
în ochi își plâng misterul și inima în pumni.
Poeții!
Câtă groază să fie și pe îngeri
Căci îi trezesc din somn
Și le scrâșnesc din aripi
Și se sărut pe frunți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-mi va păsa
Când voi fi moartă și peste mine-n lumina lui april
Își va scutura cerul pletele de ploaie pline,
Deși vei jeli lângă mormânt cu inima cernită,
Nu-mi va păsa deloc de tine.
Voi avea pace, pacea pe care-o au frunzele
Când ploaia-îndoaie ramurile tufelor de lângă drum;
Si-atunci voi fi mai tăcută și mai rece
Decât ești tu acum.
poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raze de lună
"Ce n-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună!"
Ai zis tu, și eu atuncea, când pe-a dorului aripe
Duși de-al iubirei farmec, privind cerul împreună
Noi visam eternitate în durata unei clipe.
"Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază"
Ce din lună se coboară și pământul îl atinge;
Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează
Și că-n pieptul său viața cu căldură se răsfrânge!
Sigur, noi credeam că dânsul ar schimba cu bucurie
A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată
Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie,
Pentr-o clipă de iubire din viața de-altă-dată.
Însă clipa de iubire zboară, zboară făr-de urmă
Și în locul ei amarul și pustiul ne rămâne;
Ah! și ca să porți povara unui chin ce nu se curmă
Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne;
[...] Citește tot
poezie celebră de Veronica Micle (16 iunie 1889)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina Crăciunului
O mare taină ni se dezvăluie în Ajun
E taina cea de preț a Sfântului Crăciun.
E-o taină mai presus de fire
Taina Cuvântului jertfire.
E taina Duhului ce prinde trup,
Taina păstorului care păzește oile de Lup.
E taina Împăratului care devine rob
Și taina trandafirului care răsare dintr-un bob.
E taina Soarelui ce stinge nopți,
Taina Luminii și-a dreptelor dreptăți.
E taina păcii ce se așterne peste lume
Și taina iubirii ce ne poartă nume.
E-o taină a patimilor pe cruce îndurate
Taină a milei și a păcatelor iertate.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Artene din Colindător la porțile cerului (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă poeților
BALADĂ POEȚILOR
Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu și Mare Domn.
Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.
De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veșnicie dus.
Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul
[...] Citește tot
cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efectul de turmă
De ce și ea îi zice
Soțului pus în sicriu:
"Odihnește-te-n pace!",
Când el a fost chiulangiu?
epigramă de Elena Buțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Ei spun că șacalul și cârtița
Beau din același pârâu
Din care bea și leul.
Și mai spun că șoimul și vulturul
Își înfig ciocurile în aceeași carcasă
Și trăiesc în pace unul cu altul
În prezența unui trup mort.
O, iubire, a cărei mână domnească
Mi-a înfrânat dorințele,
Înălțându-mi foamea și setea
Spre demnitate și mândrie,
Care n-a permis părții puternice și constante din mine
Să mănânce pâinea sau să bea vinul
Care-ar fi putut tenta partea mea ezitantă.
Mai degrabă lasă-mă să flămânzesc
Și lasă-mi inima să se usuce de sete,
Și lasă-mă să mor și să dispar
[...] Citește tot
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui deputat
În coșciug, acuma tace,
Adversarii i-au dat pace,
A plecat din Parlament,
Unde clevetea frecvent.
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile Franței
Lacrimile Franței
Demnitari de rang se-adună
În Franța aniversată,
Să serbeze împreună,
Viața-n lumea democrată.
Soldați în marș defilează
La celebrul eveniment,
Când țara aniversează
Trecut glorios în prezent.
La festivități din Nisa
Intră camionul morții,
Cu teroare-n gânduri scrisă,
Păcii să-i îngroape sorții.
Cei veniți la promenadă,
Privind moment de neuitat,
Își pierd viața-n ambuscadă
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Nemuritorii / memorii (14 iulie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroii mor fericiți pentru patrie
Pentru patrie-a murit
Cel ce-aici sub piatră zace;
Ar fi fost mai fericit
De trăia deasupra-n pace.
epigramă de Valentin Loerber din Epigrama germană de cinci secole (1999), traducere de Florea Ștefănescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armistițiu
Sunt obosit ca moartea pe vreme de război,
Și-aș vrea să fie pace măcar o săptămână,
Să ne-ntâlnim pe câmpul de luptă dintre noi,
Cu zâmbetul pe buze, cu sufletul arvună,
Tu să-mi întinzi o pușcă, eu să-ți întind o mână,
Ca să ne dăm iubirea și timpul înapoi.
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă mâna ta a venit, rece, în răcoarea nopții,
Și mi-a atins fruntea, trezindu-mă ca să te pot vedea
Stând acolo rece în răcoarea nopții,
Eu, care mă tem de stafii, n-aș avea nici o teamă.
Te-aș întâmpina cu cele mai duioase cuvinte, o clipă tovarăși,
Iar tu ai surâde, un surâs trist. Apoi, ai pleca iarăși.
N-ar fi nimic, dar nimic mortal în moartea ta,
Pentru ca iubirea ta a fost întotdeauna un fel de râs
Care accelera viața și care n-avea cum muri în ora morții tale.
Apoi, când ai pleca iarăși, eu n-aș mai plânge.
Voioșia aceea iubitoare ar fi încă acolo,
Umplând trombelor de aer, cu propria-i pace, ultimul tremolo.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacea sufletului îi transmite trupului un mesaj de tipul "Trăiește!", în timp ce depresia, frica și conflictele nerezolvate îi transmit un mesaj de tipul "Mori!".
Bernie Siegel în Iubire, medicină și miracole
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raze de lună
"Ce n-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună!"
Ai zis tu, și eu atuncea, când pe-a dorului aripe
Duși de-al iubirei farmec, privind cerul împreună
Noi visam eternitate în durata unei clipe.
"Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază"
Ce din lună se coboară și pământul îl atinge;
Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează
Și că-n pieptul său viața cu căldură se răsfrânge!
Sigur, noi credeam că dânsul ar schimba cu bucurie
A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată
Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie,
Pentr-o clipă de iubire din viața de-altă-dată.
Însă clipa de iubire zboară, zboară făr-de urmă
Și în locul ei amarul și pustiul ne rămâne;
Ah! și ca să porți povara unui chin ce nu se curmă
Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne;
[...] Citește tot
poezie celebră de Veronica Micle din la aflarea veștii că Eminescu a murit (15 iunie 1889)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui pictor abstracționist
E portret? Natură moartă?
Nu-nțeleg și bună pace!
Artă-abstractă oare face?
Sau abstracție de... artă?
epigramă de Constantin Monea din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Dormi în pace"
Muritorule, când treci
Și citești ce-i scris aici,
Să reții: un somn de veci
E mai prost ca la servici!
epigramă de Constantin Calotă din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și pace, adresa este: