Citate despre corupție și viață, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la corupție și viață, dar cu o relevanță mică.
Îmi pasă (pamflet)
Îmi pasă și mă doare starea națiunii,
Când văd aleșii care se comportă
Mai lacomi ca hiene și mai răi ca hunii,
Din ciolan să ia întreaga cohortă.
Cu sabia-n cuvânt și cu resteu în ură,
Nimic nu lasă rivalilor mărunți!
Se luptă să le ia și pâinea de la gură,
Să nu le știe manevre de corupți!
Când biata țărișoară este sub greutăți,
Ei fac planuri, de unde să ciupească.
Onoarea își compromit, când calcă și pe morți
În planul hapsân, să se pricopsească!
De poporul român, îmi pasă și mă doare,
Văzând că din greu, pentru fii se zbate,
Iar "patrioții" se-arată la sărbătoare,
Să vorbească despre moralitate!
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din România - patria din sufletul meu (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedania unui învins
Din statu-acesta roșu, blestemat,
În care scrie MITĂ pe drapel,
Aș emigra în Statul Paralel,
Ca să respir și eu în alt climat!
Dar, frică mi-i că-ndată ce-am plecat,
Fără regret și fără de drept de-apel
Vai!, Statul Paralel va fi chiar cel
În care, Doamne, până ieri am stat.
Permite-mi, deci, ca să mă răzgândesc,
Să nu mai caut stat într-un alt stat
Și să mă străduiesc ca să trăiesc,
În pace,-n statu-acesta blestemat,
În care, zilnic, șuții se-nmulțesc
Și-n care tot mai este de furat!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mircea Diaconu, un actor grăbit să îmbătrânească urât: candidat la alegerile prezidențiale din 2019, pretins independent și cinstit, e un traseist politic corupt (în 2012 a fost declarat incompatibil) și un trădător care în 2016 a semnat Manifestul Spinelli
Actorașul mă uimește
Ce urât îmbătrânește!
După grosul lui "șoric",
El, ca om, e un nimic!...
Vi-l descriu, concetățeni:
Râs fățarnic, ochi vicleni;
Om corupt, incompatibil,
Spune că-i incoruptibil.
Legea el a încălcat,
Soața când și-a angajat;
Practică parvenitismul,
Lingușirea, nepotismul.
Pot să spun că-acest ciudat
Multe roluri a jucat,
Și în viață, și pe scenă,
Fără frică, fără jenă:
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (31 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carantina minții
Moartea umblă zveltă din zvon în zvon
De a fugit și preotul de la amvon
Alături de corupți sfințiti
Arătându-vă cât sunt de nesimțiți
Și stând cu bani într-o carantină
Afirmă că sunt fără vreo vină
Și-n a lor taină-n șușotită cină
Vor să fure lacrima ce o să vină
De la cei-n străinătate alungați
Ce cântă "ne dați sau nu ne dați"
Pită cu sare și o vindecare
La astă predicată dezbinare
De partide neamului Cerbere
Când totul în țara asta-ncet moare
În mâini de curve și "masterați"
Dorind să-mpartă lacrimi-n arginți
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul cerului
sunt copilul cerului mă răsfață mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup
sufletul e o boltă din curcubeu
de culorile vieții nu am să mă rup.
mintea se relaxează în comfortul meu
dar pentru iubire am o foame de lup
sunt copilul cerului mă veghează mereu
fluturi stelari îmi zboară prin trup.
e monument suprem credința-n Dumnezeu
clipele dulci roiesc ca într-un stup
am strâns învățăminte cu minte de tezeu
bezne și întunecimi nu mă corup.
sunt copilul cerului mă răsfață mereu
îngeri diafani îmi zboară prin trup.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața noastră de astăzi e contaminată de la rădăcini. Omul a luat locul arborilor și al animalelor și a contaminat aerul, a corupt văzduhul. Se poate întâmpla chiar și mai rău. S-ar putea ca acest trist și activ animal să descopere și să pună în slujba lui și alte forțe. Deasupra capetelor noastre plutește o asemenea amenințare. Și va avea, ca urmare, o sporire a... numărului oamenilor. Fiecare metru pătrat de pământ va fi ocupat de un om. Cine ne va vindeca de lipsa de aer și de spațiu? Numai gândindu-mă la asta simt că mă sufoc.
Italo Svevo în Conștiința lui Zeno (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salcâmi fără mască
E-al doilea an când înfloresc salcâmii
Și voi ne puneți măștile pe gură,
Călăi mascați, cortină a cruzimii
Care ascunde bani murdari și ură!
Voi, bâlbâiții nației române,
Lepădături corupte și abjecte,
Ați luat tot ce-ar mai fi putut rămâne,
Dar nu salcâmul nostru "Moromete"!
Voi n-aveți minte spre a înțelege,
Ca fiecare om e un salcâm
C-a înflori nu e fărădelege,
Voi, blestemații celuilalt tărâm!
Voi, coasă-a morții, draci cu coarne ciunte,
Nu va ajungă ziua ăstei veri,
Păduchi ai lumii așezați în frunte,
Povara noastră v-a adus averi?
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de vers
mă simt frumoasa din pădurea adormită
iele mă trezesc să mă cheme la dans
pentru sănătatea inimii am dat și mită
iar pentru nemurire am plătit în avans.
pe-o pagină de univers pun sufletul meu
lumini mă ospetesc cu muguri de vers
alintul blând al lunii l-am simțit mereu
ferită nopțile de îngerul pervers.
o pagină de univers închiriez stingheră
tandrețea soarelui, s-o simt în piept
să schimbe în spectacol viața austeră
amprentând pământul cu pasul înțelept.
versuri mă hrănesc cu roade speciale
întinsă-s ca o coardă în sfere vitale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chinurile lui Dumnezeu
setea de sânge a zeilor e crasă
purced războaie atacuri cu bombe
sunt tot mai avari de nimic nu le pasă
oamenii afectați se-ascund în catacombe.
țara mea e plină de zeități corupte
ciuma roșie scoate lumea în stradă
pentru un colt de pâine duc grele lupte
cu sărăcia ce domneste cu legi de fațadă.
Dumnezeu nu luptă plânge în genunchi
sărută moaște de sfinți morți în chinuri
i-a rămas speranța ce freamătă-n rărunchi
universul să reziste la tragice declinuri.
arborele vieții e zdruncinat în trunchi
de tornade dese ce-au dezmembrat seninuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciupercărie de întrebări
de ce sunt pe lume cutremure devastatoare?
de ce avari și hoți defrișează păduri?
de ce încă din fașă îngerașul moare?
de ce-n loc de spitale se construiesc borduri?
de ce ne guvernează toți zeii corupți?
de ce trubadurii cerșesc în stradă?
de ce poartă lumea pantalonii rupți?
de ce gem munții cu lacrimi de baladă?
de ce suferă pruncii cu părinții plecați?
de ce sunt sclavi în veacul modern?
de ce se frâng și cad aștrii fermecați?
de ce destinul vieții nu este etern?
de ce-i pe apa Sâmbetei planul aurifer?
de ce nu pot să dorm fără somnifer?
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În somn și în nesomn
În somn și în nesomn ne legănăm,
Ca-n mari spânzurători din cer, mai sus,
Visăm și ne-ntrebăm ce mai visăm.
Când soarele recade la apus.
Mestecenii copilăriei versuri spun
Din cartea lui Esenin, pe de rost,
Un paznic m-a bătut lângă un prun,
Decât deștept și bun, mai bine prost.
Viața-i neplăcere, prea mult chin,
Stăm pe-un vulcan viclean și mult corupt,
Există și dulceață în venin,
Tu poți să fii un ghimpe sau un fruct.
Trăim în anarhia cu moroi,
Ca-ntr-o ficțiune fără de sfârșit,
Ne-ajută mai puțină ură-n noi,
Un început de simpatie, chiar șoptit.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem ne leagă și minuni (glosă)
Purtăm în noi și iad și rai,
Blestem ne leagă și minuni,
Ne-ngroapă-al cărnii putregai
Cu adevăruri și minciuni.
E greu să nu i te supui
Al vieții gust este divin.
Cu cât suntem mai nesătui,
Cu-atât suntem mai plini de chin.
Ne rătăcim și revenim,
Murim și înviem, din nou...
Biet suflet, îl nesocotim,
Dar este singurul erou,
Care ne sare-n ajutor,
Când sorții-i devenim cobai
Și împietririi viitor.
Purtăm în noi și iad și rai.
E grea povara de-a fi om,
Căci crucii ce o-ngreunăm,
[...] Citește tot
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opusul iubirii
Opossum, opusul iubirii nu este ura,
Indiferența genială cură,
Cât mai lucidă, acidă, ucide
Inima oricărui prinț, Baiazide.
Visul cu trenul pierdut între gări,
Jupoaie-te de întrebări,
Ce călător urcă, dispare?
Opusul iubirii nu-i disperare.
Noapte de noapte dispar călătorii,
Auzi și tu vocea? Plânsetul morii.
Dar Purgatoriul îl știi? Auzit-ai?
Mila-i mai rea decât mita și mita-i.
Nu au putere cei ce se laudă.
La eșafod cine aplaudă?
Câtă orbire, atâta nemilă,
Tu răsfoiește filă de filă,
Ia dicționarul khazar, mai învață
Ce se mai poate-n această viață.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satira I
Azi țara noastră este o țară-n agonie,
Vedem ce se-ntâmplă chiar și-n Academie.
E prigonit un geniu, proscris e creatorul
Și-i ridicat în slavă și-n funcții impostorul.
Politica-i o târfă ce trupul ei își vinde,
Oricui plătește prețul când mijlocu-i cuprinde.
Ne predică morala mojicii, bădăranii,
Și ne fac legi corupții, escrocii, șarlatanii.
În Parlament ajuns-a un ghem de rubedenii,
Uniți prin interese, necinste, mârșăvenii;
E plin azi Parlamentul ajunși precum se știe,
De oameni ce n-avut-au vreodat-o meserie.
Își apără corupții de brațul judecății,
Spunând cuvinte goale în numele dreptății.
De-un timp clocesc o lege, să dea o amnistie,
Să-și scoată toți corupții ajunși în pușcărie.
[...] Citește tot
poezie satirică de George Budoi din Pamflete și satire (10 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Masca
Mi-am acoperit fața cu altă față,
Să nu mă recunoască nimeni.
Sunt o străină coborâtă în mocirlă,
Aceeași mocirlă în care se scaldă porcii grași.
M-au corupt!
Acum sunt una de-a lor!
Seara îmi scot masca,
Spun rugăciunea și adorm.
Ce vise frumoase-am avut săptămâna trecută!
Se făcea că cerșetorii erau aruncați la pubelă
Și-n locul se ridicau statui uriașe.
Pe una dintre acestea scria:
"Decedat în războiul cu viața"!
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei aflați la Putere, guvernanții vorbesc și iau măsuri de contracarare a deficitelor bugetare și de austeritate dure pe spatele populației țării, ca și cum nu ei au fost la conducerea statului. Cetățenii trebuie să sufere, prin moduri de viață Inferioare, degradante în raport cu alte țări europene, ca urmare a incompetenței oamenilor puterii, a corupției politico-economice generalizate, a deciziilor politice luate în avantajul clientelei dr partid și de stat, a mafiilor politice locale și centrale, conservând strategic salariile și pensiile speciale, folosindu-se discreționar instituțiile de forță statală împotriva cetățenilor români militanți, integri, onești.
Adrian Ibiș în Intelligence. Studii de securitate
Adăugat de Adrian Ibiș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată...
NICIODATĂ e un cuvânt care sperie ades
Și căruia i se atribuie o conotație ciudată!
Optica ar trebui schimbată uzitându-l, mai des,
În expresii de genul "nu se știe NICIODATĂ".
NICIODATĂ, sălășluirea-n Univers nu ia pauză,
Chiar și-atunci când, aparent, s-ar odihni;
Timpul umblă hai-hui, întotdeauna, fără cauză,
Dar NICIODATĂ nu obosește și nu se poate rătăci.
NICIODATĂ, să nu spui,, prea târziu"!
Întotdeauna, e loc pentru alt început.
Chiar dacă nu totu-i ușor sau roziu,
Să nu te dai NICIODATĂ dinainte bătut!
NICIODATĂ, să nu gândești că nu poți fi fericit
În această lume tot mai polarizată!
Iubirea este-al vieții ingredient implicit
Și nu se lasă NICIODATĂ raționalizată.
[...] Citește tot
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula fluturelui ziarist
Omida, dar o... masculină,
(Fiind gramatica haină,
S-admită genul masculin
Pentru o "ea" în sens divin),
Ca jurnalistă... (cer iertare),
Ca jurnalist, pe-o creangă mare,
Săracă însă-n frunze multe,
Omidul (ea) vrând să-l asculte
Toți cei ce ascultau, normal,
Opinii doar în vizual,
Aflând că un gândac de jos,
Tot ziarist, a tras folos,
Intrând într-un partid să-i fie
Mai bine-n viață pe vecie,
A spus, ritos, cu voce tare:
"Cu cât mai prost ești, prin urmare,
Mai imoral, lingușitor,
Mai grobian și trădător
Ca gazetar și curvă chiar,
Corupt, lucrând la un ziar,
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mită statuii mele
Eu, acela care, noaptea, stau de vorbă cu fantome
De prin visurile moarte-n lumea celor ce-or să fie,
Astăzi, duc statuii mele trei buchete hipocrome,
Să i se imprime-n soclu,
Să îi pară, ca și mie,
Că sunt flori cu-arome-n come.
Și-am să-i zic statuii: "Hei! țí-am adus ceva, să taci
O tăcere mai cu viață, nu ca asta, de mormânt!"
Ce să zică o statuie? Ce să-i dai? Ce poți să faci
Ca să nu mai fie mută,
Să împuște vorbe-n vânt?
Pui, la gura ei, trăgaci?
Nu! În noaptea asta rece, duc, statuii, pălărie
Și-o așez mai pe-o ureche sau o trag pe frunte, mult,
Să îi țină cald prin cute și să-i pară că e vie.
Poate, doar așa, începe
Ce-o tot rog, și-o rog demult:
Să-mi recite-o poezie.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și câteodată...
Și câteodată-n viață îți vine să renunți,
Prea obosită parcă, să urci atâtea punți,
Calea ți-este strâmbă, ciulin lângă ciulin,
Încerci să-i ocolești, dar răsar din senin.
Chiar de talpa-i durută, tu înainte mergi,
Spui o rugăciune, o lacrimă mai ștergi,
Parcă ești Iisus pe-a drumului Golgotă,
Ți-ai mitui destinul cu-a sudorii bancnotă.
Și câteodată-n viață îți vine să spui "Pas!"
Prea obosită parcă, s-auzi glas lângă glas,
Doar cuvinte tăioase, ce taie câte-un pic,
Te spintecă, te frâng, deși n-ating nimic.
Rana ți-e adâncă, ți-o bandajezi doar tu,
O simți acolo-n stern și parcă-i deja-vu,
Nimenea n-o știe... De ce s-o știe, oare?
Nimănui nu-i pasă, dacă pe ei nu-i doare.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre corupție și viață, adresa este: