devenire şi moarte

Ce rău îmi făcuse mie pasărea aceea, ca s-o ucid? Nu-mi reproşa nimic. Atârna în mâinile mele mici ca şi cum îmi dădea un sărut de adio. Am îngropat-o încet. Apoi bătrânul din mine a desenat pe moviliţă o cruce. O lacrimă a căzut în mijlocul ei. Murea specia din mine şi se năştea omul. De atunci, sufletului meu îi este hărăzit să cânte şi să zboare, dar să şi fie lovit de moarte. De atunci îmi îngrop veşnic sufletul ucis. Dar ce ciudat, de data aceasta, cu fiecare înmormântare devin mai tânăr. Da, pasărea mea de vis m-a iertat. Prin moartea ei nevinovată a ucis vânătorul din mine.

Dan Puric în Fii demn!, Vrăbiuţa (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este un proces de devenire, o combinaţie de stări prin care trebuie să trecem. Oamenii eşuează când doresc să aleagă o stare şi să rămână în ea. Asta este un fel de moarte.

definiţie clasică de Anais Nin
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce folos dacă pentru a deveni nemuritor, trebuie mai întâi să mori?

aforism de Dorel Schor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se vorbeşte aşa de mult despre frumuseţea care există în certitudini, dar se pare că ignorăm frumuseţea din îndoieli. A fi încrezător devine plictisitor, a te îndoi e provocator. Să fii mereu pe fază, iată viaţa! Să trândăveşti în balansoarul siguranţei, iată moartea!

citat celebru din Oscar Wilde
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul nu trebuie să devină o maşină de mâncat, de muncit, de dormit. Trupul este o maşină a iubirii. Degeaba murim cu burta plină, dar cu inima goală.

citat din Hrisostom Filipescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interesant este că după ce a compus Simfonia Nr. 10, Şostakovici şi-a schimbat scriitura: devine din ce în ce mai trist, îşi îndreaptă cumva gândul spre moarte. Dar e aproape ca şi cum nu-i e teamă de moarte, o provoacă sau se lamentează, dar spiritul lui rămâne întreg.

Andris Nelsons în interviu (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murim

ne mor şi cuvintele,
pe vremurile aceste,
noi şi ele eram în poveste,
murim cu toţii, cei prinşi în culpă
şi cei fără de culpă,
murim şi noi şi mor şi alţii
chiar dacă viaţa lor este mai lungă
şi mor mai târziu decât împăraţii.
le troieneşte şi vremea şi uitarea
pe mine negre presimţiri,
închipuiri, chemarea lor
le prind cu mintea,
ochiul, amăgirea, calea
în moarte este tot fără de capătul infinirii,
ea pe toate le încheie
dar nu le depăşeşte,
zi cu zi, şi vremea, şi uitarea
trec tot mai departe, iubito,
şi vremea le vremuieşte
pe toate şi pe noi,

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povara bogatului se naşte săracă, devine cerşetoare şi moare bogată...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După numai un păhărel de curaj, norocul prostului a devenit mână moartă!

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Estetica decadenţei
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşte total, trăieşte cu pasiune... În felul acesta, fiecare moment devine de aur, iar întreaga ta viaţă se transformă într-o înşiruire de clipe aurite. O astfel de fiinţă nu moare niciodată, căci atingerea ei seamănă cu aceea a regelui Midas: orice atinge, se preschimbă în aur.

Osho în Viaţa este aici şi acum
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi îndrăgesc pe cei care pot zâmbi la necaz, care îşi adună forţele la supărare şi devin cutezători prin reflecţie. Numai minţile mici dau înapoi, în timp ce oamenii a căror inimă este fermă, şi a căror conştiinţă le aprobă purtarea îşi urmează principiile până la moarte.

citat celebru din Leonardo da Vinci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru şi va deveni chiar mai ocupata.

începutul de la Hotul de cărţi de Markus Zusak
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutaţi să deveniţi propriul vostru chirurg mental. Suferinţele şi necazurile pot fi îndepărtate la fel cum sunt tăiate dintr-un pom crengile moarte.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ar trebui să devină amintire! Pentru morţi - da! De ce şi pentru cei vii?

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi după ce a păşit în viaţă, fiecare copil, cu grijile, nevoile şi tentaţiile lui, tot se adresează mamei pentru o mângâiere sau un sfat. Gandurile bune şi curate pe care le-a sădit în mintea copiilor, devin fapte bune, chiar şi mult după moartea ei. Şi, când n-a rămas decât amintirea, copiii o binecuvântează.

Samuel Smiles în Fii om de caracter!..., Puterea căminului
Adăugat de Violeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât ne apropiem de moarte, cu atât iubirea devine mai importantă.

aforism de Betty Marcovici (9 iulie 2013)
Adăugat de Maya Godoroja
Comentează! | Votează! | Copiază!

La câţiva ani după moartea sa, Bartok se număra printre cei mai cântaţi dintre compozitorii moderni. Chiar şi Boulez, care nutrea un dispreţ suveran pentru cea mai mare parte din muzica sa, şi-a schimbat părerea şi a devenit unul dintre cei mai admiraţi dirijori ai muzicii lui Bartok.

Harold C. Schonberg în Vieţile marilor compozitori (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu mai sunt acum

Eu nu mai sunt acum decât un semn
pe pânza vremii ce-n grabă se sfâşie,
iar Dumnezeu se uită-n altă parte,
când eu devin o pată străvezie,
luată-n primire de moarte!

Ţip:"Doamne, nu-mi lăsa conturul
în malaxoru-i necruţător!"
Se-aude sfărmarea
şi secundele-şi pierd identitatea.
Şi poate mor sau nu mor.

poezie de Arthur Porumboiu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 13

O! Dac-ai fi doar suflet, dar nu eşti, dragul meu
Tu nu îţi aparţii aici când vieţuieşti;
De-acel funest sfârşit să te găteşti mereu
Şi chipul tău plăcut cuiva să-l dăruieşti,
Căci dacă frumuseţea ce ţi s-a împrumutat
N-o vei fructifica, din nou o să devii
Un sine, un biet suflet, de cum ai decedat
În loc cu chipul tău într-un urmaş să fii.
Şi cine s-ar uita cum casa se răstoarnă,
Când bunul gospodar cu grijă o păzeşte
Şi de furtuna aspră a zilelor de iarnă
Şi de mânia morţii ce totul pustieşte?

O! Doar risipitorii, dar dragul meu, cum ştii
Că ai avut un tată, şi fiul tău va şti.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea batranilor

Mai muncim o vreme, tată-mare,
Ca să strîngem bani de-nmormîntare,
Mai muncim o vreme, mamă bună,
Şi-or să ne îngroape împreună.

Leu cu leu aţi adunat o viaţă,
Aţi făcut economii de piaţă
Şi acum aşa a fost să fie,
Să n-aveţi bani pentru sicrie.

Vremuri mari, puternice reforme,
Toate cheltuielile-s enorme,
Pune, tată, capul pe o pernă,
Viaţa ta a devenit eternă.

Nu mai ai nici dreptul la o moarte,
Trage-te, bătrîne, într-o parte
Şi rămîi, pîn-la sfîrşit, de pază,
Că altfel te devalorizează.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!