Citate despre mâini și ochi, pagina 4
Donna miraculata
De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă
ca hoitul luminând în întuneric.
Nu mi se mai observă fragila mea carcasă,
nici ochiul devenit mai fix și sferic,
nici zdreanța mâinilor pe obiecte,
nici mersul, inutil desfigurat de jind,
- ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte,
ca nimbul putregaiului sclipind.
poezie de Nina Cassian din Ambitus (1969)
Adăugat de Legendarus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ea singură, departe, rămânea în larg. Culcată, întinsă ca o planșă, cu mâinile sub cap, cu ochii țintă în albastrul cerului, fără să miște un deget plutea ceasuri întregi era în elementul ei lumea-i spunea Sirena Neagră.
Jean Bart în Europolis (1933)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
Doamnei M. C.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hands up!
El stătea cu pușca-ntinsă
Eu, cu mâinile în sus
Pe câmpia fraged ninsă
Și cu fața spre apus
El era gata să tragă
Și de el depindea totul;
Eu, să mor ca idiotul
Că el nu știa de șagă
N-aveam nici o variantă
Decât ochiul morții negru
Că dintr-un conflict integru
Nu te scoate o bacantă
Un destin legat cu ață
Ce e viața? Ce e moartea?
Dacă asta-mi fuse partea,
Trebui' s-o privesc în față!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În apropierea morții
O, Seara, ce-n întunecatele sate ale copilăriei merge.
Iazul de sub sălcii
Se umple cu suspinele murdare ale melancoliei.
O, pădurea ce coboară silențios ochii căprui
Din singuraticele mâini osoase
Violetul zilelor se prăbușește în extaz
O, apropierea morții. Să ne rugăm.
În noaptea asta se desprind pe călduțe perne,
Îngălbenite de tămâie, fragedele brațe ale îndrăgostiților.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub castanii din via părăsită, mai mulți copilași, în cămăși albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, și povesteam. O fetiță îmi sorbea cuvintele, dând într-o parte și alta, pletele negre ce-i acopereau ochii ei mari și verzi...
începutul de la Departe, departe de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schija frumuseții
Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile
despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile
despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii
despre femeie nu se poate iubi decât cu inima
despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele
despre femeie nu se poate naște decât cu moartea
despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu
despre frumusețe numai adevărul
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii mi se par cel mai sincer organ al corpului. Buzele spun cuvinte dulci și apoi cuvinte aspre, mâinile țin strâns, iar apoi lasă, alte organe mimează orgasme. Ochii nu știu să mintă. Ei aruncă fulgere la mânie, radiază la fericire și se deschid lacrimilor în nefericire.
Teodor Burnar (octombrie 2010)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Acum, când va sfârși scrisoarea, va ști că mâinile care au scris-o nu vor mai rupe-o și nici ochii nu vor mai vedea-o, pentru că mâine, pe vremea aceasta, corpul lui va fi îngropat în pământ sau va atârna undeva, iar mintea lui, care își dă seamă de toate acestea, mâine nu va mai naște nici un gând, ci va fi o grămăjoară de creieri morți; năpădiți de sânge închegat
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Tudosa Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge!
Ssst! Micuța gerului,
Cu mânuța înghețată,
Bate-n poarta cerului
Și întreabă supărată;
Unde-s stelele de sus?
Iaca, nu-s!
Vântul rău le-a scuturat
Și le-mprăștie prin sat.
Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Și coboară-ncetișor...
Oare-a nins?
E un fulg și-i cel dintâi
Și aduce-n vânt, ninsoare,
Drumuri albe peste văi,
Râs curat în ochii tăi,
Sănioare,
[...] Citește tot
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alfa
Mai departe, mai aproape de centrul
spațiului,
inima mea se consumă.
Capul meu, ca o flacără de lumânare,
mereu își perde ochii fierbinți
arzând mâinile tale nevăzute.
El își hrănește lumina
din seninul trunchi
pe pământ și pe mare.
Minunată pradă și sprijin
al foamei- pământul -
Minunat prilej de sete - marea.
Flacără înceată, pierzându-și ochii
mereu fierbinți,-
arzându-ți mâinile.
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Obiecte cosmice (1967)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abecedar
Ziua sfârșește în ochii tăi.
Ziua izvorăște din ochii tăi.
Apa izvorăște din gura ta.
Florile seamănă cu gingiile tale.
Aerul e tânăr în glasul tău.
primăvara vine din rochia ta.
Păsările le-ai făcut cu mâinile tale.
Umbra se ascunde în unghiul trupului tău.
Lacrimile sunt lumini pentru urechea ta.
Râsul e un cântec pentru dinții tăi.
Seara e o vrajă a părului tău.
Somnul e o clipă din sânul tău.
poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi recunoaște. După algele mării, după sarea din părul tău, după iarba din mâini. Te voi recunoaște, în străfundurile pleoapelor, voi închide ochii, iar tu îmi vei prinde mâinile.
citat din Claude Roy
Adăugat de Valentish
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șase sunt lucrurile pe care le urăște Domnul, ba chiar șapte de care se scârbește cugetul Său: ochii mândri, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care plănuiește gânduri viclene, picioare grabnice să alerge spre rău, martorul mincinos care spune minciuni și cel care seamănă vrajbă între frați.
Solomon în Pildele lui Solomon, Îndemn la muncă cinstită și la viață curată - 6:16-19
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pas
1. Din pas în pas, din rimă-n rimă,
Cobor spre tine și te pierd,
Îți las din suflet și... te iert
"De" mine-n brațe, fără stimă...
2. Din mâna ta mâinile mele,
Din ochii tăi privirea mea
Uitată peste fruntea ta,
Își lasă dorul să se spele...
3. Și dinadins obrazul tău
Își prinde pielea-n mângâiere;
Visăm fixați într-o părere
Și-n zâmbet te găsesc al meu...
4. Îți joc din păr fire rebele
Și te alint copil din stare
Te caut în îmbrățișare
Furat din zborurile mele...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (2 octombrie 2011)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu e veșnic, nimic... Condiția efemerului reduce răul la zero. Monștrii se macină. Prin această perspectivă, Goliat e o Virtuală ruină. Goliat în sens de energie malefică. Ce înțelept îl face natura să degenereze! Să degenereze, rețineți, pentru că aceasta mi se pare esențial. Despotismul în faza decrepitudinii! Ochii cruzi, fioroși, gura vulgară, vocea rea, mâna poruncitoare, toate mâncate pe dinăuntru, roase, golite.
Dumitru Popescu în Pumnul și palma (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prințul s-a ridicat din pat și a pus-o pe Gretchen în locul lui să doarmă; mai mult nu putea face nici el. Gretchen și-a împreunat mâinile și s-a gândit: "Ce buni sunt oamenii și animalele!" Și a închis ochii și a adormit. Toate visurile au venit iar valvârtej înapoi și acuma erau ca niște îngeri și trăgeau o săniuță în care era Karl, și el făcea semn din cap. Dar nu era decât un vis și de aceea a pierit când ea s-a trezit.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chloe
Mici coapsele, mici
Obrajii de lapte,
Dar sânii, smochine
Cu sfârcuri răscoapte.
Prea fragezi genunchii,
Dar buzele, struguri
De toamnă, - și ochii
Mirați, deschiși muguri.
Cum calcă desculță,
O ciută-n alunec.
Din urmă, din urmă,
Adânc o adulmec.
Prea candide mâini,
Dar de ce foc, ce jar!
Le prind, le desprind,
Le-am primit în dar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Anii de fum (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fericire calmă și în același timp și violentă, în fața căreia sufletul nu opunea nici o rezistență; o beatitudine a simțurilor care depășea senzualitatea, ca și cum ar fi participat la ea o fericire cerească, la o stare de Har. La început starea se susținea numai din priviri. Apoi am început sa ne atingem mâinile, fără a ne despărți totuși, ochii. Strângeri barbare, mângâieri de devot.
Mircea Eliade în Maitreyi
Adăugat de Dia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre mâini și ochi, adresa este: