narcise

Jucători de-a baba-oarba

[Pentru amintirea unui tânăr care a plecat...]

cândva, frate Alexandru,

şi pe noi

or să ne arate-ntr-o fotografie

plină de amprentele copiilor,

bărbieriţi, liniştiţi, cu un zâmbet neşters

pe faţă,

când din noi vor fi crescut demult

narcise şi ghiocei pentru albine.

dar trebuie, aşa se cade,

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când...

Când voi muri 'mi vei întâlni priviri
rămase-n umbre pe lumina zilei
întinsă-n ultime cotloane...
ne vom atinge pe mobilier, coloane,
pe ziduri, pe versetul filei,
pe irişi... De ne-om nimeri.

Când voi muri mă vei avea-n auz
din rezonanţa vântului ce-adie,
ce mi-a atins în treacăt por
şi-l vei găsi freamăt, fior,
nebun de dor să te mângâie
timid, înfiorat, ocult... Obtuz.

Când voi muri vei avea iz de flori
de la parfumuri de narcise
din luminişuri, păpădii-n mirişte,
din roze, lăcrămioare triste
ce le-am cules cu braţe ninse,
de la petale... Îndrăgostit de atâtea ori.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După plecarea mea

Nu veni când voi fi moartă
Să-mi stai alături lângă movila gri;
Şi nici n-aduce narcise înflorite
În amintirea iubirii care-a fost;
Eu nu voi fi acolo.
Acolo nu vei putea să mă găseşti.

Eu te voi vedea în ochii
Copiilor pe stradă;
Mă voi apleca să te-întâlnesc în fremătul de ramuri
Al copacilor năvălind în floare
Şi te voi mângâia cu aerul învolburat
Al furtunilor de vară;
Îţi voi da putere să-ţi continui urcuşul
Pe colinele veşniciei;
Îţi voi răcori trupul obosit în felina
Apă curgătoare a râurilor limpezi;
Îţi voi încălzi mâinile generoase şi trudite în lumina
Focului aprins iarna în cămin.
Te voi alina cu uitarea adusă, strop cu strop,

[...] Citeşte tot

poezie de Juanita De Long, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veselie primăvară

După lunga hibernare
Apar primii ghiocei
Faţa aurie lucitoare
Împrăştie norii grei

Soarele iese din mare
Razele-i toate gălbui
Sărută stropii de sare
Cer turcoaz albăstrui

Simfonia primaverii
Cu parfum îmbietor
Aprinde lumina serii
Timpul e inventator

Roşul iubirii din lalele
Fluturii învie zboară
Narcise albe la soare
Veselie primăvară

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ora aceasta nu ştiu dacă privilegiată
în care orice nefericire este sacrilegiu
cum a strivi în indiferenţă mâna înluminată
cu neprefăcătorie întinsă de Dumnezeu

aşa că dăm drumul narciselor în pline zăpezi
ca unor herghelii niciodată eliberate
de sub povara propriilor copite
lacul îşi reprimă neliniştile în aripile desfăcute
spre interiorul descătuşat al vremii

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru Denisa

Aşa cum însuşi Domnul zis-a,
Ca să privim lumina clară,
O, Doamne-a nu ştiu câta oară,
O s-o întâmpin pe Denisa...

Rivalizează cu narcisa
Sau cu o altă floare rară,
Aşa cum însuşi Domnul zis-a,
O floare albă-n subsuoară.

E dulce, ah!, precum caisa,
Şi-i radioasă şi solară,
De-aş întâlni-o într-o seară,
M-oi înclina ca Turnul cel din Pisa,

Aşa cum însuşi Domnul zis-a!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsmăluţa cu zorele

-I-am cusut măicuţei mele
Băsmăluţă cu zorele.
Narcise cu guleraş
Ce au chip de îngeraş.

Buchete de ghiocei,
Brânduşe şi brebenei.
Ochi de frezii parfumate
Ce zâmbesc înviorate.

Flori mărunte, colorate,
Le-am cusut în fir pe toate.
Şi un flutur am cusut
Cu aripi deschise mult.

Mărgărit în doi cercei
Cu chenar din stânjenei.
Botine din toporaşi
Pentru micul fluturaş.

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din din cartea cu acelaşi nume – Băsmăluţa cu zorele - (2011)
Adăugat de Mircea MONU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucătăria dragostei

Văzută de sus gura ta are culoarea
siropului crud de vişine
mai ales când gemete dulci o deschide
iar limba şerpească întinde pe buze
licoarea putred de dulce
de parcă-ar fi salivă stoarsă din stafide

Sub ochii-mi injectaţi de mireasma grea
de dragoste îndelungă
umerii tăi sunt carne catifelată şi fierbinte
zvâcnind în palmele-mi de piatră
ca respiraţia ta la respiraţia mea să ajungă

Sânii-ţi de nea cu vinişoare ca cicoarea
rotunzi ca irişi dilataţi de somnul fără vise
cresc ritmic în crunta-mi lovire
ispitindu-mi vigoarea
şi-nflorind ca în noapte miresme încinse
de-argintate narcise

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Radu Văcărescu din Gnoze (2004)
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria copilăriei mele a fost grădina cu flori din mahalaua Cărămidarilor. Era plină cu lalele, garoafe şi micşunele, lăcrămioare, trandafiri şi rozmarin, de narcise, bujori şi panseluţe. Am învăţat şi-o mulţime de cântece, de la tatăl meu şi de la cei ce lucrau în grădina noastră, mari cântăreţi. Îmi aminteam, auzindu-l, de o vorbă a tatii: cică leacul cel mai bun împotriva mâhnirii este cântecul.

citat din Maria Tănase
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina

O gură de lup muşcă din noaptea sticloasă
cu paşii grei trezesc pietrele drumului
şi mă agăţ cu braţele de zborul păsărilor
care încă-mi mai cântă prin gânduri.
Peretele orizontului se apropie mereu
şi-l proptesc cu ochii să nu cadă.
În gara din amintiri băncile sunt goale,
n-a mai trecut nici un tren de noapte.
Mi se pare că văd doar ferestre aliniate
cu perdelele lăsate cum intră prin oase
ca prin tunelele din munţi.
Îmi înfloresc narcisele bunicii în palme
nu înţeleg ce se întâmplă cu mine primăvara,
florile de liliac îmi şoptesc cu miros de femei
pe care nici nu ştiu dacă le-am uitat
ori se aştern prin mine în poieni
ca la umbra unui stejar fără moarte.
Caut lumina de care mă adăposteam
sub corolele de şoapte ale unui clopot
în seara când lăcrimează icoanele

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (10 mai 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O întâmplare soră cu mama

când ai însemnat
pe giurgiuveaua la care
se închină toţi trecătorii

m-am apropiat cu buzele
de ciutură

două narcise agonizau pe apa sfinţită

mi-am făcut bagajele
am trecut podul
am dat bir cu fugiţii
şi vrabia din mână

erai ochioasă
ca mătuşa mea
care te blagosloveşte în bibliile satanice
pe care nu le mai înţeleg
de la o vreme

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorului X, autorul a două poeme intitulate "Narcise"

Pe malul apei, trist, Narcis
Citea poemele ce-ai scris
Şi se-ntreba, în gând, mâhnit,
Aşa de mult m-am urâţit?

epigramă de Nicolae D. Pârvu din Epigrame şi epigramişti (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concert

Pentru Eduard Dopireac

Trăieşte-n lume un harfist,
Cântând pentru oricare floare.
Neîncetată sărbătoare
E-atunci, cînd zi de-odihnă n-are
Şi pe-alţii fericind, nu-i trist.

Vă-nchipuiţi? Un larg de zare,
Sub care cîntă un harfist
Şi-n faţa lui numai cicoare,
Numai narcise zâmbitoare,
Stând în genunchi pentr-un Artist!

Li-i trecerea netrecătoare
Şi la sfârşitul optimist
Li-i plata o înmiresmare
Şi-n ea-l îmbracă, uimitoare,
Să nu le uite-al lor harfist!

poezie de Traian Vasilcău (30 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre vise

Privesc cum chipu-ţi blând,
E cufundat în vise
Mă-ntreb,
Oare alergi, prin câmpul cu narcise?

Tresari uşor, te-nvălui,
Cu-a mea îmbrăţişare
Te strâng, te-a aduc mai aproape de mine
Tu, fiinţa cea mai dragă mie.

Aş vrea să te cuprind arzând
Şi visele să-ţi fur îndată,
Spre mine să alergi mereu,
Crescând, uşor îmbujorată.

Să-ţi simt parfumu-n părul fin,
Şi buzele să-ţi musc alene,
Iar tu cuprinsă-n al tău vis,
Adânc, să-ţi curg, doar eu, prin vene.

poezie de Mincu Andreea (3 septembrie 2018)
Adăugat de Mincu Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minuni de Mai

sublim mai cântă mierla în zăvoi
poiana cu narcise este un loc vrăjit
zburd precum fluturii cu gândul la voi
prieteni ai speranţei cu chipul spăşit.

salcâmii sunt împodobiţi cu salbe
să îmi bucure privirile pierdute
grădina îmi transferă emoţii albe
liliacul îmi şopteşte trăiri absolute.

poeţi încătuşaţi în poezie
în miezul zilei magie compun
extazul fermecat nu întârzie
tristeţea hapsână să o răpun.

am strâns în suflet minuni de Mai
splendide acorduri răsună în nai.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate dorurile...

De câte ori revii în amintire
Imaginea unei fantome
Emani în suflet fericire
Şi-n inimă iluzii uniforme.

Pierdute sunt acele clipe
Mai pot să sper eu în ceva?
Iar dragostea ce-avea să se înfiripe
Vreodată va reînvia?

Nu cred. Căci totul a trecut
E mult de atunci, nici nu mai ştiu
Ce-aş putea în ochi să-ţi citesc
Dispreţul, ura? Iubirea e târziu
Să-ncerc s-o reînnoiesc.

Toate dorurile stinse
Care-au fost doar nişte vise
Le revăd din nou aprinse,
Înflorind în voi narcise.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă de primăvară

Doamne, primăvara asta a luat-o înapoi
Parcă-i o Doamnă speriată de lup,
Doamne, timpul acesta, tot a fugit de noi,
Soarele, încătuşat de nori, e la zdup.

Doamne, topeşte frigul şi bruma buimacă,
Să văd Soarele incandescent pe cer;
Pomii din livadă, toţi mugurii să-i desfacă,
Albinele să zumzăie din nou cu fler.

Lumea toată este tristă şi foarte supărată
Ghioceii şi narcisele plâng de vitregie;
Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată
Şi nu ne păcăli cu aşteptare şi gheţărie.

rugăciune de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara

Ca o prinţesă, primăvara a venit,
Cu mantia pictată cu petale de flori,
Câmpiile au înverzit, copacii au înflorit,
Natura se îmbracă în calde culori.

În munţi şi-n văi sunt peisaje minunate,
Cu ghiocei, narcise şi mii de alte flori,
Păsările s-au întors din ţările îndepărtate,
Pe culmi pasc turmele, vegheate de păstori.

Râurile susură, curgând repede la vale,
Apa trece, spumegând pe lângă stânci,
Pădurea înflorită e împodobită cu petale,
Cerul se oglindeşte în lacurile adânci.

poezie de Paul Aelenei Jr. din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul iubirii

Albul cald al strălucirii
Se răsfaţă la fereastră
Întregind jocul iubirii
Cu o şansonetă-albastră.

Doar pădurea se oftică
De atâta fericire
Când o frunză care pică
Cu-n sărut îi dă de ştire

Că-n alai de crizanteme
Şi petale de narcise,
Peste pătura cea verde,
Dragostea-şi clădeşte vise.

Violete parfumate
Cu ambrozie cerească
Se apleacă-ngândurate
Când fiorul dă să crească.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!