Liniștea nopții deschide ferestre spre cele mai tainice unghere ale sufletului.
Ioan Ciprian Moroșanu (13 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea minții se rătăcesc până și visele.
Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea nopții deschide ferestre spre cele mai tainice unghere ale sufletului.
Ioan Ciprian Moroșanu (13 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire-n toate
Sunt zile-n care mori în mine
Și sunt un boț de carne flasc,
Sunt nopți ce strălucesc divine
Și-n care-n tine eu renasc.
Sunt zile când nu-mi curge-n vine
Vreun strop de viață stors în teasc ;
În roua nopților senine
Mai dau noi muguri unui vreasc.
În viața e și rău și bine,
Sunt nori de plumb și cer senin,
Însă iubirea-n toate ține
Mângâietor, sufletul plin.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (3 mai 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parașută
Pilot atât de încercat
Cu noaptea la femei pierdută,
Când avionul s-a stricat,
Și-ar fi dorit o... parașută.
calambur epigramatic de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme fără vină
Penița-i știrbă de demult
De scris în febra nopții
Nu-i stânjenea atât de mult
Nu-l da de ceasul morții.
Era livid cu ochii goi
Și frunte-nnegurată,
Parcă din lumea de apoi
Venise dintr-o dată.
Cu of-uri smulse din adânc
De inimă-nspumată
Părea că plânge ca un țânc
Iubire-ndurerată.
Poet al lacrimii târzii
În revărsat de lună
Spunea numai în poezii
Iubitei, "noapte bună".
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E seară, iubito!
E seară, iubito, e seară
Și eu te adulmec în gând;
E seară și nu-i prima oară
Când somnu-mi începe plângând.
Iubito, acum este noapte,
Curg valuri de vise, șuvoi;
Pe fața ta albă, de lapte
Nimic nu citesc despre noi.
Deja este iar dimineață -
Stingher este soarele-n nori;
Eu când îți mai gust din dulceață,
Căci mâinele-apune în zori?
Iubito, e ziua-n amiază
Și timpul aleargă nebun;
Mai naște deșertul vreo oază,
Un vers de iubire să-ți spun?
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (22 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stingher
Zâmbesc printre suspine înecate,
Senin îmi e un colt pitic de cer,
Un licăr de lumină-mi duc în noapte...
Atâta-s, Doamne-atâta de stingher!
Mă-ncumet la un dram de veselie
Uitat mai de demult într-un paner
Și n-am plătit de-atunci pe el simbrie
C-atâta-s, Doamn-atâta de stingher!...
... Și vorbele de duh mai zac în mine -
Nici nu e pentru nimeni un mister ;
La fiere-s toate - pietre cristaline,
Deși sunt... peste poate de stingher.
Mă prinde câte-o glumă de bărbie
Să-mi scuture lumescul efemer
Și multă voie bună-ar fi să fie
De nu aș fi atâta de stingher.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (14 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire solitară
Mai lasa-mi o clipa sa-mi plec un genunchi
Sa-mi spun rugaciunea de seara,
Din lacrimi zdrobite sa fac un manunchi
Ce-l dau sa nu-mi fie povara.
Apoi, daca vrei pe poteci sa m-alergi
Prin vise de dragoste iara,
Ti-oi cere ca somnul din fire sa-mi stergi,
Ca minte in fiece seara.
Imi pun sub genunchi hotarat legamant
Sa mananc numai paine amara;
De-mi fac rugaciunea, un vers sa il cant,
Iar visul incet sa dispara.
Mi-oi face odihna la ceasuri de zi,
De veghe stand seara de seara,
Iubirea furisa ce iar va veni,
C-o mana s-o prind subtioara.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu din Dați totul iubirii
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la noapte, dar cu o relevanță mică.
De-o fi să plec
De-o fi să plec, în faptul serii
Să nu regreți, să nu suspini ;
În noaptea grea să nu te sperii
Câ nu vor fi pe cer lumini!
Să nu-ți iei chip de întristare,
Să nu dai lacrimi fără rost
De vise dulci plutind ușoare,
De tot frumosul ce ne-a fost!
Să-mi spui un zâmbet de-mpăcare
În seara-n care negreșit,
Îți las iubirea la picioare
Căci în picioare m-a strivit...
Privindu-mi ochii, să te-apropii
Să mă îmbrățișezi ușor
Să nu prindă de veste plopii,
Nici pașii pierduți pe covor.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (13 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-o fi să plec
De-o fi să plec, în faptul serii
Să nu regreți, să nu suspini ;
În noaptea grea să nu te sperii
Câ nu vor fi pe cer lumini!
Să nu-ți iei chip de întristare,
Să nu dai lacrimi fără rost
De vise dulci plutind ușoare,
De tot frumosul ce ne-a fost!
Să-mi spui un zâmbet de-mpăcare
În seara-n care negreșit,
Îți las iubirea la picioare
Căci în picioare m-a strivit...
Privindu-mi ochii, să te-apropii
Să mă îmbrățișezi ușor
Să nu prindă de veste plopii,
Nici pașii pierduți pe covor.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (13 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stalactită
Neiubită în lumină
Dar iubită negreșit,
Lacrima-mi de doruri plină
Te-a zidit necontenit.
Lungă noaptea de suspine
În decorul fără glas ;
Înălțându-te din mine
Prea puțin mi-a mai rămas.
Dragoste neîmplinită -
Foc în trup de stalagmit
Ce-a dorit o stalactită
Și de lacrimi s-a topit.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Postum
Eram prea plin de NOI și era bine
Și asta o numeam frumos - DESTIN...
Și ne iubeam, da, da și nu puțin,
Iar zările ne-au stat, așa, senine
Și mierea ne ungea pe fiecare
Și soare-aveam mereu la semafor...
Chiar nici un vagabond smintit de nor
N-avea să ne trimită vreo urare.
Dar... gheara necurată a împuns
Căci ea, iubirea-i face rană vie
Și chiar de pare-a fi o nebunie,
Adânc în inimi calde a pătruns.
Tăcerea ne strâmba pe la fereastră,
Apoi, deodată, parcă mii de draci
Strigau în mintea ta că nu mă placi
Și viața ne-ncepea a fi sihastră.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (26 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clandestin
De ce-mi sunt ploile secate,
De ce nu-mi bate fir de vănt?
De ce eu mă trezesc din noapte
Același, singur pe pământ?
De ce secunda mi-e strivită
De ani ce zac în pieptul meu?
De ce mă trec mereu prin sită
Capricii ale... cărui zeu?
De ce mi-e viața clandestină
Pe o epavă în ocean,
Iar cerul de lumină lină
E un teren extra-vilan?
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preumblare
Printre stele răsfirate de orgoliul unui nor
A pornit în preumblare nevăzută al meu dor ;
Întâlnind pe cale luna croșetând la amintiri
Îi zâmbi sorbind lumina revărsândă-i din priviri.
-Mă călătoresc întruna să-ntâlnesc iubirea mea...
Nu ai știre de-i pierdută pe vreo răpitoare stea?
Din înalturi vezi departe, poate-mi ești de ajutor...
Mi-aș jertfi zilele toate pentr-o clipă de amor.
-Vezi tu, dorule, ca tine mii de mii au întrebat,
Promițând câte în soare și jurând cuget curat.
Printre stele nu-i iubirea, ci doar rugi și întristări ;
Ea în inimi se ascunde când.. aletgi în depărtări!
Iute fă cale întoarsă, eu te luminez cu drag,
Inimii îi intră-n casă, iubirea te-așteptă-n prag ;
Ieși apoi în nopți senine când voi scânteia din cer
Să îmi spui că-ți este bine și speranțele nu pier!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurul nebun
Ce multe aș avea să spun
Când cerul e preaplin de lună!
Aș vrea să-mpart, aș vrea s-adun,
Să mi se ia, să mi se pună!
Nu mai încerc să presupun,
Să nimeresc altă lacună,
Nici nu renunț, nici nu-mi impun,
Nu opresc ceasul care sună!
Iubirea nu-i un bun comun?
Unde-i firescul "împreună"?
Cred că sunt singurul nebun
Ce-și spune singur NOAPTE BUNĂ!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai fost lumina
Nu m-am născut ca să trăiesc în noapte,
Precum nici schimnic n-am jurat să fiu,
Cu rugi și nevoință în pustiu,
Gustând ale durerii fructe coapte.
Te-am coborât din rai să-mi fii lumină,
Să-mi mângâi ochii greu înrourați,
Spre ispășiri nedrepte închinați,
Căci a-și dori lumină nu-i o vină.
Ai fost răgazul meu pentru visare,
Căci în lumină ea mi s-a trezit
Și m-ai lăsat în vis încremenit.
E noapte iar, iar eu o arătare.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (22 martie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau luna
Și luna mai tare se coace
În pomul cu trunchiul ceresc,
De n-am s-o culeg, nu am pace,
Doar stau necăjit s-o privesc.
E plină de seva divină
La care de mult jinduiesc;
Să fie ca ramul s-o țină
Căci aripi de doruri îmi cresc!
Aroma de lună mă-mbată
În pârgul cel pur îngeresc,
Beție cât noaptea de lată
Pe care-aș tot vrea s-o lungesc!
Fereastra și ea mă apasă
Pe ochiul cu care poftesc;
Vreau luna pe buza mea arsă
De pofte cu gust omenesc!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă seacă
De prin ceruri eunuce
Nu-i omăt a se mai cerne ;
Nu am șarmul de-a seduce
Doamna viselor eterne.
Noaptea pare tot mai seacă
( Lasă vinul care-i dulce! ),
Dorul vine, dorul pleacă
De bărbie să te-apuce.
Nu e iarnă - nu-i năpastă,
Fierbe caltaboșu-n tuci!
Un Adam fără de coastă
M-ai lăsat să mă usuci.
De ce nu privești în urmă,
De ce știi numai să taci?
Pare-a mă strivi o turmă
De netrenici draci gonaci.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă de aramă
E toamna-mbrăcară-n aramă,
Copacii au freza vâlvoi
În vântul suflând melodramă,
Asudă pământul de ploi.
E toamna mereu mai bătrână
Din munte coboară stihii
Iar norii cu straie de lână
Au tâmple deja argintii.
Nici soarele galben-lămâie
Nu pare a fi prea voios,
Dă iarna prin cer cu tămâie
Să fie omătul pufos.
În sobe începe să joace
Prin lemne un foc jucăuș,
Ne trecem ușor în cojoace
Cum poartă de-o viață Lăbuș.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Ciprian Moroșanu despre noapte, adresa este: