Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Marius Turda despre educație

Sigur că unele sisteme educaționale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecția se face pe baza aplicației proprii. Nu sunt prea mulți studenți din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Eugenism si modernitate. Natiune rasa si biopolitica in Europa" de Marius Turda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

În multe privințe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai știu de Gusti sau de Galopenția. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanțu, Ovidiu Comșia, Necrasov, și alte sute de profesori și cercetători din universitățile și centrele de cercetare din perioada respectivă.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În 1905 a fost inaugurată prima catedră de eugenism, la Universitatea din Londra, catedră a cărei misiune este de a "avansa în studiul exact a ceea ce se numește eugenism național", așa cum intenționase Galton... În 1907 a luat ființă la Londra Societatea de Educație Eugenică.

în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu cred că istoricii români, cu puține excepții, știu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultățile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultățile unde se studiază eugenismul. Situația nu stă neapărat mai bine în Franța, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educației, ci și cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a științei și medicinii până la reviste de interes general, expoziții publice și conferințe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului și se preda la universitățile din București, Cluj și Iași. Spre exemplu, expoziția publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundația Principelui Mircea. Panouri și pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil și familie, de la alăptat până la educația eugenică: părinții erau informați despre importanța eredității, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanța familiei pentru stat și națiune.

în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Turda despre educație, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook