Nicolae Labiș despre vin

Nicolae Labiș

Ceas greu

Doamne, câtă tristețe și frunză!
Te dărui și n-ai cui,
Te dărui nimănui.
Buzele se desfac zâmbind a milă,
Vinul gâlgâie-n silă.
O durere estompată și surdă
Bântuie inima mea.
Singurătatea vibrează-n timpane
Cu sunet de scoică,
E ceasul somnului.
Pași stinși, pași stinși. E ea?
Altcineva.
Îți vine să țipi de mânie
Că nu simți părere de rău!
Ceasul somnului. Ochi ațintit.
Orb, surd, cu voce anemică.
Plâns de neputință-n infinit.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton trist

Distribuie
Nicolae Labiș

Contemplație

Era o podgorie, poate un han,
Era și o hrubă acolo cu vin.
Scobită-n adânc, cu trepte-n declin,
Era o podgorie, poate un han.

Și poate visam, dar cred că priveam
Două glezne-n adânc, două albe chemări;
Și-un cântec de fată-n adânc auzeam
Și plânsetul vinului curs în căldări.

Afară era o căldură de iad
Și-o muzic-a iadului - scripci și pocale.
Acolo-n răcorile beznei
Luminile gleznelor albe și pale.

Plânsetul vinului, cântecul fetei,
Unde venite de jos,
Și gleznele-i albe și gleznele,
Sâmburi de vid luminos.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Nicolae Labiș

Ceas greu

Doamne, cata tristete si frunza!
Te darui si n-ai cui,
Te darui nimanui.
Buzele se desfac zambind a mila,
Vinul galgaie-n sila.
O durere estompata si surda
Bantuie inima mea.

Singuratatea vibreaza-n timpane
Cu sunet de scoica,
E ceasul somnului.
Pasi stinsi, pasi stinsi. E ea?
Altcineva.
Iti vine sa tipi de manie
Ca nu simti parere de rau!
Ceasul somnului. Ochi atintit.
Orb, surd, cu voce anemica.
Plans de neputinta-n infinit.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Nicolae Labiș

Confesiuni

1
Mângâie-mi părul. Astăzi mi-i aspru și sărat.
Aproape-ntotdeauna a fost la fel, îmi pare...
De colburi nins, cu vânturi și ploi amestecat,
În zgura de la trenuri scăldat și-n stropi de mare.

Ce larg mă simt și lacom și niciodată plin!
Sorb prin pupile lumea și-n taină cu auzul,
Nepotolit ca-n fața paharelor de vin
Ce-mi scapără-n mustață stropi limpezi ca hurmuzul.

Am strâns atâtea drumuri în mine ca pe-un ghem,
Tam-tamuri de copite în mine aspre sună,
Dar tot mi-i dor de ducă, spre mine încă chem
Acele panglici albe pudrate-n colb de lună.

Mă las purtat de focul aprins sub placa frunții
Ca norii ce se lasă mânați de vijelii
Și dornici să cunoască atingerea cu munții,
Când trec prin brazi dau vamă și rup din ei fâșii.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la vin, dar cu o relevanță mică.

Nicolae Labiș

Arthur Rimbaud

Scuture-și pe bulevarde capitala românească
Galbeni tei și suie-și slăvii inegal, semeț contur,
Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească
Evocarea mea frățească, încălcit ștrengar, Arthur!

Cât de straniu sună astăzi imnurile foamei tale,
Cât de nefireșți soldații, galonații, verzi, "piu-piu"!
Dar în țara ta-și mai târâie poverile carnale
Haita care-ai blestemat-o, amețită de rachiu.

Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl
Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton,
Când din cartea ta răsare și înalță crunt ilăul
Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul "Forgeron".

Dar poporul tău și lumea spulberă murdara crimă
De a-ți fi târâtă faima într-al vinurilor fum,
Nu absintul, nu bohema, numai patima sublimă,
Neastâmpăr-ul tău tragic te-a-nviat aici, acum.

[...] Citește tot

poezie celebră de din volumul: Lupta cu inerția (1958)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Nicolae Labiș

Scrisoarea mamei (de Anul Nou)

In muntii nostri astazi zapezile torc lenes,
Izvoarele ingheata in clinchete subtiri,
Si caprele de munte nervoase prin poiene-si
Ur meaza-n taina calea ier naticei iubiri.
Cred ca pe masa vinul asteapta-n adormire —
E vinul ros din care pe-atunci n-ai vrut sa-mi dai,
In vremurile-acelea sapate-n amintire
C-o mama grijulie si-un baietel balai.
Oh, lumea cenusie cum se spargea deodata
Si navalea intr-insa al datinei popor! —
Stralucitoare capre cu lana colorata
Si tobosari de basme saltand intr-un picior.
Si feti-frumosi cu stele de-oglinzi din talpi in crestet,
Si draci blajini, tot focul punandu-si-l in joc,
Si ursul cu dairaua purtand cojocul vested,
Si dorul de padure purtandu-l in cojoc.
Sau clopoteii molcomi cernuti pe-ntreaga vale,
Care-aduceau colinde la noi in lung convoi,
Cand ascultam la geamuri si palma dumitale
Imi mangaia obrajii imbujorati si moi.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Nicolae Labiș

Primele iubiri

Mi-am tăiat în suflet temple,
Chip cioplit s-așez în ele,
Cerbii mei au să-l contemple
Adunați sub ploi de stele.
Brazii mei înalți și plopii
Sub poleiuri de zăpadă,
Înmulțit în mii de copii,
Chipul tău au să ți-l vadă.
Iar izvorul înserării
Oglindi-va-n ape pale
Arcul strâns al cugetării
De pe bolta frunții tale.
Peste stânci mi s-or desprinde
Flăcări verzi, când ai să treci,
C-o privire vei aprinde
Roua ierbii mele, reci.
Dacă alte lumi, plecată
Cu-ai tăi pași ai să alinți,
Îți va fi și-atunci păstrată
Urma pașilor fierbinți.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Nicolae Labiș

Oratie de nunta

Bardacele tin luna pe buze, scanteind,
Fumega blide pline, cu tarina-n aprilie.
Nunta se-ntinde, nemaicontenind,
Pana la ziua, de vreo doua zile.
Secuii cu mustatile de corn incarjoiat,
Alaturi de romanii cu straie de lumina,
Cand cupe noi iau locul acelor ce-au secat,
Mai canta cand un ceardas si cand o doina lina...

Podeaua se framanta sub tropot de calcai
Si cobza hohoteste, piscata de penita.
Jucam la hanul asta o nunta, cea dintai,
Dintre un Ion si-o Ita Cucorita.
Bucatele-s gustoase, c-aici a fost belsug.
Si dupa zile-munca si veselia-i buna —
Aceasta nunta leaga, ca brazdele sub plug,
Prietenele neamuri impreuna.
Umplut de cantec, hanul cu mesele-n potcoava
Parc-ar zbura la ceruri de-atata chiu si-alai.
Nu-i mult de cand prin geamul crapat, in nopti cu larma,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Nicolae Labiș despre vin, adresa este:

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?