Viața mea-i telenovelă
Viața mea-i telenovelă,
Scrisă pe aripi de vânt,
Sufletul mi-e ca o velă,
Dragostea, un lucru sfânt.
Am iubit, iubesc, iubi-voi,
Pătimesc și nu îmi pasă,
Împart dragostea la doi,
Chiar de-n urmă lacrimi lasă.
Nu e primul meu amor,
Nu va fi nici ultimul,
Chiar de-o fi să mor de dor
Voi iubi cu sufletul.
Și voi merge înainte,
Tot să caut dragostea,
Voi avea mereu în minte,
Al ei chip, frumoasă stea.
poezie de Răzvan Isac (24 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea - pasăre spin
De sub apa mării iasă
Dragostea - pasăre spin,
Și în zbor tăcut se lasă
Peste mine, un suspin.
De sub frunzele căzute
Dragostea din nou apare,
Cu sclipiri nemaivăzute,
Pline de multă culoare.
Dragoste - durere adâncă,
Mă străpungi ș-apoi mă lași,
În suflet te mai simt încă,
Și parcă nu sunt același.
Mă lași s-alunec gânditor
Printre ruine de iubire,
Mă lași să-mi fie tot mai dor,
Să mor lipsit de fericire.
poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Am rupt din raza de lumină
Am rupt din raza de lumină
Un colț de soare pentru tine,
Căci văd că ai inima plină
Numai de dor, amar, suspine.
O să-ți mai dau și stele multe,
În noapte mii de licurici,
Când le vorbești, ei să asculte,
De glasul gurii tale mici.
Nu mi se pare drept să suferi,
Tu fiind un înger - ei nu plâng,
Atunci când dragoste oferi,
În suflet lacrimi ți se strâng.
poezie de Răzvan Isac (18 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un colț al ochiului
Într-un colț al ochiului
O lacrimă îmi șade,
E șoapta sufletului
Ce-ntr-un oftat îmi cade.
Și îmi ajunge la picioare,
Se evaporă-n pământ...
- Of, tu dragostea mea mare,
Cel mai de preț legământ!
S-a încheiat un vechi amor,
S-a mai pierdut înc-o idilă,
De-acum mereu îmi va fi dor
De chipul tău, dulce copilă.
De te-am iubit? - Îți spun că da,
Și încă arde-n mine amorul,
Căci viața mea a fost a ta,
Eu m-am ales numai cu dorul.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (27 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se-aude trist și sunetul viorii
Se scutură acum petala florii
La început senin de primăvară,
Se-aude trist și sunetul viorii
Ce-odată ne cânta seară de seară.
Suferința mea nu se mai curmă,
Numai viața mea încet se stinge,
Și voi lăsa de dor numai o urmă
A lacrimei ce sufletu'-mi atinge.
Nu au mai ieșit de sub zăpadă
Nici ghioceii albi și minunați,
Singurătatea nu vor să îmi vadă,
Și veșnic au rămas tot îngropați.
Și iarna pare că nicicând nu trece
Și eu rămân aici tot înghețat,
În dorul greu, pustiu și tot mai rece,
De-o simplă amintire agățat.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (26 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub munții care nasc multe izvoare
Sub munții care nasc multe izvoare
Dorul meu aș vrea să îl îngrop,
Sub pașii mărunți de căprioare,
Sub iarba verde, la umbra unui plop.
Sub razele de soare atât de blânde,
Sub priviri de păsări migratoare,
Dorul meu aș vrea să-l pot ascunde,
Sub cerul nopții cu stele căzătoare.
Și dacă dorul meu ar prinde rădăcini
Acolo unde eu l-aș îngropa?!
Poate mai amar și mai plin de spini
S-ar întoarce și iubirea mi-ar stopa.
Ce să fac cu el, unde să-l trimit?
Să mă lase-n pace dorul greu,
S-o iau de la-nceput, să pot fi fericit,
Să-i pot face pe plac sufletului meu.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (2 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am plecat să caut
Am plecat să caut
Soarele-ntre nori,
Căci n-a mai răsărit
Și n-au mai fost nici zori.
Am plecat să caut
Luna printre stele,
Căci nopțile-s pustii,
Sunt toate atât de grele.
Am plecat să caut
Chipul tău senin,
Printre vise vechi,
Dar totul mi-e străin.
Am plecat să caut
Dragostea-n pustiu,
Și nu am găsit-o,
Unde-i nu mai știu.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.
Călătoresc ades cu visele
Călătoresc ades cu visele
Înspre amurgul de-altădat',
Unde-am gustat din buzele
Ce pătimașă mi le-ai dat.
Se îngâna ziua cu noaptea,
Stele începeau s-apară,
Iar gura-ți dulce îmi șoptea
Iubirea de odinioară.
Aș vrea să-ntorc acele vremi
Să ne învăluie amorul,
Aș vrea din vis tu să mă chemi
Să mi se topesca dorul.
Sunt călător pribeag prin vise
Unde caut neîncetat,
Destinele ce ne-au fost scrise
Iar soarta nu ni le-a mai dat.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (15 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de cei de acasă
Mi-e dor de mamă și de tată,
Mi-e dor de soră și cumnat,
Mi-e inima îngenuncheată,
De când de acasă am plecat.
Mă rog în fiecare seară
Domnul Sfânt să vă vegheze,
Cât timp sunt plecat din țară
Ruga mea să vă urmeze.
O rog și pe Maica Sfântă
Să fie mereu cu voi,
Și îngerii ce în Rai cântă
Să n-aveți griji și nici nevoi.
poezie de Răzvan Isac (6 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și azi mă scald în amintiri
Și azi mă scald în amintiri,
Și azi încă te mai iubesc,
Mi-e dor de-a tale dulci priviri,
Mi-e dor iubirea să-ți șoptesc.
De te-aș avea în brațe acum,
Ți-aș tăinui al meu amor,
Dar nu te am și mă fac scrum,
Iubirea mea de al tău dor.
Stau zile-ntregi și număr ore,
Număr secunda din minut,
Și mă întreb: "Când pot eu oare?"
Să ating chipul tău plăcut!
poezie de Răzvan Isac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se clatină un gând
Se clatină un gând
Și cade, apoi piere,
Iubirea-i când și când
Otravă, dar și miere.
Îmi intră-n inimă
Și-mi dă aripi să zbor,
Apoi cu patimă -
Rămân și cu mult dor!
Și vreau să mă tratez,
Dar nu e nici-un leac,
Și tot mai mult oftez
Și sufăr cât un veac...
Ce poate fi mai rău
Când iubești cu credință?!
- Să vezi sufletul tău
Pierzându-se în suferință!
poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeme se nasc
Poeme se nasc și nicicând nu mor,
Din gânduri o mie bine așternute,
Din dragoste pură și lacrimi ce dor,
Poeme se nasc, sublime, tăcute.
Cel care simte în suflet iubirea
Ș-apoi o transpune în versuri pe foi,
Acela-i ce poartă veșmânt nemurirea,
Prin versul ce-a curs din inimă, ploi.
Poemul mi-a fost amantă, soție,
Am trăit iubirea, mi-a fost și trădată,
Mereu cât trăiesc respir poezie,
Poeme se nasc și nu mor niciodată!
poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger te veghează
Oriunde mergi un înger te veghează,
Eu l-am ales, unde mergi te urmează,
Dragostea aleg să ne fie văpaie,
Ești minunea care aerul mi-l taie.
Sunt frate cu vântul și te mângâi ușor,
Cu a mea adiere îți iau orice dor,
Sunt frate cu luna, noaptea ne e mamă...
- Mereu a mea inimă, inima ta o cheamă!
Și te las să cazi în brațele mele
Să ne contopim sub o perdea de stele,
Să ne fie amorul un univers imens,
În afar' de iubire nimic să n-aibe sens.
poezie de Răzvan Isac (11 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și știu că mâine...
Și știu că mâine am să mor,
Și nimănui nu-i fie dor,
Căci de-am să plec, plecat n-oi fi,
Ci doar cu voi zi după zi.
Voi ce mi-ați fost prieteni dragi
Nu mă veți plânge la mormânt,
Ci-mi veți aduce pumni de fragi,
Eu să îi gust de sub pământ.
Să-mi fie sufletul ferice,
Că v-am avut mereu alături,
N-o să vă uit, chiar de aice
Mi-e zborul aripe de fluturi.
Mă simt firav, făr' de putere,
Altfel eu moartea o vedeam!
-Nimic mai mult eu nu pot cere,
Decât viața 'napoi s-o am.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (19 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre stele mii, comete
Voi când o să-mi duceți dorul
Eu de mult mi-oi fi luat zborul,
Printre stele mii, comete,
- Unde moartea m-o trimete!
Voi când o să-mi simțiți lipsa,
De mult timp voi eclipsa,
Pamântu'-ntreg cu zborul meu,
Pe voi ce v-am iubit mereu.
Toate, una câte una, amintirea,
Să-mi păstrați vie ca și iubirea,
Eu pe fiecare v-am iubit
Până-n ziua când m-am prăpădit.
O eternitate pribeag printre stele,
Suflet încărcat de patimi grele,
Și de o iubire sățioasă,
La momentul ei cea mai frumoasă.
poezie de Răzvan Isac (18 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odat', iubirea
Copacii frunze așterneau
Pe potecile înguste,
Ochii nosti se întâlneau
Din dragoste să guste.
Așa noi doi ne-am cunoscut,
Așa a fost odat' iubirea,
Acum un gând necunoscut
A mai rămas, e amintirea.
Se scutura frunza la nuc
Atunci când ai plecat,
Acum de dor eu mă usuc,
Căci timpul nu m-a vindecat.
Se scuturau atunci petale
Și se pierdeau în vânt,
Ai dispărut din a mea cale
Iubire, fără un cuvânt.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (9 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
În suflet îmi înflorești
Ochii mei se tot desmiardă
Cu-a ta frumusețe pură,
În piept a început să ardă
Dragostea ce încet mă fură.
Mă desmiarda al tău glas
Cu-ale sale șoapte dulci,
Când pe pieptul meu te las
Al tău cap mereu să-l culci.
Nu mai sunt stăpân pe mine,
Tu îmi controlezi simțirea,
Fermecat mereu mă ține
Frumusețea ta, iubirea.
Ah! Tu floare dulce-mi ești,
Primăvară timpurie,
În suflet îmi înflorești,
Dulce floare purpurie.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (8 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți ispășești osânda
Abia acum am înțeles, în fine,
Că eu n-am nici-un rost de nu te am,
Că viață mea-i pustie fără tine,
Mai bine dacă nu te cunoșteam.
Mă frământ în noapte când visez
Cum noi ne-am întâlnit întâmplător,
Și îmi doresc să te îmbrățișez,
Să te iau din vis, să scap de dor.
De-ar fi așa ușor nu ai scăpa
Și te-aș răpi pentru viața întreagă,
În inimă adânc eu mi-aș săpa,
Și te-aș întemnița iubire dragă.
Să-ți ispășești osânda-nchisa-n mine
Să nu mai poți nicicând să evadezi,
Să mă iubești cum te iubesc pe tine,
Doar cu iubire ta să mă imbrățișezi.
poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din inimă să-mi ieși
Începând de azi mă doare
Fix în cot de dragoste,
Ea timp pentru mine n-are,
Și-mi e numai pacoste.
Mă alungă, apoi mă cheamă,
Nici eu nu mai știu ce vrea,
De azi n-o mai iau în seamă,
O scot din inima mea.
Fă-ți bagajul ș-apoi pleacă,
Ia cu tine ce-ai adus,
Inima de dor să-mi treacă,
Tu mai mult pe jar m-ai pus.
Îmi promiți marea cu sarea
Nevăzută apoi te faci,
Și mai mare-i îndignarea
Că vorbești când tre' să taci.
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (19 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău frumos și-un curcubeu
Un dor cumplit m-a-nvăluit iubire,
Un dor ce nu știu dacă are sfârșit,
Silueta-ți văd, o umbră în privire,
Timpul trece, eu, tot singur sunt ursit.
Ieri am desenat pe nori un soare,
Chipul tău frumos și-un curcubeu,
Să dea zilelor mele puțină culoare,
Și lumină blândă sufletului meu.
Ieri te-am desenat pe florile de tei
Să îți simt din nou parfumul dulce,
Te-am mai desenat pe stelele scântei,
Și pe aplecata frunză de la salce.
Azi pe unde trec, te văd și simt un gol,
Și nu am cum să te mai strâng la piept,
Din viața mea acum trece alt capitol,
Și-o eternitate de-ar fi eu te aștept.
poezie de Răzvan Isac (17 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Răzvan Isac despre dor, adresa este:
