
Sa rotit...
S-a rotit în jurul farului aureola păsărilor albăstrite
În jumătăți de întuneric sfredelind depărtarea vapoarelor
Și-au căzut în apă ca rămășițele arhanghelilor
S-a stricat pâinea și floarea
În lazarete zac ca snopii veștejiți prietenii noștri
Singură coși fiului tău gânduri diferite
Numai trenul își târăște aburii
Ca goana animalului rănit, cu măruntaiele zdrobite.
poezie clasică de Tristan Tzara
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



S-a rotit
S-a rotit în jurul farului aureola păsărilor albăstrite
În jumătăți de întuneric sfredelind depărtarea vapoarelor
Și-au căzut în apă ca rămășițele arhanghelilor
S-a stricat pâinea și floarea
În lazarete zac ca snopii veștejiți prietenii noștri
Singură coși fiului tău gânduri diferite
Numai trenul își târăște aburii
Ca goana animalului rănit, cu măruntaiele zdrobite
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moartea lui Guillaume Apollinaire
noi nu știm nimic
noi nu știam nimic despre durere
anotimpul amar al frigului
scobește dâre lungi în mușchii noștri
el ar fi preferat bucuria victoriei
înțelepți sub restriștile calme în colivie
neputând face nimic
dacă zăpada ar cădea în sus
dacă soarele ar urca la noi în timpul nopții
să ne încălzească
și arborii ar atârna cu coroanele lor - plânset unic -
dacă păsările ar fi printre noi să se oglindească
s-ar putea înțelege
moartea ar fi o îndelungată călătorie frumoasă
și vacanțele nemărginite ale cărnii structuri și oase
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Elegie
Sufletul bătrân, iubito, flori de vară vrei să pară
Păsările stau închise în colivii iarna
Te iubesc cum cheamă dealul trupul văii primitoare
Sau pământul cum iubește ploaia deasă și roditoare
Te aștept în fiecare seară la fereastră deșirând mărgelele
Așezând cărțile, recitindu-mi versurile
Și mă bucur când în curte latră câinii latră câinii
Și când vii să stai la mine până mâine până mâine
Sufletul meu fericit e ca odaia noastră caldă
Când știu că afară ninge și strada-i albă.
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!


Noblețe galvanizată
lui A. Br.
eu mă sterilizez mască lentă clopot galben-citron
vultur se culcă în aerul negru și ondulat
da eu sparg vaza secer păsările extazei fixe
printre fructele viteză la ochi exercită incandescența tridentului
căldura iese adoarme ghirlanda de unghii
pleacă mașină mică
asfalt fecundează cu greutate
prin scrierea algelor și venele vampirilor
și săgeata atrage ploaia
sau ghirlanda de clovni în vară și în minte
monstru al mării la decorații de fier al struțului
taie cu ferăstrăul un pachebot gâdilă oasele porțelanului
scene de ansamblu al tuturor senzațiilor în pipă
în evantai de glas pentru dulcețurile exprimabile
poezie celebră de Tristan Tzara din revista Littérature, oct. 1919
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vacanță în provincie
Pe cer păsările nemișcate
Ca urmele ce lasă muștele
Stau de vorbă servitori în pragul grajdului
Și-au înflorit pe cărare rămășițele dobitoacelor
Trece pe stradă domnul în negru cu fetița
Bucuria cerșetorilor la înserare
Dar am acasă un Polichinelle cu clopoței
Să-mi distreze întristarea când mă-nșeli
Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru
Amintire cu miros de farmacie curată
Spune-mi, servitoare bătrână, ce era odată ca niciodată,
Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul
Să ne coborâm în râpa
Care-i Dumnezeu când cască
Să ne oglindim în lacul
Cu mătăsuri verzi de broască
[...] Citește tot
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la păsări, dar cu o relevanță mică.

Înserează
Se întorc pescarii cu stelele apelor
împart bucate săracilor, înșiră mătănii orbilor,
împărații ies în parcuri la ora asta care seamănă cu vechimea
gravurilor
și servitorii fac baie căinilor de vânătoare
lumina-și îmbracă mănuși
deschide-te fereastră-prin urmare
și ieși noapte din odaie ca din piersică sâmburul,
ca preotul din biserică,
dumnezeu: scarmănă lâna îndrăgostiților supuși,
vopsește păsări cu cerneală, înnoiește paza de pe lună.
-hai să prindem cărăbuși
să-i punem în cutie
-hai la pârâu
să facem oale de lut
-hai la fântână să te sărut
-hai în parcul comunal
pânâ o cânta cocoșul
să se scandalizeze orașul
[...] Citește tot
poezie clasică de Tristan Tzara (1913)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Călătorie
Dărâmă-te casă întârziată
Pe un mormânt de fată; în fumul răsturnat alene
În cer pătat și în găini grăbite, ploaia ne trimite semne
Ai vrea să întâlnești săraci cu păr cărunt, pomană să le faci
Sunt ochii tăi prea mari, sunt buzele tale reci
Oglinda o întrebi mai rar dacă placi
Aici sunt patru oameni întregi
Care pleacă în patru locuri străine
Pe drum sunt plantații de maci, sunt plopi fărâmați de fulger
Sunt poduri aruncate peste ape regești
Peste nisip galben ca pucioasa unde nici buruienile nu cresc
La poalele munților sunt sate noi și curate
Cu păsări în curte, cu grădini de fructe
Cu clopotnițe, mori de vânt, curți boierești
La marginea pământului sunt dealuri rupte
Sunt mașini de treierat și hambare cu bucate
În gara cea mică unde singuri o să coborâm
[...] Citește tot
poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Tristan Tzara despre păsări, adresa este:
