Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Violetta Petre despre iubire

Violetta Petre

Eu te iubesc cu trupul meu de umbră

Eu nu doresc să-ți intru pe moșie,
Nici granița s-o trec, ca un tâlhar,
Doar să mă lași să vin pe la chindie,
Să îți aduc iubirea mea în dar.

Să te privesc, așa, de la distanță,
Să nu te sperii, nu vreau să te-ating!
Mă lasă, să-ți pătrund în ambianță,
Să pot, iubita mea, să te mai ning.

Te voi ciopli din trunchiul de mesteacăn,
Mai albă decât neaua de Crăciun
Și doar cu gândul voi atinge-un cearcăn
Și nu voi îndrăzni nimic să-ți spun.

Te voi iubi cu umbra-mi, la amiază,
Cu umbra-ți să te-apropii de-un sărut,
O vară indiană-ți pun de pază
Iar, dacă ai nevoie de un scut,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Sunt singură, dar nu-i singurătate...

(prietenilor mei de pretutindeni, cu dragoste nemărginită!)


Singurătatea mea... mă-ncarc de vină, dacă mai strig și mai suspin că-s anonimă...
Nu-i pe pământ, ființă cum sunt eu, iubită de poeți și Dumnezeu...
Și nepoeții-mi scriu și mă alintă, când viața îndrăznește să mă mintă...
Și florile, de-s necuvântătoare, mă mângâie, când plâng, cu-a lor culoare...
Și ceru-i mai albastru și senin, când îmi ridic privirea și mă-nchin...
Și marea, frământarea-și domolește, să-mi strige, că refluxul mă iubește...
Și iarba e mai verde când răsare și îmi adapă trupul cu răcoare...
Când vântul se strecoară printre frunze, îi simt iubirea tremurând pe buze...
Și Muza, pe un umăr, stă de-o viață și să iubesc dușmanii mă învață...
Sunt singură, dar nu-i singurătate, când inima atâtor oameni bate,
Pentru poeme violete-n miez de noapte și eu vă simt pe toți, atât de-aproape...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ce dulce-ngenunchere!

Sub brațele iubirii, înfrântă e voința
Chiar dacă-ți spui întruna: nu-i bine ce se-ntâmplă
Se sparg în cioburi gânduri, se năruie credința
Și inima pulsează în venele din tâmplă.

De îi refuzi accesul, mai tare te pătrunde
Și scormonește-n tine dorințele-adormite
Te resemnezi, sub ploaia albastrului, și unde
Să te ascunzi de ochii ce te privesc, iubite?

Și-ngenuncherea doare, dar ce durere dulce,
Când brațe te cuprind, să-ți simtă-nfiorarea!
Și gura mea, flămândă de tine, îți seduce
Ultima moleculă ce-mi cere îndurarea.

Abandonează-ți trupul și mintea lângă mine!
Știu să iubesc demonic, pe flacăra de maci;
Dar, de ești lângă mine, de drag mă voi abține,
Înfrânt de-a mea iubire, iubește-mă și taci!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Ia uite ce Motocel am aici!

Sunt prințesa lui mămica
Și m-alintă, mă iubește
Și păpică-mi pregătește.
(Nu-s eu mama... Cumnățica.)

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Iubirea mea, balast de piatră

Eu tânjesc după iubire ca-nsetatul după apă,
Pește pe uscat mă aflu, când iubire nu găsesc.
Printre degete, ca ploaia, dragostea fuge și-mi scapă,
Se pornește-apocalipsa, când rostesc un ''te iubesc''.

Fug pădurile, copacii se dezbracă de-al lor verde
Și se scutură și macii, zdrențuindu-și roșul strai,
Cerul se îndepărtează și albastru-n munți și-l pierde,
Când ridic fruntea spre-nalturi și iubirii-i spun: mai stai!

Noaptea, când coboară vise, în iatacul dintre stele,
Pe sub gene se strecoară un coșmar cu neiubiri.
Eu, te chem, ca pe răcoare în căldura verii mele,
Dar tu ningi cu nepăsare și mă-nlături din priviri.

Eu voi arunca iubirea, ca pe un balast de piatră,
S-o adune cerșetorii și s-o vândă pe un ban.
De-o zărești printre gunoaie, sau de o auzi cum latră,
Pune-o într-o partitură, să o cânte un pian!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Din cap până-n picioare...

De nu vrei să mă-nveți iubirea ce-i,
Vor flămânzii genunchii de-așteptare
Și vor ploua, albaștri, ochi ai mei,
Tot așteptând, iubite, în parcare.

Stau singură pe banca dintre nuci,
O cioară se așază lângă mine,
Mai sunt și vreo trei-patru guguștiuci,
Ce se iubesc ardent, fără rușine.

Doi fluturi se ating pasional,
Confuză îmi iau ochii de la scenă,
Și mă cuprinde un frison carnal
Și mi se-aprind urechile de jenă.

La câțiva metri un motan parșiv
Se-nvârte, mieunând lâng-o pisică
Își intră-n rol și-aproape obsesiv
Se mlădie pe glezna-mi... și ce frică,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Să te ating, n-am îndrăznit... (poezie adamică)

Mă detașez cu greu de tine, frumoasa mea, cu ochi de cer-
Mi te-au pictat poeții-n versuri și între colți de rinocer,
Agonizând în poezie, pe câte-un vers, vânat ușor
Ai lăsat aripa să-ți cadă pe munți de lacrimă și dor.

Te-am căutat prin mări, oceane, într-o lagună te-am găsit-
M-aș fi apropiat de tine, iubito, dar n-am îndrăznit,
Să-ți tulbur liniștea albastră în care mă visai (mi-ai spus)
Abia acum, când stă iubirea ca o statuie la apus.

Te-aș fi privit în ochi și poate, o lacrimă de aș fi fost,
Sub gene aș fi stat cuminte-n albastrul tău, ca-n adăpost.
Și nici n-ai fi simțit iubito, cum te iubesc, te-aș fi iubit,
Ca pe un înger de zăpadă, dar să te-ating, n-am îndrăznit.

Și te-am privit ca pe-o morgană, într-un deșert prea-ndepărtat-
Fugeai și dispăreai ca timpul, dar de uitat, nu te-am uitat.
Am fost și oază pentru tine, ca la nevoie să te-adun,
Din fire de nisip și sare și ploi pe frunte să îți pun.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

E primăvară!

E primăvară azi în calendare
Și nu mai ninge, vântul nu mai bate,
În inimă a răsărit o floare
Și mi-au plecat poverile din spate.

S-au dus și norii-n alte destinații,
E soare și albastru ceru-mi cântă,
De azi am liber la imaginații
Și mai nimic nu mă mai înspăimântă.

A amuțit zăpada de surpriză,
Așteaptă-nfrigurată să dispară,
Februarie-a intrat în mare criză,
Cu aripi frânte merge și nu zboară.

E martie un început de viață
Și înfloresc poeme de iubire,
Pe buze, azi, iubirea se răsfață
Și râde sufletu-mi de fericire.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Și să-mi zâmbești... (poezie adamică)

Îți torn venin pe rană sângerândă,
Să-nveți durerea cum se ține-n frâu.
Atunci, simți-voi, cât ești de flămândă,
Iubita mea, cu freamăt de pârâu.

Când te iubeam cuminte, doar cu gândul,
Îți înfloream, sub piele, trandafiri.
Să te miros, în vis, făceam cu rândul
De pază la speranța de-a fi miri.

Veneau călări din țări îndepărtate,
Să îți sărute glezna, prinți de soi;
Doar eu căram iubiri și dor în spate
Și-mi sângerau, sub arșiți, pașii goi.

Nu mă vedeai și cu privirea-ți rece
Mă țintuiai o clipă, cu dispreț.
Îți torn venin, dar nu-ți arăt cum trece,
Sau, de mă-ndupleci, să mă-ntrebi de preț.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Albastru 29

Am brațele înmugurite-n toamne,
Paradoxal, nici frunza nu mai cade,
Mi-ai împrimăvărat iubirea, Doamne
Și plouă peste mine cumsecade.
Îmi înfloresc în iriși cantilene
Și îmi zâmbesc pe buze, crini albaștri,
Pe glezne-mi cântă voci vivaldiene
Și mă înalț, o novă printre aștri.

În palme cresc poeme de lumină,
Din asfințit culeg un vers de taină,
Mi-e foame de iubire și de vină
Și mă dezbrac de a tăcerii haină.

Și aș dansa cu ielele de mână
Când noaptea își îmbrățișează zorii,
Pe trupul meu, doar roua să rămână,
Tu să o bei, nectar din sânul florii.

Mi-s tălpile de verde amețite

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Cât încă iarnă-ți sunt...

Iubesc tăcerea din zăpezi și liniștea de sub troiene
Și albul n-aș vrea să-l ating, când mi se-așterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aș preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.

Și-aș îngheța visele toate și nopțile le-aș îngheța,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbița
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.

În calendare ghioceii se prind în zi de Mărțișor
În hora florilor și-a nopții în care nasc iubiri și dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre și sub ninsori să mai rămân.

Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheață în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ți sunt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Prima iubire

Se scutură iar teii și parcă-i toamnă iară,
S-a strecurat o vară fără identitate
Și plouă ca-n potopul lui Noe. Ca o fiară
Mă sfâșie prezentul acesta și se zbate

Secunda fără nume, cu flori de câmp pe frunte
Când fluturii albaștri, să mă învețe zborul,
Mă ridicau de umeri până în vârf de munte,
Să îmi arate locul unde se naște dorul.

Și nu mi-era nici teamă când îți cădeam în brațe
Și nu-mi era nici iarnă, când mă ningeai, iubite,
Îți așteptam iubirea, cu foame, să mă-nhațe
Cu-mbrățișări de inimi, în vară poleite.

Erai prima iubire, primul sărut de soare
Și înfloream, cum macii, în palma ta cuminte;
Nici nu știam, iubite, că mângâierea doare,
Când pleacă fantomatic și uită să m-alinte.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Când încă...

Erai ca un cântec de liră și nai,
Ecou al tăcerii de seară,
Prin mine, cu brațe de flori, alergai,
Când încă eram o vioară.

Valsam printre lumi neștiute de noi,
Doi fluturi cu aripi de ceară.
Muream și-nviam într-un zbor amândoi,
Când, încă în noi, era vară.

Scriam și pe nori și pe stele-un sonet
Și luna era, vai, geloasă,
Eram poezie în ritm violet
Și tu mă făceai mai frumoasă.

Se-oprise și timpul în loc, într-un vis
Și noaptea râdea pe sub gene,
Ningea cu iubire și flori de cais,
Când încă-nfloream în poiene.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică lui Petru Ioan Gârda

Zici să m-abțin și să te-aștept pe tine,
Dar, cât să mai aștept, că am albit?
Neprihănită-s, zău, și mi-e rușine,
Că n-am și eu, pe lume, un iubit.

Cu rimă mică, mare, mijlocie,
Nu are importanță ce și cum.
Mă mulțumesc cu orice-ar fi, să fie,
Că, dacă-aștept, mă vei iubi postum.

Văd, că te lauzi cu-ai tăi porumbei
(Să știi că am și eu trei păsărici)-
Te las s-alegi, pe care ai s-o vrei,
Dar, vezi că una e ca un arici.

E drept, că-s neiubită cam demult,
De geniu nu mai zic, că-i lipsă mare.
Am să golesc piscina, te ascult-
Hai, vino, pe cal alb, să-mi vii, călare!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Rugă

De m-ai îmbrăca-n iubire, lupii s-ar opri din goană
Și le-aș îmblânzi nesațul cu sărutul tău de vineri,
În genunchi, te rog, iubite, pune-mă într-o icoană,
Să miros a iasomie la mirese și la gineri!

Lasă-mi vântul să-mi adie, peste sâni și peste pleoape!
Și să cred că mă mângâie, palma ta de zeu cuminte.
Adu-mi cerul și pâmântul, lângă mine, mai aproape,
Să-mi aleg, din universuri și din lutu-ți, noi veșminte!

Sunt frumoasa din Valhalla, goală sub lumina lunii,
Tu să mă privești o clipă, cât să îți pătrund în sânge,
Pune-mi borangic pe brațe, să culegem toți alunii,
Să mă-mbraci în frunza toamnei, chiar, pădurile, de-or plânge!

Și mai vreau să-mi pui coroană de cicoare peste frunte,
Să se oglindească-albastru, ochii mei de inocentă,
Ce n-au învățat, Infernul, Purgatoriul, să le-nfrunte,
Când mai am pe mine urme, din a Raiului placentă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

"La Mejor Versión De Mi"

nu mă vei ști niciodată întreagă
pentru că mă iubești doar într-o pauză de-o țigare
și cea mai bună versiune a mea o păstrez pentru atunci când
mă vei privi dincolo de iriși
nici nu-mi atingi albastrul
câte oceane ți-au mângâiat orgolilul
eu te-am chemat doar să-mi scoți un fir de nisip care-mi umbrea drumul spre tine
și tu mi-ai spus că e un deșert întreg
iubite
deșertul acela ești tu în toată splendoarea tăcerilor tale
fumează-ți țigarea
eu am găsit o oază în care mă dezbrac de tine
și rămân "La Mejor Versión De Mi"

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "Melancolie de iarnă" de Valentin David

Și dacă-i iarnă-n mine-ncepe pânda-
Tu-mi ești hăitaș tocmit la vânătoare.
Pădurile din mine-și cer dobânda
În anotimpu-acesta care doare.

E anotimpul urii și-al iubirii,
Al albului ce-ascunde măști hilare
Într-o poveste-n care trandafirii
Au amuțit în iernile polare.

Viorile au ațipit în ceață,
Într-o tăcere amenințătoare,
Îndrăgostiții visele-și dezgheață,
Să plângă puștile ucigătoare.

O ciută-și ia adio de la lună,
Agonizând într-un poem de iarnă,
Un vânător trofeele-și adună
Și urlă moartea-n sunetul de goarnă...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Din lacrimă, să nu mă modelezi!

Nu mai am ochi să văd lumina lunii, iar vârcolacii au mușcat din ei
Când îmbrăcam în poezii lăstunii și mă nășteam femeie-ntre femei.
Cu palma ta, ca un olar cuminte, îmi mângâiai și vise și căderi
Și nu simțeam cât este de fierbinte, dorința ta de-a modela tăceri.

Și am tăcut și m-am supus, iubite, când mi-ai pus sufletul unei femei
Abandonată-n clipe otrăvite, cu lacrimă de sânge-n ochii ei.
Păcătuise-articulând silabe, când setea de iubire a strigat.
Sub talpa ta ai fărâmat podoabe, ca pe o vină, ca pe un păcat.

Nu vezi, că sângerează încă rana și lutul nu se leagă de-așa chin?
Degeaba îmi proptești cu munți coloana, se frânge trupul meu câte puțin.
Și mă așteaptă-aceeași condamnare, când voi striga să mă dezlegi de cer,
Să mai vorbesc din când în când c-o floare, tu mă vei acuza de adulter.

Oricât ai vrea să mă privești de-aproape, ca pe o operă fără cusur,
În mine, înc-o rană nu încape și nu vreau nicio umbră împrejur.
Iubirea prea iubire e letală și te grăbești prea mult ca să mă ai.
Eu vreau să-ți fiu, dar vreau să-ți fiu reală, și nu o evă pe-o gură de rai.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Am luat un colț de cer cu împrumut,
Să-mi amintesc, să-ți amintești iubite,
Că din albastru n-am mai fi avut
Nicio-albastră-aducere aminte...

catren de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Poem de dincoace de tine

Dincoace de noapte, dincoace de stele
Înfloresc în cântec versurile mele;
Simfonii astrale, îngerii îngână,
Tatuez poeme cu Muza de mână.
Pe un braț albastru râde o cicoare,
Dincoace de noapte, ziua ta mă doare;
Zorii se despică în sclipiri de sânge,
În brațele tale dimineața plânge.

Geme orhideea de atâta viață
Dincoace de umbre, soare o răsfață
Un penel sărută visul și-l preface
În iubire pură... universul tace.
Caută, iubite, dincolo de mine
Floarea nemuririi ce dospește-n tine!
Știu că-ți este noapte, fără Poezie,
Știi că doar cu tine sunt Poem ce-nvie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Violetta Petre despre iubire, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info