Citate despre fluturi și timp, pagina 11
Sondaje
Sondajele spun că iubirea durează
Trei ani, două zile, plus-minus ceva
Și fluturii se reprogramează
Să zboare departe, oricât te-ar durea.
Sondajele spun că iubirea apune
Și moare atunci când un el și o ea
Ignoră esența poveștii nebune
Și cer, și răspund, și parc-ar tăcea.
Plecări se aștern peste-o pajiște blândă
Ștergând fără sens două-trei derapaje,
Un vis zăpăcit mai încearcă să vândă
Criterii greșite din triste sondaje.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de mine
plouă cu suflete, cerul este plin de fluturi nouri
aripile nu mai zboară, luna câteodată prin umbre zămbește
îndrăgostiții sub parfumul teilor, renasc, sunt atingere
iubirea adună puful alb, zburdând, al plopilor
eu merg singur pe-o alee de parc, cu capul plecat
o bancă, o frunză, un crâmpei de cer, un copilaș
trec umbre prin mine de timp, încă nu am venit
aștept o roată să se desfășoare, fără drum
încălțările am uitat să le pingelesc, casa bunicii
mai are fusul vechi al pânzei în care încă
înfășoar fața trupului meu, nu am uitat
am o uliță în priviri, pe care merg și capătul
poate ești tu, dar mă uit înapoi să văd unde sunt
începutul nu îl pot deșira, pentru că nu vreau să fiu trecut
am gustat pașii înainte de ai fi împlinit, mă doare
drumul are colți de piatră ascuțiți, privirile tale
le pun în sipetul inimii mele, ca primă iubire
te întreb încă odată de ce mai uitat, poate că
sunt trecutul amintirii mele, care astăzi
pe-o alee de plopi singuratici, poate a reînviat
poezie de Viorel Muha (mai 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de cuvinte
am legat un țărm de ultima furtună
am legat picăturile de ploaie de jur-împrejurul insulei
la mijloc am prins cel mai înalt val
și-am făcut un cort viu pescarului meu
de-acum știu că
liniștea e singură
așa cum iubirea mă plimbă prin eu-l și prin tu-ul
acestei depărtări din suflet
de-acum știu să
citesc anotimpuri care mă leagă și dezleagă
într-un șotron configurat în trifoiul plin cu rouă
de-acum știu și
merg același pas pe loc
într-o suire nemuritoare
cu pescarul bătrân și insula mea verde
de-acum știu că
[...] Citește tot
poezie de Dorina Șișu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la fluturi și timp, dar cu o relevanță mică.
Timpul râde de noi, când trece
privesc un geam și golul lui mă sperie
masa se uită la mine, prin portretul
bunicului
mă gândesc să-i vând trecutul
să pot respira încă un pic, viitorul
acum un leu este o monedă, ca un covrig
fărâmă rodundă zilnică de suflet
de multe ori mă consum și las golul singur
iar el se destramă, prividu-mă cu dispreț
un pod atârnă ca un braț rupt, deasupra unui pustiu
fierul beton era ruginit, înainte de-a putea fi terminat
parcul înghesuit între brațe de copii, tresare
poate crăpa oricând, ca o coroană de copac
crăpăturile lui pot absorbi, oricând suflete nevinovate
undeva un ciocan de lemn pe-o masă lungă
bate strâmbe destine, încă nu există lege
roba cu mască de mort pe față
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coboară-te în mine
Coboară-te în mine, nimic să nu mai știu,
În sânge îmi pătrunde... alunecând ușor,
Tu ești ca și norocul... găsit într-un târziu,
Peste fugare clipe... și fluturi în amor.
Încolacește-mi trupul... cu netrăite vise,
Secundele aruncă și-nvață-mă să cresc,
La ușă-i răsăritul și zorile-s aprinse,
Tremurătoare buze, șoptindu-mi, te iubesc.
Despică-te în două, adânc, făcându-mi loc
Și zilele oprește... la margini de iubire,
Vibrează sentimente... în acest tainic joc
Și inima-i legată... cu-n milion de fire...
Coboară-te iubito pe trupul meu, stăpână,
Lunecător de dulce... ca și o răsuflare,
Voi încerca în noapte, să te ridic spre lună
Și săruta-voi sânii flămânzi, ca o chemare.
poezie de Constantin Triță din Trubadur prin dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacient
Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simțindu-mi conștiința vinovată,
Că nu e totul bine-n țara mea.
Puteți să mă-ntrebați: - Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos și pe-ndelete:
- Eu știu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.
Mi-am investit și nervi și timp și viață,
În drumul care m-a ademenit
Și-am acceptat să dorm pe copci de gheață
Și să trăiesc pe muche de cuțit.
Puteam să-mi fac în alte părți avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturie
Sunt încă viu în clipa când te chem,
sunt nervi și oase, carne grea și sânge,
dar mai ales sunt aerul ce plânge
deasupra ta ca-n moarte, ca-n blestem;
sunt viu și fraged ca un miel bălai
purtat prin piețe, prin restaurante;
sunt sufletul, dintâiul, al lui Dante
bătând la poarta-de-din-jos-de-Rai...
se face iarnă prin cămări ascunse,
mor fluturii, ca fulgii, la ferești;
anii de azi îmi spun că mă iubești,
dar osiile lumii sunt neunse
că se aude vântul pustiind
grădinile cu paseri de aramă
și eu sunt singurul care dă seamă
de zariștea fugită din colind...
[...] Citește tot
poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Alint
Brațele ochilor mei
Te alintă ca pe un prunc
Răsărit în uterul mamei, căutând lumina
Și fericirea promisă
În visele părinților
Evadând prea devreme din labirintul copilăriei.
E prea curând să amintim
Despre ceea ce înseamnă destin.
Se pot întâmpla multe...
Celula încolțește,
Îi cresc aripi de fluturi
Și în câmpia timpului,
Alunecă precum un lampion de argint,
Secunda unei noi nașteri.
O buclă de libertate
În lumi de smaralde...
Dar dincolo de această poveste existăm noi.
Iar peste noi,
Un cer de săruturi.
Din noi izvorăște fântâna iubirii...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
Să sărut un strop de ploaie caldă,
Să mângâi cu fața o rază de soare,
Cum marginea lumii o prind între mâini
Privesc cerul și-l număr și-astept,
Să dau crezare iubirii
Doar ca să smulg un surâs nedreptății,
Un dulce popas e neantul,
Prezuma secundă în frumusețea vieții.
Peste buze umede și diafane,
Arunc latent respectul meu și al timpului,
Că nu sunt om, sunt zeu,
În secunda sărutului tău.
Calc peste ape, merg către soare,
Ajung să întârzii mereu,
Dar viața mă calcă-n picioare,
Să plâng și să râd, cam asta sunt eu.
[...] Citește tot
poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La piața de vechituri
La piața de vechituri
Se vând suflete...
Ce straniu!
În oglinda neștearsă a timpului
Văd sufletul meu,
Ridicându-se în zdrențe, către lumină.
Este ca un fluture în simfonia vântului,
Ori ca o pianină pe care valsează
Degetele delicate ale destinului.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterele nopții
Când din stele auroase
Noaptea vine-ncetișor,
Cu-a ei umbre suspinânde,
Cu-a ei silfe șopotinde,
Cu-a ei vise de amor;
Câte inimi în plăcere
Îi resaltă ușurel!
Dar pe câte dureroase
Cântu-i mistic le apasă,
Cântu-i blând, încetinel.
Două umbre, albicioase
Ca și fulgii de ninsori,
Razele din alba lună
Mi le torc, mi le-mpreună
Pentru-ntregul viitoriu,
Iar doi îngeri cântă-n plângeri,
Plâng în noapte dureros,
Și se sting ca două stele,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1866)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Decembrie - Transilvania
Tu, Transilvanie neprihănită
Trasă de râuri ce curg perechi
înstrăinată de-o grea ursită
de trupul poporului nostru străvechi
Leagăn etern sanctuarelor dace
rai al iubirilor noastre dintâi
tu n-ai trăit nici o oră de pace
stâlpi funerari ai avut căpătâi
Jaful cel crâncen, spinii din gură
orice zidire ți se surpa
vale a plângerii, loc de tortură
supplex valah, Transilvania mea
Dar după veacuri negre de fiere
se deșteptară viscolitori
urmașii Romei să-ți dea putere
purtând la arme frunze și flori
În prag de iarnă, când se adună
tainele lumii pe lângă foc
și când zăpada mușcă din Lună
și-n vin dă floarea de busuioc
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1983)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de tristețe veche
Privirile cui mă ating?
sunt încă primăvara ta, trandafirul,
și nu m-ai cunoscut;
nu sunt, mărturisesc, decât primăvara ta,
și nu m-ai cunoscut;
și așa vor trece ani și ani, grădina va începe, încet, să înflorească,
ceasurile și limbile timpului meu bat, acum, ora neagră
crengile ruginesc, desprinse din pământul cu dor de apă sărată
căci pentru noi nu mai sunt mări de cules
și nici poame dulci.
Ochii lor se închid. copacii nu ne mai privesc în grădină, ochii lor de lemn se închid;
probabil, pentru noi, trandafirii
nu se vor mai înroși prea mult, în luna august;
ochiul pomilor
se va închide peste flori
și peste trupul meu
care te-a așteptat prea mult.
Pentru că este, mereu, trandafirul cu petala cea dulce, ca zmeura!
trandafiri dansează peste grădini
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glas teluric
Îmi șuieră-n păr secunda fructelor din zăpezi
Și într-un ochi mi s-a aprins un înger rătăcit
Luna-mi tremură-n trup înfiorate oglinzi verzi
Clipa curbează cerul în celălalt ochi uimit.
M-acoperă noaptea, copac cu frunze de onix
Hotarul pleoapei desface apusul violet
Și-mi crește-n umăr o pasăre ascunsă în vis
Iar inima în spirale s-a despletit încet.
În țipăt de stea se-aruncă buza în țărână,
Celălat umăr se înnădește cu degete
Parcă-i un păiajen, o rădăcină, o mână
Ce-ar vrea să atingă colbul viselor gemene.
Pietrele-n fluturi, fructele-n cer și stelele-n glod
Toate, toate respiră-n trupul meu cel necitit,
Cerul mă țese-n țărâna de mâine și-mi dă rod
Ziua de ieri, din visul unui înger adormit.
[...] Citește tot
poezie de Alice Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul crește odată cu noi
Vântul sapă prin nea ca o javră,
Dâră de sânge scursă-n pământ,
Miroase a fum peste iarnă,
Gerul se ascunde-n cuvânt.
Tremur în speranța de veghe,
Sufletul se face cruce în deal,
Aleargă spre tine în noapte
Un fluture cu trupul de cal.
Tu râzi într-o floare din geam,
Luna atârnă în coșul de fum,
O mână se-ntinde s-o fure,
Visul meu o sparge în drum.
Bucăți, cum e trenul, se-ntind
Pe calea așteptării finale,
Intru în casă și tu îmi arăți
Rotundul din lună în poale.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anii
Zumzetul lor e o muzică dureroasă,
ca un ecou depărtat,
zburând înaintea soarelui- răsare
cu soarele s-au întors, scăpătat,
Între ei aerul sună a gol,
pasul spre munte e-o ispită vicleană,
în întuneric, ca fluturii, anii,
între ei se lovesc fugă și rană...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce înseamnă a exista
Un om care nu luptă
Este deja mort,
Căci în zadar secundele se risipesc pentru el.
Nu prinde lumina alunecând pe sub streașina gândului,
Nici nu vede fluturii timpului
Pendulându-și aripile
Între tăceri și cuvinte.
Pentru el,
Noaptea s-a instalat izbitor de devreme,
Purtând pelerina depresiei.
A exista înseamnă să rămâi vulcan și furtună,
Far și țărm,
Îngemănat într-o îmbrîțișare eternă,
Dându-ți consimțământul credinței eterne,
Până la moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină,
Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre;
Și-n mine, cînd e întunerec și cînd se face iar lumină,
Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre.
În depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munți în cladă,
Și vîntu-i bălsămat și dînsul ca o năframă cînd o scuturi;
Purcede-un cînt din creangă-n creangă ș-un susur blînd din mladă-n mladă,
Pe unde trece el pe gînduri urmat de-alaiul lui de fluturi.
Tu dormi sub paza unei feregi, ferega, mișcat-alene,
Pe somnul tău ș-alintă-n aer gingașa ei apărătoare.
La vîrsta ta tihnit e somnul, și ochii-adorm curînd sub gene
Cînd are cine să le-nchidă pleoapele c-o sărutare.
Tu dormi, și eu visez pe gînduri, că trec și zilele de vară
Și că la anul, poate, fruntea ce-acum așa de blînd ți-o razimi
De brațul meu, n-o s-o mai razimi, și gîndul ăsta mă omoară,
Că drag mi-i sînul tău cel dulce și alb ca miezul unei azimi
[...] Citește tot
poezie clasică de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șnur de mărțișor
Ce ai putea spune, gânduri înfloriră,
Primăvara-n curte șade dezbrăcată
Și-n lumina caldă... fluturii se miră,
De culoarea vieții în destin brodată.
Te-nfășoară vântul, iarba-i înverzită,
Roiuri de albine... visele-ți trezesc,
Norii se destramă-n clipa risipită
Și-n răcoarea dulce... aburii plutesc
Soarele aruncă raze-nspre dorintă,
Dându-ne de veste că e plin de dor,
Timpul împletește c-o anume știință
Magica iubire-n șnur... de mărțișor
Se apleacă cerul dincolo de zare,
Aripi de mătase, dezgolesc plăceri,
Buzele-s topite.... într-o sărutare
Tălmăcind fierbinte clipa de tăceri
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de a mă naște
îmi oprisem sângele
aproximativ în zona cervicală
respiram cumva prin autosugestie
prindeam un fel de fluturi uriași
timpul făcuse un triplu salt
mimase îmbunarea
situarea pe o coordonată
nu paralelă
rămăsesem
cu un cuvânt suspendat
deasupra tentativei de a se naște
a semnificației
n-ai crede!
mă complăceam!
în decorul cu mandarini
și minuscule păsări
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fluturi și timp, adresa este: