Citate despre Apocalipsă și viață, pagina 2
Tera nu mai e albastră
Nori negri acoperă
planeta Pământ, a noastră.
Omenirea suferă.
Tera nu mai e albastră.
Universu-i văduvit
de fiica lui creștină.
Haosul a-înlocuit
pe pământ, viața divină.
Este haos și-întuneric
pe planeta noastră verde.
Din tot ce era feeric,
astăzi farmecul își pierde.
Plânge soarele și luna,
pământul a-încremenit.
Plânge zeița Fortuna,
Apocalipsa a venit.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moș Crăciun
Mă uit la filme de Crăciun
Și mă revăd copil de școală
Când mă veghea un înger bun
Cu aripi mici, de poleială.
Singur acasă eu n-am fost,
Frați și surori aveam o droaie,
Atunci vedeam al vremii rost:
Ninsoarea se năștea din ploaie.
Priveam pe geam, cu ochii mari
La oameni, păsări, animale,
Geamgii și iaurgii, coșari,
Eroi ai vechii mahalale...
În sfânta seară de Ajun
Împodobeam, cu toții, bradul,
Ce forfotă! Ce dans nebun!
În lumi de basm treceam noi vadul.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (6 decembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinților noștri între esențial și etern
(poem în proză)
Printr-un joc ciudat al luminii, soarele cucerește cerul,
simbolizând avântul implacabil al vieții
care rezultă după marile purificări ale flăcărilor din interiorul lui.
Dar adevărata purificare există în arderile de clipe
ale părinților noștri care mor puțin câte puțin
în flăcările din interiorul lor. Unii mor atât de tulburați în ei,
obsedați de ideea că n-au făcut suficient pentru copii,
murind într-o inconștiență dulce.
Au învățat că dintr-o mare suferință se ridică
iubirea fără margini pentru vlăstarele lor,
dragoste care îi devorează până la moarte.
Le-a fost dat să se nască pentru a răsări din ei altă viață,
deși sufletele lor sunt adevăratele flăcări ale unui soare invizibil.
Când îi apasă pământul, copiii descoperă neliniștea metafizică
și un timp se lasă dominați
de aceeași adâncire între esențial și etern.
Iată-mă la căpătâiul unei lumânări ca o singurătate cosmică,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprita din Cuvântul din lumina condeiului - WordPress.com (11 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Apocalipsă și viață, dar cu o relevanță mică.
Stampă de toamnă
A venit toamna, cu copaci desfrunziți
Păsările se duc ca niște copii nedoriți.
Ploaia și vijelia și-au ieșit din țâțâni
Miroase-a zăpadă timpurie la stâni.
Parcurile au degradeuri de-aramă și aur
Frunzele zornăie ca niște monede-n tezaur.
Le scutură vântul și cad la pământ...
Felinarele din ce în ce mai palide sunt.
Amurgul e mov ca oul de Paște
Bacovia sudează țigări printre sfintele moaște.
Bunici zgribuliți, cu copiii de mână
Merg iarăși la școală ce demon îi mână?
Prichindeii se vor rușina cu ei într-o zi
Și, fără să se uite-n urmă, îi vor părăsi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sex în lanul cu maci
mi-a mângâiat cu buzele
fiecare deget și
a trecut
de la unul la celălalt
până ceva mai sus
înspre sex
a urmat nebunia
o trăire a zilei până la capăt
părea un sfârșit de viață
fără oameni pe străzi
fără babe
ce se
tuflesc în spatele perdelelor și
fără păsări în zbor
o ultimă trântire pe genunchii juliți
decojirea senzației sub
lacrima portocalie a cerului
împlinind ultimul orgasm
aducea apocalipsa
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa
Apocalipsa a sosit
Pământul de boli e lovit,
Otrava durerii sporește,
Credința se zbate, slăbește:
Amurgul se umple de sânge,
Lacrima-n rugă se frânge,
Iertarea nu vrea să vină
Pe Cer nu-i nicio lumină.
Satan fură vieți în șuvoi,
Alungând pe Iisus dintre noi
acrostih de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăim într-o lume în care, când ești prosper și bine hrănit, poți avea sentimentul că totul e relativ, că toate valorile sunt consensuale și negociabile. Că valori umane ca mila, suferința, credința, dragostea chiar, nu sunt altceva decât patetisme ieftine sau clișee culturale de mult uzate. Că arta este ironie și experiment perpetuu, joc cu concepte la rândul lor negociabile. Că Dostoievski este un mare scriitor pentru că un număr de oameni au decis acest lucru printr-un fel de vot (fie el și cenzitar). E o lume a spectacolului și-a virtualității, a depeizării și-a selecției naturale în toate zonele imaginabile: supraviețuiesc acele branșe ale științei care atrag mai multe fonduri pentru cercetare, acele genuri de filme care aduc mai mult profit, acele tipuri umane care se adaptează mai bine lumii ușoare, vesele și apocaliptice prin care trecem ca-n vis.
Mircea Cărtărescu în Pururi tânăr, înfășurat în pixeli
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine și rău
Între nădejde tristă și-ndoială,
Te-am căutat prin bolta siderală.
Te-am căutat pe unde și neunde
Îți bănuiam făptura că se-ascunde.
Te căutam în tainica ta lipsă
Prin Testamente și Apocalipsă.
Să fi rămas un loc nemaiumblat
Pe unde nu te-am căutat?
Când socoteam că te-am găsit,
Se și-nălța în dreptul tău un zid.
Simțindu-te zvâcnind în rădăcini
Te mai simțeam în spice și-n tulpini.
Te-am și cântat pe corzi, și noi și sparte,
Și peste vieți și peste moarte.
Tu rămâneai mereu departe.
Auzul tău nu vrea s-audă
Cântec de nai, de cobză și-alăută?
Într-o-nserare, în sfârșit,
Mi se păruse că te-aș fi zărit
În mantia de aur a unui asfințit,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-i nimica mai presus
Niciodată nu s-a scris
Altceva mai de valoare
Să ne ofere-n Paradis
Chiar viața viitoare
Niciodată pe pământ
Altceva nu s-a mai dat
Ca al vieții viu Cuvânt
Pentru sufletul curat
Nu-i nimica mai presus
Ca și scrierile sfinte
Ce ni-l pun azi pe Isus
Nouă iată înainte
Evanghelia cea vie
Cartea Sfântă a lui Ioan
Ne transferă-n veșnicie
Din prinsoarea lui Satan
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa, ca un vin spumant
cresc umbre șopârle și pești piranha
carnea supurează
îngerii plâng
peste crucile gârbovite de timp
cerul rupt în bucăți
văduvit de lumină și zbor
miroase a hoit
durerea înghite totul
până și imaginea în care
am trăit
știu că nu vă pasă
lăcomia e ca un vin spumant
spală setea și schimbă traiectorii
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
26 martie, a 66-a primăvară
(lui Petru Ioan Gârda, de ziua sa)
Ce viscol, frate, ce ninsoare,
Covid, călăul prea temut?
Azi este zi de sărbătoare
Când Petru Gârda s-a născut!
Niciun taifun, nici pandemia
Sau vrun apocalips divin
Nu ne umbrește bucuria
De-a declanșa potop... de vin!
În țară toți să chefuiască,
Mulți ani lui Nelu să-i dorim,
Mult umoriștii să trăiască
Și cei pe care îi iubim!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt veșnic într-o închisoare iluzorie,
Într-un spital ciudat, fără bolnavi,
Veți spune, poezia-i provizorie salvare,
Doamne, unde este Celălalt?
De sus cad bivoli mari de gheață,
Trăim o moarte, mai trăim o viață?
Iar lacrima aduce și lumină?
De unde, oare, din ființa mea infimă?
BMM
Gerladine
Privim apocalipsul sau apocalipsa,
Este o lipsă de ocupație, Balzac fie sănătos,
Falnica federație alcoholizată, colhozitată,
Vaze lesbiene se apropie tiptil,
Ai favoriți, nu-mbraci masca, mori,
Timpul tremură ca un adolescent
Cu o femeie în pat, scaunele fumegă triste,
Bănuiala este țeapănă, seara nu are prenume,
[...] Citește tot
Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni și șerpi
Motto:
"Ce oameni primitivi, murdari și răi
Și ăștia, Doamne, sunt copiii Tăi?"
Ce lume mică e în jurul meu!
Viețuitoare fără idealuri
Mă simt ca legendarul Prometeu
Înlănțuit de stânci, bătut de valuri.
Nu toți sunt oameni, încă nu s-au tras
Definitiv și sigur din maimuță
Au haine scumpe, ochelari și ceas
Dar gena primitivă nu îi cruță.
Încep să cred că sunt reptilieni
Trimiși la noi din altă galaxie
Ei nu au sânge cald, de pământeni
Fac dâre de șopârlă străvezie
Te uiți în ochii lor nu vezi nimic
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (15 august 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predicțiile se fac de mii de ani. Biblia e plină de predicții, de profeții despre Apocalipsa. Nostradamus le făcea prin calcule astrologice sau calcule numerologice. În ce mă privește, eu mă bazez pe o intuiție în care cred. Noi toți avem abilitatea asta de a trece dincolo de lumea fizică și a avea viziuni despre ce ne așteaptă și ce este în viitor. Important este să ai încredere în destin, să nu-ți fie frică să te vezi urcând pe cele mai înalte culmi, să trăiești viața din plin, să încerci toate lucrurile frumoase, să nu-ți fie frică să aspiri la lucruri extraordinare. Dacă mergi pe principiul ăsta, se va întâmpla și în viața ta ceea ce gândești.
citat din Carmen Harra
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalips
Soarele urca pe cer, ca să dea țâță vieții.
O, vis eroic, în care se făcea că-s dus tinerește de iapa mea de vânt, prin nedreapta cumpănă a veacurilor, ca să culeg diademele, să sfărâm țeste, să rup măști, să zdrobesc boașe, să topesc terezii, să dobor idoli; apoi, în nenorocita prăpastie în care nu catadicsește să privească ochiul trufaș, să sun din trâmbița vestitoare, să zgâlțâi prostia neamurilor înrobite, să retez inelele de la glezne, să înalț frunțile, să cioplesc un chip omenesc în fiece tufă de păr și de barbă, să slobozesc roșcata ciocârlie închisă în colivia dinților, și să clădesc din juguri o scară, pentru ca, pe splendida catastrofă a tiranilor turtiți ca niște broscoi-martiri, care până atunci trudiseră icnind aidoma unor vite de povară, să surâdă, sub aripile de vultur crescute pe umerii lor, în beatitudinea unui soare nou!
Bate cineva la ușă.
Deschid.
În prag, oribila Realitate îmi aruncă în obraz râgâielile ei batjocoritoare.
poezie clasică de Saint-Pol-Roux din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbări
Vremurile sunt moderne,
Mințile s-au învechit
Bunătatea se așterne
Doar la omul necăjit.
Ca o floare nevoită
Să suporte viața grea,
La fel și sufletul evită
Să mai fie ce era.
Iar natura se razbună
Blestemându-ne cu foc
Toate relele se-adună,
Și ne cheamă-n al lor joc.
Din această Apocalipsă,
Nimeni nu iese-n câștig
Toată lumea duce lipsă,
De o iarnă cu mult frig.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Isus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (septembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Iisus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
pamflet de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Plastic
orașul respiră ca o hidră
prin tentaculele
de gelatină murdară
e ora la care
oamenii de botox
își pun haine de carnaval
se rujează pe pleoape pe buze pe piept
se revarsă peste trotuare
termite apocaliptice
cu maxilare de fier și inimi de mucava
cine râde mai tare
câștigă o zi de viață în minus
și un tricou cu paiete
așa se învață la școală
cine mângâie un copac
rămâne ultimul
și stinge lumina
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa
Apocalipsa a cuprins
Pământ și soarele aprins
Dispare trist îin infinit
Viața fara de sfarsit
Iubitul meu nepamantean
Intinde-mi mana ca sa am
In vesnicii care nu mor
Tot ce am strans cu-atata dor
Misterul noptilor cu luna
Si florile de mar cununa
Marea albastra-n unda calda
Si tot ce am iubit odata
Sa duc cu mine-n univers
Si frumusetea unui vers
In alta lume, spirit viu
Voi fi ce n-am visat sa fiu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Apocalipsă și viață, adresa este: