Camelia Opriţa despre moarte

Destinele tuturor depind de bunul Dumnezeu: pretutindeni este mâna Lui.
În mâna Lui este viaţa şi moartea noastră.
Aici toate sunt date cu porţia şi porţiile sunt foarte mici.

Camelia Opriţa în Zidul gândurilor, WordPress.com (2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele poveşti de dragoste se termină cu o moarte interioară a sufletului, însă timpul vindecă rănile acestuia mai devreme sau mai târziu, aducând cu sine speranţa.

Camelia Opriţa în WordPress-com, Enigmele sufletului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instrumentele eficiente pentru dezvoltarea cu succes a oraşelor mici sunt crearea de noi locuri de muncă. Unde nu există locuri de muncă, oraşul moare.

aforism de Camelia Opriţa (1 mai 2011)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vrei să mori, trăieşte mai întâi în adevăr, înţelepciune, libertate şi iubire, altfel lirica neantului din interiorul tău n-ar avea nicio semnificaţie că ai trăit un timp numit libertate.

aforism de Camelia Opriţa din Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

Unele poveşti de dragoste
se termină cu o moarte interioară
a sufletului,

Însă timpul vindecă rănile acestuia
mai devreme sau mai târziu,
Aducând cu sine speranţa.

poezie de Camelia Opriţa (13 iunie 2007)
Adăugat de Elena Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este un poem neterminat

Timpul insista să trec în vremurile următoare...
Casa părintească este rădăcina rădăcinilor mele;
Acolo, copilăria mi-a întins mâinile pentru despărţire.
Timpul insista să trec în vremurile următoare,
Am trecut până m-am îndepărtat de părinţi.
Nu ştiu cum e Paradisul, dar inima lui
A rămas în sufletele părinţilor mei.
Ridurile lor sunt nevăzute,
Ca multe altele,
De parcă ar avea tâmplele de piatră.
Cât despre tata,
Nu l-a surprins nici moartea:
Avea braţele însângerate de maci şi spice.
În palmele lui creştea grâul ca o pâine dospită
Pentru iertarea morţilor noştri.
Era la fel ca mai ‘nainte;
Zâmbea în ruga lui tăcută,
Călca peste morminte.

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinţii nu ar trebui să moară niciodată, ei sunt cei care ne dau viaţă. Ii privesc şi văd soarele, am un viitor.

Camelia Opriţa în Jurnal
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi răsăritul şi apusul soarelui ca pe un spectacol al efemerului, ca pe o scenă pe care oamenii urcă zgomotos şi trec tăcuţi în uitare, un spectacol în care culorile se nasc şi mor în freamătul soarelui.

aforism de Camelia Opriţa din Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul ( din cartea Zidul gândurilor ) (2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cutreierat pământuri străine, poleite şi semănate cu mori de vânt
să poată face faţă furtunilor barbare: Aceste pământuri m-au hrănit
şi le-am dat în schimb sudoarea, dar nu erau un adevăr al meu căruia să-i aparţin.
Atunci am înţeles că strămoşii mei întregesc rădăcinile stejarilor
cu frunţile în nori, din frunzele cărora toamna doineşte
la umbra galbenă a pădurii.
Am văzut pământuri cu măşti de sclavi:
aveau obrajii largi pe care se derulau lacrimi şi sudoare,
se uneau şi udau aceste pământuri seci, am văzut...
Am întâlnit şi români fericiţi la un televizor din vitrina
supermarketului din colţ: vorbeau despre libertate
ca de o pasiune care se răceşte şi moare:
rămăseseră fără rădăcini. Scrisorile încetaseră demult.
Acasă se privatizase POŞTA: îi luase locul o crâşmă cu băuturi de tranziţie în economia de piaţă.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa Lui există omul creat de El, şi nu alt dumnezeu creat de om.
Se poate muri din cauza vieţii când nu cauţi salvarea în confesiune. Această salvare reprezintă rugăciunea ca sens şi echilibru şi revenirea la starea de om.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Nihil sine Deo
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constat cu tristeţe că cei ce au o cantitate mare de bani, putere si control, mor adesea certaţi cu Dumnezeu, în timp ce alţii care au dăruit cu generozitate au găsit pacea sufletească mergând către împlinirea cea de pe urmă.

Camelia Opriţa în Părinţilor noştri, între esenţial şi etern
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi moartea este un limbaj pe înţelesul vieţii, n-ar exista altă soluţie pentru renaştere într-o altă sferă de existenţă şi la fel de pură cum e cuvântul Lui, căci viaţa se întregeşte cu moartea până la următorul elan al renaşterii sale.

aforism de Camelia Opriţa din WordPress.com, În ceruri, ultimul cuvânt nu va fi al morţii...
Adăugat de Elenaelena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii vagabonzi nu au avut niciodată o soartă bună;
istoviţi de căutări afectuoase, mor la căpătâiul unei pietre.
Acolo îşi unesc trupul cu pământul,
acolo se uneşte sufletul cu cerul,
sfârşeşte lumina mocnind în tăciuni.

Camelia Opriţa în Niciun adevăr nu e mai mişcător ca cel lăuntric al animalelor ... (5 mai 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este triumf absolut al Lui; un miracol că putem trăi pentru iubire şi aceasta e tot Dumnezeu; între El şi conştiinţa morţii, viaţa are o atitudine eroică în procesul reintegrarii în vieţuirea cosmică.

citat din Camelia Opriţa (5 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 22 Decembrie, moartea Soarelui este deplină, Soarele deplasându-se spre sud, fără întrerupere timp de 6 luni, ajunge în cel mai jos punct de pe bolta cerească. Apoi încetează a se mai deplasa spre sud, cel puţin perceptibil, pentru următoarele trei zile. În acest timp, Soarele rezidă în vecinătatea Crucii Sudice sau Crucii Constelaţiilor. După acest moment, pe 25 Decembrie, Soarele se deplasează cu 1 grad, de această dată spre nord prevestind zile mai lungi, mai călduroase şi venirea primăverii. Şi de aceea se spune: Fiul care a murit pe cruce a făcut-o pentru trei zile numai pentru a renaşte, motiv pentru care Iisus şi ceilalţi zei ai Soarelui au în comun crucificarea; cele trei zile ale morţii şi conceptul de reînviere. În momentul echinocţiului de primăvară, Soarele detronează întunericul. După acest moment, ziua devine mai lungă decât noaptea. Se ivesc condiţiile revitalizante a tot ce înseamnă viaţă.

Camelia Opriţa în WordPress.com, La porţile universului
Adăugat de Elena Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cutreierat pământuri străine, poleite şi semănate cu mori de vânt să poată face faţă furtunilor barbare:
Aceste pământuri m-au hrănit şi le-am dat în schimb sudoarea, dar nu erau un adevăr al meu căruia să-i aparţin. Atunci am înţeles că strămoşii mei întregesc rădăcinile stejarilor cu frunţile în nori, din frunzele cărora toamna doineşte la umbra galbenă a pădurii.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român, Revista Boema, nr. 152, oct. 2021
Adăugat de Brătescu Teodora Vasiliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este un anotimp continuu de culori şi stări sufleteşti unde primează visul.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru privilegiul de a putea continua jocurile din copilărie până la moarte prin intermediul poeziilor şi poveştilor pentru copii pe care le scot dintr-o veche călimară.

Camelia Opriţa în Poveşti din Călimară
Adăugat de Maria Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria de a-ţi trăi viaţa în sensul propriu al cuvântului este semnificatia posibilului. Cu cât deschizi mai mult porţile cunoaşterii, cu atât poţi învăţa mai mult să trăieşti. Pe de altă parte, disperarea neagă posibilul şi, prin urmare, viaţa.
Aşa că haide, fii mereu cu un pas înaintea vieţii, nu muri înainte de a muri!

Camelia Opriţa în Cerşetori de existenţă, Să ai libertatea în mâinile tale (ianuarie 2011)
Adăugat de Ioana Dobrin Mihalacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când conştientizez marile pericole în faţa cărora sunt expusă ca om, mă confrunt cu teama morţii, şi cu toate astea, nu vreau să trăiesc suficient de mult pentru a vedea lucrurile pe care le gândesc astăzi despre lumea viitoare.

Camelia Opriţa în Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi răsăritul şi apusul soarelui ca pe un spectacol al efemerului, ca pe o scenă pe care oamenii urcă zgomotos şi trec tăcuţi în uitare, un spectacol în care culorile se nasc şi mor în freamătul soarelui.
Priviţi răsăritul şi apusul soarelui ca pe un spectacol al cerului atâta vreme cât sunteţi înăuntrul timpului, combinaţi frumuseţea din interiorul vostru cu o sinceritate perfectă în relaţia cu Dumnezeu.

Camelia Opriţa în Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul ( din cartea Zidul gândurilor ) (2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!