Dobrogea

România dodoloaţă

La 1877,
România a ieşit din noapte.
A învins oastea păgână
Şi-a rămas pe veci stăpână,
Pe-ntreaga glie română.

Grija singură îşi poartă.
Numai depinde de Poartă.
A împlinit un ideal
La Alba Iulia-n Ardeal.

Munteanul şi moldoveanul
Şi-au dat mâna cu Ardealul.
Azi, în şcoli, copiii-nvaţă
România dodoloaţă.

România noastră Mare,
De la Dunăre la mare.
Cu Dobrogea, Bucovina,
Din Tisa la Ucraina.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dobrogea

Leagănul primului nostru regat,
primul făcut de Asparuh
în visul său către o economie puternică,
a cui sabie strălucea peste stepa ta surdă?

Dobrogea! Ţara grâului, a păşunilor
foarte largi, cu câmpuri fertile,
astăzi naşti şi lauri nobili,
lauri pentru mândrii noştri luptători!

Unde le-a lăsat sabia fără amintire?
Unde nu i-au aşteptat?
Acolo unde pavilionul lor nu este glorificat,
conducând libertatea?

poezie de Ivan Vazov (29 octombrie 1916), traducere de M.G.
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigilii

Pogoară iarna în păduri de pin
Danubiul se îmbracă în armură
vechi amfore din Pontul Euxin
revarsă vin de cuminecătură

În peştera pescarului Andrei
mai pîlpîie cărbuni din altă eră
martiri uitaţi exală flori de tei
în giulgiul lor de muncă austeră

Au scăpat pe cer luminători
basilici reci dau veste tuturora
săpate-n stînci de cretă şi ninsori
din Tomis pînă-n lavra Meteora

Aceeaşi lume şi acelaşi cult
un spaţiu de minuni patriarhale
istorisind progoane de demult
prin glas de pietre, fibule şi oale

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Canalul

Aici am ars şi-am sângerat cu anii,
aici am rupt cu dinţii din ţărână,
şi aici ne-am cununat, cu bolovanii,
câte-un picior uitat sau câte-o mână.

Pe-aceste văi şi dealuri dobrogene
am dat cu veacuri înapoi lumina.
Amare bezne-am aşternut pe gene
şi le-am gustat în inimi rădăcina.

Aprinşi sub biciul vântului fierbinte,
bolnavi şi goi pe ger şi pe ninsoare,
am presărat cu mii de oseminte
meleagul dintre Dunăre şi Mare.

Trudind, flămânzi de cântec şi de pâine,
înjurături şi pumni ne-au fost răsplata.
Să facem drum vapoarelor de mâine,
am spintecat Dobrogea cu lopata.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea, trecând prin Bărăgan, este ca o panglică azurie, care strânge buchetul la un loc, după ce împletise în ea alte panglici: Oltul, Siretul, Prutul; că Dobrogea cea verde reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării, iar câmpiile care înconjoară ţara cu verde-viu sunt frunzele florilor aşezate pe margine, în timp ce la mijloc, galbenul, roşcatul, albastrul reprezintă fiecare câte o floare. Florile sunt, fiecare din ele, deosebite. Sunt flori aspre din Carpaţi; sunt altele, flori de oraş, salbe de flori proaspete, răsădite şi crescute din sensibilitatea noastră de azi; sunt flori de câmp şi de lacuri, flori de viţă de vie şi flori de grâu. Cu toate însă sunt nemuritoare şi aşezate de multe, multe veacuri împreună, ca să ne fie nouă patrie. Ne-a mai spus că nici o altă ţară de pe harta lumii nu seamănă atât de mult cu un buchet de flori şi că trebuie să fim mândri de frumuseţea nemărginită a pământului nostru.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesoara de geografie

Ţi-am prins în păru-ţi flori de Bărăgan
Şi te-am iubit la Bran, într-un castel
La Iaşi, în târg, parfumu-ţi diafan
Ţi l-am furat şi m-am pierdut în el.

Îmi întorci iubirea
Ca pe la Ploieşti
Dar eu te iubesc în neştire
Oriunde sunt şi eşti
Şi nu sunt doar poveşti
Gura lumii-i rea,
Dar geografic eşti toată doar a mea!

Mă înveţi geografie
Tu eşti busola mea
Sunt şcolar şi-n iubire
Şi chiar declar aici tare şi sus
Că te voi absolvi cu "zece plus"
(Dar eu, de fapt, aş dori să-ţi fiu repetent)

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Almăşan-Socaciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repere geografice

Îţi spun să nu te mânjeşti
Undeva către Mânjeşti
Şi să nu te ţigăneşti
Cândva pe la Ţigăneşti
Ca să nu te mai piteşti
Când te duci pe la Piteşti
Mai bine să salţi de vesel
Prin comuna Devesel
Sau mai bine înfloreşti
Când vei sosi în Floreşti
Voi să nu vă afumaţi
Acolo pe la Afumaţi
Nici de cum să nu urlaţi
Când mergeţi pe la Urlaţi
Nici să nu umblaţi flămânzi
Prin Moldova la Flămânzi
Îmbinaţi dreptatea cu constanţa
Ca-n Dobrogea la Constanţa.

poezie de David Boia (13 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpuri eoliene în Dobrogea

Eol, al vânturilor zeu,
N-a dispărut ca Diogene
Ci pe meleaguri dobrogene,
Morişti învârte teleleu
Ba chiar mai mult, lui nu-i e greu,
Ca la odrasle pământene
Prin chiloţei, sau prin izmene,
Să vânture discret, mereu
Iar din eoliene câmpuri,
El naşte mii de kilowaţi
Căci dinspre mare, rânduri, rânduri,
Trec nori de aer alergaţi...
Când trage Marea Neagră vânturi,
Noi, devenim mai luminaţi.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poate primarul să stea la masă cu familia lui când ştie că toţi tinerii din sat, din comună sunt duşi în lumea întreagă? Nu ai un tânăr care să-ţi facă o sobă, o poartă, un scaun românesc. Nu-l găseşti. Acesta este un duh de nestatornicie, exact ceea ce era în viaţa barbarilor de altadată care au venit peste noi şi s-au aşezat în Câmpia Panonică. Toate neamurile şi-au găsit adăpost la noi, cum au fost hunii, se gândesc acum să capteze, să ia când Ardealul, când Basarabia, când Dobrogea. Şi politica europeană este de-a valma, dusă după interesele câtorva. A mai venit şi moda asta a unicului guvern european, ceea ce mă duce cu gândul că s-a apropiat sfârşitul lumii.

citat din Justin Pârvu
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fosila comunistă Andrei Marga (76 de ani, n. 1946), turnător la Securitate şi profesor de socialism ştiinţific în perioada comunistă, cu care-i îndoctrina pe studenţi, ministru al Educaţiei şi ministru de Externe în perioada neocomunistă, a declarat azi, într-o conferinţă la un târg de carte la Alba Iulia, că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina, şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Colaboratorul Securităţii ceauşiste (o fi şi colaborator KGB-ist?) îl susţine astfel pe teroristul de stat Vladimir Putin şi consideră întemeiată invazia Ucrainei de către Rusia în 24.02.2022, bombardarea ei zi şi noapte, uciderea de civili (femei, copii, bolnavi, bătrâni ş. a.), dărămarea şcolilor, spitalelor, bisericilor etc. şi jafurile şi violurile la care se dedau teroriştii ruşi. Nu m-aş mira dacă sluga putinistă Andrei Marga va spune mâine-poimâine că şi România trebuie să cedeze teritorii: Ungariei ‒ Transilvania, Serbiei ‒ Banatul, Bulgariei ‒ Dobrogea, iar Rusiei ‒ restul teritoriului.

George Budoi în Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (16 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fosila comunistă Andrei Marga (76 de ani, n. 1946), turnător la Securitate şi profesor de socialism ştiinţific în perioada comunistă, cu care-i îndoctrina pe studenţi, ministru al Educaţiei şi ministru de Externe în perioada neocomunistă, a declarat azi, într-o conferinţă la un târg de carte la Alba Iulia, că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina, şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Colaboratorul Securităţii ceauşiste (o fi şi colaborator KGB-ist?) îl susţine astfel pe teroristul de stat Vladimir Putin şi consideră întemeiată invazia Ucrainei de către Rusia în 24.02.2022, bombardarea ei zi şi noapte, uciderea de civili (femei, copii, bolnavi, bătrâni ş. a.), dărămarea şcolilor, spitalelor, bisericilor etc. şi jafurile şi violurile la care se dedau teroriştii ruşi. Nu m-aş mira dacă sluga putinistă Andrei Marga va spune mâine-poimâine că şi România trebuie să cedeze teritorii: Ungariei ‒ Transilvania, Serbiei ‒ Banatul, Bulgariei ‒ Dobrogea, iar Rusiei ‒ restul teritoriului. Putinistul Andrei Marga n-a şoptit o vorbuliţă despre faptul că URSS (implicit Rusia) ar fi trebuit să-i retrocedeze României Basarabia.

George Budoi în Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (16 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intuiţie corectă

Acum o sută de ani sorbeam aromtris dobrogean fabricat de mine
cu vechimea imprimată în efecte. Aveam peste... două sute de ani!
Posedam un singur pahar adânc, din cristal
muindu-ţi buzele în lichidul vâscos, castaniu
îl binecuvântai fără să-l bei,
era tare, aspru şi îţi muşcai pielea până la sânge
Răvăşit lingeam pereţii clipei ascunse
privindu-te în ochi
şi culmea... erai mulţumită!
Din nou cuprindeai cupa cu degete subţiri
umezind-o cu buzele înstelate
după care mă puneai s-acopăr urmele trecerii tale fierbinţi.
Încurcam arsura sărutului cu licoarea catifelată
ce îmi amintea aroma dudelor prea coapte
iar totul se destrăma în urzitul miilor de fibre multicolore.
Prin tine universul se destăinuie
se destramă
se curbează leneş şi se dă peste cap într-o spirală malformată
şi planşa creierului se roteşte neîncetat
arătându-mi unde se formează gândurile unei libertăţi anihilate.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheişa

Mergeam, în aerul uscat al zilei,
Prin Munţii Dobrogei, la vânătoare,
Lăsând în urmă slăbiciunea milei
Şi eul cel învins în dedublare.

Trecuseră, deja, prea multe ore
De mers pe pietrele ca de jăratec
Şi-n ochi îmi apăreau, multicolore,
Imagini ce se unduiau, zănatec.

Era o toamnă peste care vara
Se întinsese cu căldura-i mare
Şi-o secetă ce îmi făcea povara
Oţelului din mâini mai grea sub soare.

Să fie ochii care-mi joacă feste
De pare că pământul arde, fierbe,
Şi drumul meu e unul de poveste,
Cu duhuri care mă pândesc, acerbe?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Doamne, când m-ai întrebat dacă te iubesc,
Ţi-am răspuns privind peste Carpaţi,
La coloana Infinitului.
Am intrat pe Poarta Sărutului,

Şi mai apoi stat la Masa Tăcerii,
Gândindu-mă la Pasărea Măiastră
Ce de zor îmi cântă despre şapte vai şi-o vale adâncă,
Şi am bătut şi Ciuleandra pe loc...

Auzindu-mă suspinând, codrii de aramă
Freamătă a istorie, a viaţă, a iubire, a jale şi dor,
Şi mă duc printre ei spre apa vie...
Ce izvorăşte-ncet din inima munţilor.

Sufletul meu eşti tu,
Ţară frumoasă cu oameni bogaţi,
Cu moldoveni şi munteni,
Cu ardeleni şi dobrogeni, cu toţii fraţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunecimea Sa Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului, cel mai mare fariseu al ortodoxiei, a comis-o din nou astăzi: a spus într-o emisiune la Radio Dobrogea că femeia nu poate fi egală cu bărbatul pentru că ea a început păcatul, pentru că Eva e vinovată de izgonirea omului din Rai. Acest diavol în sutană promovează discriminarea între bărbat şi femeie se preface că nu ştie că păcatul originar al Evei a fost răscumpărat de Fecioara Maria, iar păcatul originar al lui Adam a fost răscumpărat de Iisus Hristos. În aceeaşi emisiune, Întunecimea sa a spus aberaţia că e păcat ca o familie ortodoxă să boteze copilul unei familii de catolici şi că familia ortodoxă trebuie "să se spovedească şi să se căiască pentru acest păcat". Mă mir că acest fariseu n-a spus că Dumnezeu a anulat botezul micuţului. În octombrie 2020, satana în sutană i-a spus unui român din străinătate că este "mare păcat" să meargă la o biserică catolică.

George Budoi în Din aberaţiile şi minciunile grosolane ale Întunecimii Sale TEODOSIE ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisu (6 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!