Dobrogea şi timp

Însuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.

Mihai Eminescu în ziarul Timpul (1 martie 1878)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Canalul

Aici am ars şi-am sângerat cu anii,
aici am rupt cu dinţii din ţărână,
şi aici ne-am cununat, cu bolovanii,
câte-un picior uitat sau câte-o mână.

Pe-aceste văi şi dealuri dobrogene
am dat cu veacuri înapoi lumina.
Amare bezne-am aşternut pe gene
şi le-am gustat în inimi rădăcina.

Aprinşi sub biciul vântului fierbinte,
bolnavi şi goi pe ger şi pe ninsoare,
am presărat cu mii de oseminte
meleagul dintre Dunăre şi Mare.

Trudind, flămânzi de cântec şi de pâine,
înjurături şi pumni ne-au fost răsplata.
Să facem drum vapoarelor de mâine,
am spintecat Dobrogea cu lopata.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, România

Suntem strănepoţii lui Burebista, Decebal
Chiar dacă ne-am născut în Dobrogea, Banat,
Bucovina, Muntenia, Moldova sau Ardeal...
Suntem urmaşii soldaţilor ce în război au luptat.

Au vărsat lacrimi şi sânge soldaţii cei bravi
Purtând credinţă-n suflet şi nu teamă
Pentru a nu fi pe pământul nostru sclavi,
Pentru a ne fi România o scumpă mamă!

Suntem veşnic stăpâni pe-un vechi plai
Şi afirmăm mereu cu emoţie şi bucurie.
Suntem fraţi, avem acelaşi drag grai,
La mulţi ani, iubită şi frumoasă Românie!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (30 noiembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea, trecând prin Bărăgan, este ca o panglică azurie, care strânge buchetul la un loc, după ce împletise în ea alte panglici: Oltul, Siretul, Prutul; că Dobrogea cea verde reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării, iar câmpiile care înconjoară ţara cu verde-viu sunt frunzele florilor aşezate pe margine, în timp ce la mijloc, galbenul, roşcatul, albastrul reprezintă fiecare câte o floare. Florile sunt, fiecare din ele, deosebite. Sunt flori aspre din Carpaţi; sunt altele, flori de oraş, salbe de flori proaspete, răsădite şi crescute din sensibilitatea noastră de azi; sunt flori de câmp şi de lacuri, flori de viţă de vie şi flori de grâu. Cu toate însă sunt nemuritoare şi aşezate de multe, multe veacuri împreună, ca să ne fie nouă patrie. Ne-a mai spus că nici o altă ţară de pe harta lumii nu seamănă atât de mult cu un buchet de flori şi că trebuie să fim mândri de frumuseţea nemărginită a pământului nostru.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigilii

Pogoară iarna în păduri de pin
Danubiul se îmbracă în armură
vechi amfore din Pontul Euxin
revarsă vin de cuminecătură

În peştera pescarului Andrei
mai pîlpîie cărbuni din altă eră
martiri uitaţi exală flori de tei
în giulgiul lor de muncă austeră

Au scăpat pe cer luminători
basilici reci dau veste tuturora
săpate-n stînci de cretă şi ninsori
din Tomis pînă-n lavra Meteora

Aceeaşi lume şi acelaşi cult
un spaţiu de minuni patriarhale
istorisind progoane de demult
prin glas de pietre, fibule şi oale

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesoara de geografie

Ţi-am prins în păru-ţi flori de Bărăgan
Şi te-am iubit la Bran, într-un castel
La Iaşi, în târg, parfumu-ţi diafan
Ţi l-am furat şi m-am pierdut în el.

Îmi întorci iubirea
Ca pe la Ploieşti
Dar eu te iubesc în neştire
Oriunde sunt şi eşti
Şi nu sunt doar poveşti
Gura lumii-i rea,
Dar geografic eşti toată doar a mea!

Mă înveţi geografie
Tu eşti busola mea
Sunt şcolar şi-n iubire
Şi chiar declar aici tare şi sus
Că te voi absolvi cu "zece plus"
(Dar eu, de fapt, aş dori să-ţi fiu repetent)

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Almăşan-Socaciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dobrogei la zi aniversară

Bătrân ţinut de ape ocrotit,
De multe seminţii ai fost poftit!
Ne spune Herodot că în vechime
Un împărat persan a dat de tine.

Când grecii corăbieri au poposit,
Oraşe noi la mare ţi-au zidit;
Din liră ţi-au cântat în temple albe,
În amfiteatre purtai straie dalbe.

Romanii şi-au trimis al lor poet
Să-i cânte Mării Negre un duet,
Al Tristelor şi Ponticelor rime,
Melancolia dorului s-anime.

Ai fost şi vatră veche de credinţă,
Ai tăi întâi creştini cu biruinţă
Şi-au dus cu cinste crucea lor de piatră,
Îngenunchiaţi prin vremuri să răzbată.

[...] Citeşte tot

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheişa

Mergeam, în aerul uscat al zilei,
Prin Munţii Dobrogei, la vânătoare,
Lăsând în urmă slăbiciunea milei
Şi eul cel învins în dedublare.

Trecuseră, deja, prea multe ore
De mers pe pietrele ca de jăratec
Şi-n ochi îmi apăreau, multicolore,
Imagini ce se unduiau, zănatec.

Era o toamnă peste care vara
Se întinsese cu căldura-i mare
Şi-o secetă ce îmi făcea povara
Oţelului din mâini mai grea sub soare.

Să fie ochii care-mi joacă feste
De pare că pământul arde, fierbe,
Şi drumul meu e unul de poveste,
Cu duhuri care mă pândesc, acerbe?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fosila comunistă Andrei Marga (76 de ani, n. 1946), turnător la Securitate şi profesor de socialism ştiinţific în perioada comunistă, cu care-i îndoctrina pe studenţi, ministru al Educaţiei şi ministru de Externe în perioada neocomunistă, a declarat azi, într-o conferinţă la un târg de carte la Alba Iulia, că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina, şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Colaboratorul Securităţii ceauşiste (o fi şi colaborator KGB-ist?) îl susţine astfel pe teroristul de stat Vladimir Putin şi consideră întemeiată invazia Ucrainei de către Rusia în 24.02.2022, bombardarea ei zi şi noapte, uciderea de civili (femei, copii, bolnavi, bătrâni ş. a.), dărămarea şcolilor, spitalelor, bisericilor etc. şi jafurile şi violurile la care se dedau teroriştii ruşi. Nu m-aş mira dacă sluga putinistă Andrei Marga va spune mâine-poimâine că şi România trebuie să cedeze teritorii: Ungariei ‒ Transilvania, Serbiei ‒ Banatul, Bulgariei ‒ Dobrogea, iar Rusiei ‒ restul teritoriului.

George Budoi în Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (16 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fosila comunistă Andrei Marga (76 de ani, n. 1946), turnător la Securitate şi profesor de socialism ştiinţific în perioada comunistă, cu care-i îndoctrina pe studenţi, ministru al Educaţiei şi ministru de Externe în perioada neocomunistă, a declarat azi, într-o conferinţă la un târg de carte la Alba Iulia, că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina, şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Colaboratorul Securităţii ceauşiste (o fi şi colaborator KGB-ist?) îl susţine astfel pe teroristul de stat Vladimir Putin şi consideră întemeiată invazia Ucrainei de către Rusia în 24.02.2022, bombardarea ei zi şi noapte, uciderea de civili (femei, copii, bolnavi, bătrâni ş. a.), dărămarea şcolilor, spitalelor, bisericilor etc. şi jafurile şi violurile la care se dedau teroriştii ruşi. Nu m-aş mira dacă sluga putinistă Andrei Marga va spune mâine-poimâine că şi România trebuie să cedeze teritorii: Ungariei ‒ Transilvania, Serbiei ‒ Banatul, Bulgariei ‒ Dobrogea, iar Rusiei ‒ restul teritoriului. Putinistul Andrei Marga n-a şoptit o vorbuliţă despre faptul că URSS (implicit Rusia) ar fi trebuit să-i retrocedeze României Basarabia.

George Budoi în Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (16 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intuiţie corectă

Acum o sută de ani sorbeam aromtris dobrogean fabricat de mine
cu vechimea imprimată în efecte. Aveam peste... două sute de ani!
Posedam un singur pahar adânc, din cristal
muindu-ţi buzele în lichidul vâscos, castaniu
îl binecuvântai fără să-l bei,
era tare, aspru şi îţi muşcai pielea până la sânge
Răvăşit lingeam pereţii clipei ascunse
privindu-te în ochi
şi culmea... erai mulţumită!
Din nou cuprindeai cupa cu degete subţiri
umezind-o cu buzele înstelate
după care mă puneai s-acopăr urmele trecerii tale fierbinţi.
Încurcam arsura sărutului cu licoarea catifelată
ce îmi amintea aroma dudelor prea coapte
iar totul se destrăma în urzitul miilor de fibre multicolore.
Prin tine universul se destăinuie
se destramă
se curbează leneş şi se dă peste cap într-o spirală malformată
şi planşa creierului se roteşte neîncetat
arătându-mi unde se formează gândurile unei libertăţi anihilate.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!