Textele de mai jos conțin referiri la Soare, dar cu o relevanță mică.
Clipe frumoase
Încerc o voioșie
pe-o rază de lumină
ca o mireasmă caldă
ce mă învăluie adânc
fața se luminează
visul iar dispare
și clipe frumoase
apar ca prin minune,
râzi la soare
râzi la lume
și fii încrezătoare
totul va trece
fericirea divină apare
în tot ce ne-nconjoară.....
poezie de Eugenia Calancea (4 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martie
Uite-o pe martie nebună.
Cu picioarele goale și se răzbună.
Are adieri de vânt și raze de soare.
E o bucurie să le vezi ca o onoare.
Cu toate că este foarte curând
Fluiere de păsări în zare se aud.
Secretul e să asculți și să respiri,
Dă tot ce te apasă pe tine și aspiri.
poezie de Eugenia Calancea (27 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul diferă
Dimineața-i trecută
Și roua la fel
Nici cerul nu este,
Sau nori nu sunt pe el,
Doar timpul diferă
Și lumi în schimbare
Doresc o eclipsă,
Sau o zi făr-de soare.
Povestea trăită
Același clișeu
Mă miră prezetul
Mă mir că sunt eu.
Ideea nu-mi vine
Doar voi ați venit.
Dimineața-i pierdută,
Iar o clipă a murit.
poezie de Eugenia Calancea (7 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai mult soare
Dimineața când sunt trează
Mă uit în oglinda goală,
Dar ceva mă-ngrijorează
N-aș vrea să fie o boală.
Trebuie să-mi găsesc norocul
Și să iau tot elixirul
Că nu vreau să ard ca focul,
Iar în viață să pierd șirul.
Mă agăț cu disperare,
Să iau mai multă mângâiere
Vreau ceva cu mai mult soare,
Zile cu nectar și miere.
poezie de Eugenia Calancea (27 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ozonul se duce...
Azi cerul mi se pare pătat
Aerul mi se pare poluat,
Are mai puțin ozon
Și mai mult monoxid de carbon
Mă face să par azi stupid.
E cerul noros, o zi fără soare
O ploaie acidă
E tot ce mă doare.
Doar, omul mai schimbă ceva
Cerul e la fel, fără oxigen.
Nu găsesc rima
Cuvântului toxină
Ozonul se duce
Tu cumperi benzină.
poezie de Eugenia Calancea (25 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreme rea
Stau în casă la căldurică,
Și privesc afară, mi-e frică.
Lemnele trosnesc în sobă
Fără foc să stau, nici vorbă..
Îmi e dor de primăvară
Să mai ies puțin pe afară,
Să-mi mișc oasele bătrâne,
Să simt căldura cum vine...
De-aș fi un răsărit de soare,
Un vânt cald, aș transforma
Și-aș goni cu-nverșunare
Vremea rea, din calea mea..
poezie de Eugenia Calancea (12 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către tine
Tu ești:
ziua,
soarele,
lumina.
În zori de zi
picăturile de rouă care au udat florile,
aerul parfumat,
culoarea verde a dealurilor împădurite,
vara iubită,
marea mea.
Îngerul meu,
poezie,
cea mai frumoasă melodie.
Liniștea.
Inspirația mea,
și sensibilitatea.
Cu drag,
dorința,
pasiunea,
fericirea și iluzilie,
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de trandafir
Și-a deschis ochii și s-a uitat la femeia lui,
Ca în prima zi când a cunoscut-o.
El a acoperit-o cu petale de trandafir,
Apoi a aprins soarele,
Pentru că razele lui ar putea s-o sărute.
A deschis fereastra și a venit briza mării.
Apoi ochii lui se deschid ca trandafirii care înfloresc,
Ca un curcubeu în nori.
Dragostea a sărutat viața și i-a mângâiat visul.
poezie de Eugenia Calancea (21 aprilie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram doar noi
Probabil în iubiri mai sunt uitări,
El însuși, timpul, uită a lui cărări.
Dar trupul tău e ca o vioară
Și uite că iar, plouă afară.
Eram frumoși, eram doar noi
Curgeau afară triste ploi
Eram desculți, ce întâmplare
Și am ajuns din nou în soare.
Plouă în film o altă dramă,
Purtai pe tine o naframă.
Plouă rar, dar plouă mult
Și eu pe tine te ascult.
poezie de Eugenia Calancea (1 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe de toate grijile
De-a lungul lacului
un nebun pe undeva,
e vară, chiar dacă plouă
el stă în apă și strigă:
"Doamne cer soare".
Saună, se încălzește,
miroase a mesteacăn.
Încerc să-mi fac inima
să se simtă mai bine.
Frumoasa natură
e umedă verde și caldă.
Sper că în această zi
să se oprească ploaia
să-ți pot da o floare,
pe care fluturii au sărutat-o.
ca s-o ai amintire.
poezie de Eugenia Calancea (29 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor spre sufletul tău
Un zbor spre sufletul tău iar,
Mi-aduce gânduri în pahar,
Iar tu când bei e o plăcere
Și pentru mine-o mângâiere.
Un zbor spre sufletul tău iar,
Cel mai frumos cadou mi-aduce-n dar,
Iar soarele-mi luminează chipul
Și fuge de la noi sfârșitul.
Un zbor spre sufletul tău iar,
Îmi duce gândul meu hoinar,
În grădina ta cu soare și flori
Și unde timpul nu-l măsori.
poezie de Eugenia Calancea (10 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai fi tu...
De-ai fi un răsărit de soare,
într-un vânt cald, m-aș transforma
și-aș goni cu-nverșunare
toți norii din calea ta...
De-ai fi o pasăre în zbor,
eu într-un cuib m-aș transforma
și te-aș chema nerăbdător
să mi te-așezi în palma mea...
De-ai fi un murmur de izvor
cu apă limpede și rece,
din apa ta aș bea de dor
și dorul meu, atunci va trece...
De-ai fi tu un salcâm în floare,
într-o albină m-aș transforma
și ți-aș sorbi c-o sărutare
nectarul din gurița ta...
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (7 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu că e greu...
Prea repede te-ai stins ca o lumânare,
Pe mine acum sufletul mă doare,
Așa cum zilele au trecut cu soare,
În această zi durerea apare.
Uneori simt că nu mai am putere,
Când simt din nou acea durere,
Oare mă mai ridic vreodată
În viață să fiu veselă, o dată.
Când plâng inima mea slăbește,
Mă uit în sus și domnul mă-ntărește.
Pe toți să ne ajute Dumnezeu,
S-avem sănătate și să trecem de greu.
poezie de Eugenia Calancea (8 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni necăjiți
E dimineață iar,
Dar nu văd nici un soare
Căci plouă cu mărgăritar
Și fiecare strop mă doare.
În jurul meu la orice pas
Văd numai oameni necăjiți,
Și au pe față doar necaz
Sunt supărați și obosiți.
Viața toată alergăm,
S-avem bani s-avem comori,
Între noi tot ne săpăm
Omule tu uiți că mori?
Viața-i rea tu fă-o bună,
Nu cu bani ci cu iubire,
Ia-ți familia de mână
Dă-le zâmbet fericire.
poezie de Eugenia Calancea (30 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi face pentru sufletul tău...
Voi face din sufletul meu
un sicriu pentru sufletul tău
și pentru a-mi strânge în mormânt
toate durerile mele,
iar din inima mea o locuință
pentru frumusețea ta.
Te voi iubi de sus ca o zeiță
și voi trăi pentru tine în viața unei flori
sub razele soarelui.
Voi cânta numele nostru în vale
așa cum cântă ecoul clopotelor.
Voi asculta inima sufletului tău,
exact cum asculți valurile mării...
poezie de Eugenia Calancea (31 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunzele toamnei
Dimineața e frig tare,
Soarele de-abia răsare
Frunzele gătite în culori
Parcă sunt calești cu flori
Și cocorii au plecat
N-au mai vrut să stea la sfat.
Mii de păsări supărate
Stau zgribulite și plouate.
Covor de frunze la poartă
Mi-au umplut ograda toată.
Frunze aurii roșcate
Au bătut și-n geam speriate,
Vântul bate și e ploaie,
Dă-ne drumul în odaie!
Frunze triste surioare
Acum sunteți plăpumioare.
poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum nu știu
Eu nici acum nu știu
Iubind, dacă se poate
Să simți în tine un pustiu
Și-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ți noaptea într-un vis
Și sufletul mereu aprins.
Fie-ți visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simțire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găsești iubirea,
Să trăiești cu ea.
poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau sufletul să-mi dai...
Toamna asta e mult soare,
Iar tu vrei să mă iubești
Vrei să-mi dai iubire mare
Că altfel tu nu trăiești.
Dragostea ta-i sinceră
Sper să fie fără de păcat,
Nu vreau s-aud că ea suferă,
După ce noaptea s-a terminat.
Vreau lângă a mea iubire,
Doar îngeri păzitori
Luna plină-n răsărire
Cu stele și cu mulți nori.
Cerul să mi se-nchine,
Ca și cum el e stăpân
Când simte a ta iubire
Ce nu vreau s-o amân.
poezie de Eugenia Calancea (16 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire nebună
Eu nici acum nu știu
Iubind, dacă se poate
Să simți în tine un pustiu
Și-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ți noaptea într-un vis
Și sufletul mereu aprins.
Fie-ți visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simțire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găsești iubirea,
Să trăiești cu ea.
poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
O amintire
Aș vrea să cred că-ntineresc,
Și amintirile în gând cresc,
Ajung să cred că sunt la mare,
Dar totul imediat dispare.
Mă plimb pe plajă strălucind în mare
Și-i văd pe alții cum se ard la soare.
Gândesc cum dragostea e totul,
Ca și când îți mângâie briza focul.
Tot ce-i frumos eu închid în carte,
Că valul de tristețe mă cuprinde-n noapte,
Inima mea curată tresare mai târziu
Și mă trezesc în versul pe care-l scriu.
poezie de Eugenia Calancea (27 iulie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Eugenia Calancea despre Soare, adresa este: