Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iolanda Șerban despre visare

Textele de mai jos conțin referiri la visare, dar cu o relevanță mică.

S.O.S, prohibiție

am să cer un ordin
de restricție
sentimentală
să nu te apropii
de visele mele
altfel voi striga
cât mă țin cuvintele
că ascunzi
în buzunarele inimii
iubirea cu care vrei
să-mi contaminezi
scrisul virulent
și-așa destul
de îndrăgostit
plin de litere
derutate și febrile

sfidând viața
caut mereu măsura
de precauție

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ratină de gând

ramură-nflorită-n gând
eu tot tac și tac și ascult
muguri cruzi în pulsul fin
răzvrătindu-și rod divin

vântul volnic și vorace
fremătând culori opace
prin horbota-i abisală
mă ridică mă coboară

pe-un ponton la cap de lume
fluturi albi orfani a/nume
însoțesc în zbor plăpând
vis de aripi vis fecund

persuade-n tâmple albe
ninși mi-s anii unor fapte
înfior în văi cu plângeri
dor redeșteptat de îngeri

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbește-mi copilă

Motto: "vorbește copil de gutui coapte"

Vorbește-mi, copilă... de coapte gutui,
cu-aroma-ți de teamă, din suflet silhui,
descântă-mi povești, rădăcină și faptă,
cu inima-ți rod și tâmpla-ți răscoaptă.

Vorbește-mi, copilă... de pere-aromate,
cu mierea din palme și-adevărul din lapte,
și-mi leapădă umbra, cu lumină dezmiardă,
pe-un arc de răstimp, răsăritu'ți, să-mi ardă.

Vorbește-mi, copilă... de prune-ntomnate,
zăgaz de furtună, stăvilindu-se-n șoapte,
amurg lanceolă, palisându-mi trăirea,
vlăstar revelat, înfruntând prăbușirea.

Vorbește-mi, copilă... de fruct început,
când doru-i-altoi, prăznuind subșternut,
sădește-mi crucișul plămădit de speranță,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noul albastru, vechi împrumută

Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.

Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.

Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.

Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:

-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Compulsiv

Uneori dorm cu ochii-ntredeschiși
cu tine-ntre pleoape fac dragoste pe săturate.
Pe buze șoaptele
se ceartă învălmășit,
gurilor le e cerul
vraiște de cuvinte.

Respirațiile delirează
de la una la alta,
apoteotice privirile-și vorbesc
tăcerile-n, lacrimi de stele.

Ne încredințăm
unul pe celălalt:

- Noi nu ne iubim,
noi doar ne atingem,
liber și sălbatic
înflorim vise de nea.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Izvoade

Tu, îmi spui:"Dragă"! Eu, spun: Drag!
Și parc-am pune-un prag pe prag
Când îți tot pare că glumesc,
Dacă nu-ți spun. Că te iubesc!

Alunecoasă-s, din tipar,
Habar nu ai! Nu ai habar,
Cât de geloasă-s, pe cuvânt,
De când nu cred. În jurământ.

Tu-mi spui: prințesă. Da'n castel,
Ce-ar face-o Ea, de nu-i și El?
Când inima, tiară-ar fi
Însingurării... Zi de zi...

Și nu-s frumoasă. Zău! Nu sunt!
Sunt micul mare amănunt,
Zădărnicind fracții de vis,
Când am nimic (sau tot)de zis.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Curge dor în ploi de stele

Roua-n talpa mea desculță
astăzi dorul mi-l ațâță
dor de ploaie și izvoare
și-alte tehne curgătoare.

Dor de cer cu stele-aprinse
când sta luna în culise
și prin voalul de-ntuneric
gura gurii-i era petic.

Când prin voal de perle, sânii,
precum vedrele fântânii
săturau buzele-ncinse
cu săruturi interzise.

Săturau buze și trupuri
sărutări cu gust de purpuri
iar când ploi ne erau hramuri
închinam iubirii lamuri.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestitorului

Crești imortele-n palme diafane
cu pleoape râu de lacrime albastre
chiar de-n obraji ai riduri filigrane
prin ele ne rostogolești săiastre

Cu pleoape râu de lacrime albastre
ne țeși povești cu feți și cu vodese
și dând alt nume chipurilor noastre
faci visele-n condeie ctitorese

Ne țeși povești cu feți și cu vodese
iatacele au storuri din amoruri
lași tainele misterelor culese
de-acei ce anilor le dau fioruri

Iatacele au storuri din amoruri
năluci croiești în valsuri de cuvinte
pe colțuri de Crai Nou gătești decoruri
c-un bal la care ești... ultim levinte

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Roșu-nfloare macul

Am ținut în palme, răni de necuvinte
Strânsu-mi-ai garoul, mai sus de poeme,
Mâna mea cea dreaptă, nu-și află sorginte,
Grupa mea de sânge încă te mai geme.

Gleznele de gânduri, în tăceri mi-s prinse,
Poalele speranței, încă nu-s uscate,
Roșu-nfloare macul, cicatrici de vise,
Buzele, de șoapta-ți, nu sunt vindecate.

Am închis sub pleoape, irișii ca mierea,
Pe obraji sărate-s, lacrime neplânse,
Mai adăst o viață; vreau redobândirea
Inimii febrile. Tainei, neatinse.

Încă strâng în palme, rană și osândă,
Încă mângâi glezna, gândurilor mele,
Încă-adun sub pleoape, slova cea fecundă,
Încă-am buze arse, strălucind de stele.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S.O.S. cu pescăruși

Mai am un singur dor
și-o blândă-nfiorare
acum când vara pleacă
luându-și rămas bun
să'ntemeiez din valuri
gingaș apus de soare
și orice vis ce-mi doare
cu tine să-l cunun.

Nemărginiri albastre
întoarse'n malul mării
fac brizele'n poeme
pe glezne să ne stea
suntem ca două temple
ce'n taina înserării
pe pergamentul lumii
simțiri își pot grava.

Nisipul ne îmbie...
cu pietre, scoici și alge

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi socot de-a lungul vremii, anii

Sub privirea lunii-înmugurite
Îmi socot de-a lungul vremii, anii,
Plouă stele, plouă mărgărite
Și-mi dau rest: cincizeci de-mpărtășanii...

Am cărat lumină-n, întuneric,
Într-un rotcol înțesat de visuri.
Chiar de nu întotdeauna sferic,
Drumul meu, rănit de înțelesuri-

M-a purtat, cuminte, zi și noapte
Printre taine-ascunse de pupile
Tu, m-ai mângâiat ades cu șoapte:
- Hai că poți! Mai poți, copile!

Rostul inimii a fost să bată,
Când menirea mi-am știut: iubirea
N-a fost chip să mintă, să se-abată,
Cât sangvinul mi-a-nfășat simțirea.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Antipoem, mie, ție, lor

Știi câte toamne
au trecut
de când duc doruri
pe pământ
și câte frunze
s-au făcut covor
pe sub privirea-înlăcrimată
de picior?

Știi câtă ploaie
a-îmbătat țărâna
când inima bătea
precum nebuna
de fericire
și emoții flude
când noi credeam că
cerul nu ne-aude?

Știi? Și nonsensul
ne părea c-avea culori

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se-nchină cu dreapta castelelor de nisip

(Servește, duminica
nu am să fiu acasă!)

Revăd în crucea trupului tău
rochia pe-atunci înflorată.
Miroase a vară și lapte
când îți împarți universului durerile
cu frunți de zmeie și sprâncene de zefir.

Râzi cu neliniștea ușor săpată
în riduri și cearcăne, te rogi,
cum te mai rogi, femeie
ca a treia născută să nu împartă
felii de tort și confetti întâilor îngeri.

Îți strângi copila și alergi
cu soarele-n piept și furtuna în ceafă
până la coada curcubeului
să-i pui pe buze lacrima seninului
un bob de rouă pe tipsia norocului.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu o treziți din vis, cât vis sunteți

Să n-așezați pe trupul de femeie
decât căușul palmei, jucăuș,
desfaceți brațele de curcubeie
când pielea ei, pe piele vă e tuș.

Să n-o strigați, cântați încetișor,
un murmur ca o șoaptă nesfârșită,
la-ncheietura ultimului dor,
vă faceți trup. În trupu-i de ispită.

Nu vă-ncruntați, rostiți o poezie,
pe care ea, oricum, n-o mai aude,
fiindcă'n parfum, de flori de iasomie,
se-așterne vers. În așternuturi mute.

Nu o treziți din vis, ci vis vă țeseți,
veghind-o'n starea ei, de-adâncă veghe,
purtați-o'ntr-un ocean de frumuseți
să piardă conștiența-n mii de leghe.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Greu e, Doamne, să rostești

autoportret)

nasc speranțe-n slove
spulber orice nor
cresc mlădițe'n pleoape
dorm în ploi de dor

rătăcesc tristețea
într-o toamnă-amară
caut frumusețea
ce'n absențe-omoară

despletesc amurguri
frunzei de castani
prind în iriși muguri
înfloriți prin ani

simt zvâcniri sculptate'n
palme sărutate
când mi-e trupul val

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stări de spirit, migratoare

Tu renaști în mine Cântec, armonii de sfere-înalte
Și-aș urca în tinda lumii,
cu balada ta de mână,
Să-i cer versului descântec,
de metafore și șoapte
Când pun capu-în poala Lunii, să-mi fii tihna, din furtună.

Să mă faci din slovă mută, sunet arcuind plăcere,
Învestiți cu volnicia, vântul să ne poarte veste
Să-ți fiu inimii-alăută, până viața ne va cere
Să transcriem veșnicia. Cu povestea din poveste.

Mă preschimbă în cicoare, leac să fiu melancoliei,
Sau în flori de iasomie, din sărut de Maică Sfântă,
Să-nsoțesc lanuri și soare, ca-n aripa ciocârliei
Să văd zbor și măiestrie cum văzduhul îl împlântă.

Tu renaști în mine Cântec, grație și puritate,
Poezia-împerechează-n echilibru și visare.
Precum lebăda alunec, mă hrănesc cu simplitate

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din căderi și zbor înalt

Vreți un nor să v-odihniți, aripile ostenite
Călăuze-apoi ne fiți zborurilor ne-îngrădite?
Când suntem căzuți și triști ne-învățați să ne desprindem
Ca-n avânt eliberat tot pământul să-l cuprindem?

Nu vrem harpe, vrem speranțe, prinse-n omoplați direct
Vântul lesne să ne poarte către un divin traiect
Unde, deznădăjduiții să se hodine puțin
Să-și refacă bucuria din albastrul cel preaplin.

Mulțumirea și mâhnirea sunt culori din curcubeu
Bolta-întreagă a fericirii s-o străbați nu este greu
Dar, deprindeți-ne voi, curajoase-înaripate,
Să luăm în piept furtuni ce ne par piscuri surpate.

Din căderi și zbor înalt ne e viața plămădită
C-un destin de ne-înșelat, chiar de Domnul preplătită
Ca, atunci când suntem jos, să îi cerem îndurare
Mai apoi planând spre soare să(L) uităm cu tot ce doare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru-a câta oară?

Am băut albastrul, dintr-o poezie,
Ți-am servit beția, gândurilor mele,
Am știut din tine, tot ce nu se știe,
Fără să mă bănui, că te-am scris sub piele.

Carnea mea miroase încă-a nopți de vară,
Inima-i mireasa valsului sub lună,
Țin condeiu'n mână (pentru-a câta oară?)
Gândurile parcă,-n versuri se răzbună.

Am băut cu tine, clipe de miracol,
Fără să mai număr cum mi-apun toți zorii,
Pân' s-ajungi la mine, mi-am tot fost obstacol,
Cântecul și plânsu-l, defeream viorii.

Ochii tăi sunt vama ce-o dosesc sub pleoape,
Buzele-mi au formă de tăceri duioase
Câteodată vântul, mi te-aduce-aproape,
Și simt cum, iubirea-ți, vindecă sau coase!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așteaptă-mă-n ziua ... ce nu mai urmează!

Mă cheamă pământul, cu lacrimi de dor,
Și-mi calc neputința-n picioare...
" Țărână, ce-mi torci amintirea-n fuior?!
Mai lasă-mi un timp... chiar de doare! "

Mă țipă un vultur, prin văzduhul înalt,
Îmi plânge privirea, mereu în albastru,
Iar timpul îmi moare-ntr-un colț de păcat,
Și sufletu-mi tânguie un cânt de sihastru!

Mă cerne-ntr-un bob de cleștar, înc-un val,
Nisipu-mi așterne, doar zgură pe glezne,
Iar pieptu-mi zvâcnește, revărsând înc-un ral,
Și-mploră-n în van, cu speranțe celeste!

Mă cheam-un ecou, printr-un gest refuzat...
Pe piept, să-mi așezi o maramă de stele,
M-or plânge, pe-ascuns, doi nori pe-nserat,
Că-n zori n-am să vin la cules curcubeie...!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parabolă toamnei

Ce partituri de frunze-nfrigurate
cântă pădurea, azi, în pasul abătut
Mi-am vrut povara versului departe
dar mă aține-un murmur de trecut.

Simt buzele cum le frământă vântul
și-n taina inimii bătăile iubirii torc
E-atâta toamnă-ngeruind pământul
de simt că-s sicra lemnului de foc.

Aș vrea să scriu copacilor o poezie
dar trupul lor, nu este lat deajuns
Ar fi penelul stânjenit de disgrafie
cât dragostei mai am ceva de spus.

Ce simfonii mărețe dar însingurate;
simți toamna asta cum e-a nimănui?
Se-aude-un foșnet de trăiri aparte
și-ți simt pe buze izul, dulce-amărui.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre visare, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info