La moartea poetului...
Cerul, drumul și gândul, nu le poți îngrădi*
Nu poți franje blestemuri, nici de soartă fugi
Numai albă tăcerea, numai mutul destin
Prelunjeste plăcerea răstignirii pe chin...
Drumul ăsta pe care-l savurai în citate
Ți-a înfipt cu pudoare un pumnal pe la spate
Drum de care spune-ai că nu-l poți îngrădi
A servit numai bară între "cer" și "gândi"...
Noi rămăși fără tine într-o iarnă târzie
Ne-am trezit singuratici, părăsiți în pustie
Și de-atunci nu mai știm ce înseamnă poezie
Nici ubire de oameni, nici iubire de glie
Parcă luase-i cu tine tot ce"nseamn-a gândi
Și-ntr-o țara-prostie nu mai ai ce mai scri
Ne -a rămas contemplarea albăstrimii de ceruri
Pe plachete cu versuri de Grigore Vieru...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (14 februarie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.
Poetului din mine
Sunt speriat de tine
De versul tău domol
Ce vine din adâncuri de depărtări albastre
Ce rupe verde firav
De cenușiul sol
Refredonând cântarea
Vazoanelor cu glastre
Sunt speriat de tine
De geniul fatal
Ce îmbină veșnicia cu versul inocenței
Aș vrea să fug de tine
În albul glacial
Aș vrea să uit de tine
Pe undele frecvenței
Sunt speriat de tine
Și nu mai am păreri
Și nu mai am puterea
Să spun ce voi a spune
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (21 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Gheorghe Petic...
Motto: În Basarabia își bat joc în închisoare de deținutul politic Gheorghe Petic.
Mai ceva ca în" nopțile albelor volume" din vremurile crunte ale României comuniste.
nesimțiții ăștia din Pas cu Da
trebuiau să-l facă deputat
dar așa-i la moldoveni - Iuda
e pe listă numai la trădat...
totu-i teatru ieftin și bătaie
nu numai de joc- de intelect
pe din față toți fac hărmălaie
pe din dos- se înțeleg perfect...
Petic o să stea la închisoare
astea au nevoie de martir
dă mă rog, sunt pete și pe soare
iar politică nu-i soare ci sortir...
drept că e sortir de miliarde
banii n-au miros - Vespasian
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset fantasmagoric...
când adormi la pământ și-ntuneric se lasă
în materia ta cenușie
se așează încet peste spațiu o plasă
ce-l desparte tiptil de vecie
neuronii de noduri de stil, gordiene
și planete de stele albastre
feți -frumoși de frumoase elene
câmpi cu maci de lalele din glastre
munți de mări și pustiu de oază
ploi de albe și trste zăpezi
și curajul, curajul de groază
când respiri și nu vrei să mă vezi
și tăcerea adâncă din plasă
se tranforma treptat în infern
cu fantome plângându-și la masă
melodii din auzul intern
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult...
demult sunt surd la toate și orb mă știu demult
și ros avar la coate și încă mai incult
trimis în vremea noastră de altele, mai gri
să bat când la fereastră când toate ponegri
așa e scris în stele să urc încetișor
când ploile din ele când trepte care dor
și să ridic o zare cu ochii mei cei orbi
uitându-mă la soare cu stoluri lungi de corbi
să trec din fugă vama cu umbre stacojii
spre țara mea din rama cu oameni încă vii
și înmuind pensula în gamă de culori
s-aștern pe pânze nula drapată între nori
s-adaug la ispite nuanță mai albastră
cu buze strâns lipite de liniște sihastră
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (8 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet alb
strune nevăzute
vibrează la chitară acestui univers
strune negre
de energie
de iubiri
de vers
de-atracție universală
de tragedii
cu anilumi
și anti-te iubesc
în care anti
e antiteza principală
atâtea melodii străbat
și timp și spații
și totul
și nimic
în raze nevăzute
protuberantele se zbat
intercalindu-se în melodii
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (6 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azurul...
. E albă noaptea, dulce și tăcută și cristalină ca un ștof de catifea, iar raza lunii saltă când strănută pe albăstrimi de pură zeflemea...
În jur atâta liniște loială și atâta pace-n întunericul pestriț că simți cum îți încing diagonala centuri de asteroizi răblăgiti.
Pe pagistea din vale, la izvoare, perechi de cai nechează grațios și zăngănesc din chinuite fiare, mușcând din șolduri, cu și fără sos.
Și greierasi rup strunele surdinii, improvizând printre vâltori a lea Sopin se văd furnici ținând caușul mănii să soarbă rouă rece de Eden...
Și stau într-o solemnă dispersare, cu orizonturi sângerii la răsărit, și luna se gătește de culcare chitindu-și deal mai moale și ferit.
Sătul, într-un târziu, de așteptare și contemplarea hăului din jur, pornesc încetișor înspre vâltoare, să prind și dimineața de azur...
poezie de Iurie Osoianu (5 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterul...
de pe culmi de fantezie mai cobor din când în când
să văd lumea ce mai scrie și poeții rând cu rând
și-ntr-o mare de cuvinte aranjate-n fel și chip
intuiesc numai morminte și castele de nisip
nici idei și nici cadențe numai iambi numai trohei
numai nobili excelențe purtătoare de idei
numai versuri triviale numai ode curgătoare
numai albii fluviale de la munte pân-la mare
n-aud nici o melodie nici o notă nici un semn
nici o umbră de poezie- numai limba grea de lemn
e stăpână peste toate ce se scriu și se vorbesc
de la mine-rupt în coate pân-la cei cu har ceresc
scot încet din cap căciula și mă scarpin dur în pleș
mai drapez nițel și nula trag un gât de Aqua Fresh
și revin pe culmi stelare să continui procedeu
ba numit versificare ba misterul lui Orfeu...
poezie de Iurie Osoianu (10 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie
peste fiecare clipă petrecută
într-o lume ce-o credeam iubire
s-a lăsat o nostalgie așternută
peste colț de suflet și de fire
... nostalgie, nostalgie, nostalgie
Înrămată în formele tăcerii
nu -mi mai lua din clipele uitării
vamă în favoarea veșniciei...
nostalgie, nostalgie, nostalgie
sentiment al naibii de himeric
cu sclipiri de negru cu isteric
pe albastrul pur al nebuniei...
nostalgie, nostalgie, nostalgie
soră dreaptă cu melancolia
lacrimă curgând pe isteria
unei stânci de albă gelozie
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (4 iunie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună străvezie...
erai aseară ca o stea
să fi avut un vis cu stele?
- da, da un vis în care ea
zbura în stol de rândunele
și ce vedeai în miez de noapte
sub clar de Lună străvezie?
- vedeam mereu aceleași șoapte:
- închide-mă în colivie
o rândunea în colivie?!
tu știi, dacă-i închisă moare
- ba nu, era așa de vie
și brusc sa transformat în floare
și ce-ai făcut cu dalba floare
închisă-n trista colivie?
- am întrebat-o dacă doare
când trece prag de nebunie
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (27 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldoveanul...
pe piața Florenței ning trandafirii
cu albe petale din liniștea firii
și dorul de casă imploră, imploră
să intru cu albe petale în horă
în centrul Parisului scârțâie scrumul
și plânge a jale când cerul când drumul
și sufletul parcă-i călcat în picioare
de vânt ce adie a raze de soare
pe când la Toronto tot plouă și plouă
cu stropi ca o pulbere fină de rouă
și inima scaldă în farmecul serii
ca ploile noastre din mijlocul verii...
Hamas-ul din Gaza împroașcă rachete
aiurea țintite în Plânsul Perete
și stau cu o teamă ce-mi mângâie ceafa
de parcă-s Hristos anchetat de Caiafa
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (8 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns flegmatic
motto: Vitalia Pavlicenco, Președintele PNL spune:
Am impresia că aveți nevoie de adresa spitalului de psihiatrie.
Cum s-a întâmplat, "multstimată" doamnă,
Că v-ați dat pe față lânceda aramă
Cât amar și jale, câtă nostalgie
Investită-n fraza cu psihiatria...
Câți călăi de-ai voștri, doamnă Fidelicenco,
Ne-au băgat prin clinici psiho-disidente
Câți martiri pierdură umbrele de nume
Îngițiți de noaptea "albelor volume"?!!
Azi aveți partide, azi sunteți miniștri
Azi negați trecutul, numele prin liste
Azi dacă trăia însăși Eminescu
Era dus cu forță unde-mi dați adresa
Și la drept vorbind simt un fel de vomă
Când aud limbaje cu miros de zonă
Țipă că-s fecioare curve kagebiste
Când întrebi cum naiba au ajuns prin liste...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (23 noiembrie 2011, Basarabia)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununia
în suflet, printre-atîtea noțiuni
sa furișat și asta, a speranței
și arde, împroșcând protuberanțe
precum un soare. Începând de luni
iar marțea ploi aștept ca opțiuni
și vânt puternic îndoind rafale
când de zenit și când de coardele vocale
cu care leg o șoaptă de genuni
pe la o miercuri țes un soare din minuni
pe cerul așternut covor pe zare
și care râde, saltă și treasare
când trece cardinale joncțiuni
și iar în suflet rup dimensiuni
și trag din ele linii albe, drepte
ca joia să-și ridice niște trepte
la foișorul plăzmuit încă de luni
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (25 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colosul
în adâncimea hăului din noi
în fluctuații de neant și energie
a mai născut o lume. De strigoi
cu aripi albe și privirea vie
era în toate ca la început
Cuvântul și din El lipseau strigoii
era numai o lume- cea de lut
în așteptarea vântului și ploiii
și mai erau și galaxii și stele
și mai erau planete din brutal
și mai erau niște figuri din ele
figuri de stil și brațe de cristal
și peste toate domina lumină
din toate izvora doar claritate
o pură claritate și virgină
și mai adâncă poate decât toate
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi iubi în tăcere...
Voi iubi în tăcere, voi striga nestrigând
Voi zbura în cădere și zâmbi-voi plângând
Și urla-voi la stele și sufla-mă-vor ape
Și spăla-mă-vor vânturi de iluzii deșarte
Și voi arde în ghețuri înghețând lângă ruguri
Voi bea vinuri din pietre ciugulite din struguri
Voi plana peste codri, voi pluti prin câmpie
Și voi râde de moarte, fir-ar naibii să fie
Voi iubi bătrânețea-mi, tinerețea-mi urând-o
Pe la mijlocul verii voi porni cu colindul
Auzind doar cu ochiul și văzând cu urechea
Cioara albă pe ramuri - legănându-mi tristețea
Voi ajunge la tine străbătând Universuri
Zgribulit ca un câine și cu mine doar versul
Și cu mine luceferi și galactici astrale
Ce le-arunc cu tandrețe
La picioarele tale
Voi iubi în tăcere, voi striga doar șoptind
Voi cădea în zburare și voi plânge zâmbind
Și sufla-mă-vor vânturi și-neca-mă-vor ape
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 februarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, Românie digitală
Motto: Activistul unionist din România, George Simion, care și-a anunțat candidatura pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, face campanie de colectare a semnăturilor
... hai Românie pesedistă, la tine vin cu-o rugăminte
să-mi pui o sut" de mii pe listă de lume vie și cuminte
de lume care-ncă mai crede în națiunea reunită
de lume care-ncă mai vede statalitatea ei pocită
o sut" de mii de semnături pe coale albe de hârtie
să stea ca brazii în păduri din vechea noastră Românie
o sut" de mii de semnături ca iarba verde pe câmpie
sub cerul nostru de azur scăldat mereu în veșnicie..
hai Românie-a celor tineri, nu te uita la alde mine
moșnegi și babe- Sfinte Vineri, ce naiba încă ne mai ține
nu te uita la alde dragnea și proasta neamului-dăncilă
ce poartă trist pe sine sagnea ca niște vite de prăsilă
că lumea nouă care vine și vremuri noi ce bat la poartă
e lume numai pentru tine și numai pentru tine soartă
mosneji și babe-Sfinte Vineri, să-și caute de bătrânețe
să -și cate de nurori și jineri, de zilele ce curg, răzlețe
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (28 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra...
Tu ești ciudat. Dar cine nu-i ciudat
Și cine primul nu aruncă piatra
În adevarul, care pleacă la mezat
De soartă dus. Să-l dea dejeaba, loatra...
Pe drumul colbuit, ca un fior
Se scurge umbra ta. In departare
Albește silueta altui dor
Scăldat în nostalgie care doare...
Iar păsări albe cad din cerul plat
De-a lungul conștiinței tale triste
Și cărăruia, care cheamă la mezat
Tresaltă nevoind să mai insiste
O liniște se lasă de neant
Peste faptura ta și umbra umbrei tale
Și nici un om pe cât de cât pliant
Pe dealuri nu se vede. Nici in vale
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (31 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre alb, adresa este:
