Sufletul rătăci un răstimp, parcă și-ar fi încercat zborul spre o lume nouă. Conștiința pură se reînchega pe cât rămâneau mai departe urmele vieții materiale. Încet-încet, sufletul își redobândi limpezimea. Mișcarea se intensifică mereu, prin planuri tot mai luminoase. Spațiul însuși se rotunjea în nemărginire până unde timpul se confundă cu imobilitatea.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Desiree
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ion" de Liviu Rebreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Inima omului, în primele săptămâni ale vieții embrionare, se află nu în piept, ci în cap, în mijlocul creierilor și de-abia pe urmă coboară mai jos, despărțindu-se de creier pentru totdeauna. Ce minunat ar fi dacă inima și creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul și mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâșie inima.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am iubit-o... Era micuță, și albă, și gingașă, și blândă... Buzele ei zâmbeau mereu, mereu, dar zâmbetul îi părea adumbrit de o melancolie stranie, care-i lăcrima veșnic în ochii albaștri, gânditori. Șapte ani n-am observat tristețea sufletului ei! N-am vrut sau n-am putut? Nu știu... Când am descoperit-o, însă, era prea târziu. Până atunci parcă umblasem cu ochii închiși, orbiți sau îmbătați de fericire... Fericire! Fericire! Cumplită e uneori îmbrățișarea fericirii!
începutul de la Cântecul lebedei de Liviu Rebreanu (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cultura românească de abia azi își dibuiește formele și cărările. Pretutindeni, sufletul nostru e în fierbere. Pipăim, încercăm, ne zbuciumăm. Puterea noastră de viață o simțim imensă și căutăm doar mijloacele spre a o turna în opere noi, românești. Nerăbdarea ne roade. Am vrea să facem dintr-odată ceea ce alții au făcut în sforțări de secole. Egoismul colectiv al generației se zbârlește numai la gândul că s-ar putea să nu fim noi cei sortiți să realizăm fizionomia adevărată a culturii românești. Ni-e rușine de goliciunea nostră.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două mii de ani sufletul nostru și-a apărat numai existența, a fost silit să trăiască în copilărie. Am vegetat la marginea culturii care se înălța în Apus și la marginea celei ce se stingea în Orient. Lumina civilizației n-a putut pătrunde până la noi, iar razele care totuși se strecurau nu găseau condiții prielnice și nici pământ roditor. Când încercam să îmbrăcăm hainele altora, ne dădeam seama curând că nu ni se potrivesc și le lepădam cu aceeași grabă cu care le primisem. Poate că în adâncul său, sufletul nostru simțea instinctiv că nu i-a sosit încă vremea.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De o sută de ani se propovăduiește "europenizarea" noastră pe toate cărările. Oameni de Stat, scriitori, filosofi, artiști, încântați de binefacerile civilizației, ne-au impus tot ce s-a făcut aiurea în mod organic. Avem Constituție belgiană, legi franceze, parlamentarism britanic, literatură futuristă, pictori expresioniști, democrație, capitalism... Avem de toate și, totuși, simțim toți că n-avem nimic. Constituția noastră belgiană, legile noastre franceze, parlamentarismul nostru britanic au rămas vorbe goale, care se repetă papagalicește la întruniri și prin ziare; literatura și artele, cu cât mai extravagante, cu atât mai izolate și fără nicio înrâurire asupra celor cărora se adresează: democrația noastră nu trăiește decât în ideologia câtorva naivi, precum capitalismul nostru e un nume nou pentru vechea robie a celor mulți de către o mână de îndrăzneți.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Liviu Rebreanu despre timp, adresa este: