Citate despre Soare și păr roșcat, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la Soare și păr roșcat, dar cu o relevanță mică.
Oricum ai fi
Femeie cu ochi albaștri,
Plângi cu lacrimi mari, cât aștrii,
Și zâmbești curat, ca zarea,
Chipul tău reflectă marea
Femeie cu ochi căprui,
De ce taci? De ce nu spui?
Tu iubești intens și poate
Mai puternic decât toate
Femeie cu ochii verzi,
Mă privești... oare mă vezi?
Ești atâta de frumoasă,
Floarea florilor în casă
Femeie cu ochii negri,
Atât de frumoși, integri,
Care mă pătrund profund,
În simțire și în gând
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba din vis
Cuvintele mi s-au născut în palmă
Crescând din sunetul primordial de "A" -
Rămas la mine-n suflet - dintr-o vară
În care-un înger - strai de humă - îmi croia...
Cuvintele îmi sunt cireșe coapte;
Rotunde, rostogol pe cordul cel roșcat;
Miros a stele ce-au căzut din noapte
Cănd universul fost-a iarăși scuturat.
Cuvinte "alchimist" - mă inventează
Dacă lipsesc, fiind plecată prin tristeți.
Și îi schițează - în crochiu - o rază
Portretului prea gri ce plânge-n dimineți...
Cuvintele-mi sunt păsări cântătoare
Numai din sunet - lumea-ntreagă - întrupând;
Sunt sulițe de îngeri către-un soare
De chihlimbar - în care stă captiv - un gând.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din suflet
Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roșcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă își ascund culoarea sub alte culori
Să scriu despre ochii lor
Albaștri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaștri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu știu...
Mă înnebunește culoarea ochilor de flori
Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
digerăm frica când ne sărutăm avem
sângele ei ca niște rictusuri pe obraji și buze
în mintea translucidă levitez
sunt mireasă-pe bune?
în rochia maculată de strugurii tineri?
îți ricoșează spre țintă ochii ca bilele de biliard.
nu accepți să întelegi. ninge. păr roșcat peste tot.
pe urmele lui zâmbești incisiv. îngurgitezi sălbatic visul.
tulburări gastro-intestinale. intrăm amândoi într-un balon cu puțin hidrogen sulfurat.
de fapt mă împingi în el. reușesc să fug spre fereastră fără termopan. spre apus.
ești gelos. regreți că l-am învățat iubirea în arta vegană.
vrei să bei vin tulbure din carnea soției presată și fermentată în paturi străine. din răzbunare.
păr alb scuturat ca fulgii de zăpadă ghemuiți gata să se absoarbă. sau un decor în semintuneric. pe balcon degetele ei freăcă zahărul pulbere așezat pe-o tipsie. în ploaie. oricine ai fi alege. bum!
în jurul unei triade mișcarea soarelui sub forma rădăcinii morcov zgâlțâită să iasă din pământ. păr roșcat crescut la loc. speri.
strugurii ating faza maturității depline. așteaptă vulpoiul cu mâini libere. de ce te bagi?
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantasme
... am o rătăcire de creier
aproape hipofizară;
mă pierd în hormonii de-o vară
de pe-o pajiște caldă, aurie,
lângă un cântec de greier
și mă frige nisip, aproape mă arde
un fulger de-o ploaie-torent
ce mă-mbie
... și îmi șterg armament,
tot în verde
de-o pădure... în tranșeu rătăcesc bulevarde
și n-am vrute dezmierde.
... guguștiucul adie
fluierându-și și aripi să-și cheamă pereche,
iar eu am o veste de moarte;
am pierdut rău de tot,
mi-a picat azi din tren prietenie
și-acum cer mă desparte...
și-s la mare în port,
sau pe stânci lângă epava roșcată de veche.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orgia pariziană sau Parisul se umple din nou
Fricoșilor, priviți-o! În gări vă revărsați!
Cu-ai săi bojoci de flăcări, slăvitul soare zvântă
Aceste bulevarde. Barbarii-s alungați.
Apusul vă arată din nou cetatea-i sfântă!
Hai, nu vă temeți, focul năprasnic va fi stins!
Poftim pe bulevarde, poftim pe cheiuri, iată
Și casele-ncadrate de-azurul pur, aprins
Într-un amurg, de ploaia obuzelor, roșcată.
Palatele defuncte, în scânduri le-nveliți!
Vă-mprospătează ochii a vremii vechi lumină.
Trec târfele pe stradă, în roșu-alai, priviți!
Fiți veseli și petreceți, curaju-o să vă vină!
Cățele-nfierbântate, cu cataplasme-n dinți!
Vă cheamă-aceste case de aur! Dați năvală!
Mâncați! Aceasta-i noaptea plăcerilor fierbinți,
Ce-a coborât în stradă. Bețivi cu burta goală,
[...] Citește tot
poezie clasică de Arthur Rimbaud (mai 1871), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și păr roșcat, adresa este: