Citate despre albăstrele și flori, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la albăstrele și flori, dar cu o relevanță mică.
Mugurii răsăritului
Pentru ziua gândurilor mele
am păstrat și soarele și luna
lângă un buchet de albăstrele
pe care eu le privesc într-una.
Norii nu pot muri într-o noapte
când minciunile cresc în ecouri,
printre uragane resemnate
lângă legende puse-n tablouri.
Stelele nu împrăștie umbră,
dar dacă noi respectăm prezentul
vom aduce secunda celebră
să pună pe-o statuie momentul.
Toți suntem niște simpli trecători,
pe cărări fără umbre de statui,
cu scenele pline de mulți actori,
unde doar o floare ai vrea să pui.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rusu (februarie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Silful
Duh al aerului, silful, forme largi închipuiește,
Ca jonglerii mingi de spumă și de vânt în cer rotește,
Iar în case se strecoară numai dânsul știe cum
Distilând din flori uscate stinsul verilor parfum,
Exalând din rochii rupte dulci miresme desuete,
Clătinând ușor pendulul vrunui ceas de pe perete
Sau făcându-și joc cu panglici, cu vreo scamă, cu vreo fundă,
Fiindcă aerul e visul unde toate se cufundă.
Într-o roză cu petale veștejite, pe o carte,
Sta o fee-n agonie, sângerând, tânjind spre moarte,
Căci în orișicare floare spun legendele c-ar fi
Câte-o zână ce cu floarea timpul o va ofili.
Prea mărunt e trupul zânei, ochiul lumii n-o străvede,
De aceea doar copilul sau poetul se încrede
Că ar exista aievea, dincolo de-a ei poveste.
"Silfule, suspină dânsa, du-mă-n zbor pe-a tale creste,
Du-mă să mai văd poiana unde flori răsar și unde,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albăstrea
M-am mânjit tot, pe iris, de la ea;
o minusculă perlată de la cer,
tot adunat pe o cojiță de mister
c-un fir de galben praf... O albăstrea.
Îmi plânge suflet tot privind-o fină,
pierdută-n pajiștea de verde,
se aplecând suav la zborul de albină
și iar zâmbind frugal, să mă dezmierde.
M-aplec cu grijă, s-o ating, plăpândă,
de un albastru nemaiîntâlnit, aproape-o boare
de puf fin, pluș pe un firicel, o blândă...
Mi-aș da din viață, să pot fi ca ea... albastră floare!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii desculți
Murmură in jur pădurea
Este plină de viață
Spre a cerului lumină
Pinii falnici se inalță
Azi din turnul meu de fildeș
Mă cobor in vis la tine
Vom culege albăstrele
Vom fugi inspre câmpie
In meandrele vieții
Un destin va găsi cale
Să-mpletim in doi iubirea
Unei zile trecătoare
Si-alte zile cer să vină
Luminând cărări in doi
Eu tinându-te de mână
Tu făcându-mi dar din flori
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.
Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.
Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.
Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.
Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.
Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.
Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violetă, floare de câmp...
Alerga copilăria, flori de câmp purtând în plete
Cu tăcerea dimineții și-a-nserării violete
Și în liniștea albastră, din petale de cicoare
Picurau în ochii tineri, lacrimi și un dor de mare.
Pe scaieți tronau albine, îmbrăcate-n muselină
Ciumăfaiele ca neaua, îmbibate-n vanilină
Erau gazdele perfecte, lângă macii rupți din soare,
Înroșiți de astrul lumii când apune sau răsare.
Clopoței și anemone, galbenele, albăstrele
Le-mpleteam în coronițe pentru nopțile cu iele;
Margarete, sânziene, stânjenei și garofițe
Le-așezam pe ia mamii, broderie pe altițe.
Păpădii și levănțică, dediței și viorele
Toate au rămas în mine, amintiri cu gust de stele;
Când mi-e dor, alerg în vise pân' la lunca dunăreană,
Să-mi găsesc copilăria-n țara hiperboreană,
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec occidental
O, a sufletului bătaie de aripi:
Pășeam odinioară, păstori, spre păduri amurgite
Și urma cerbul roșu, floarea albastră și gângăvitul izvorului,
Plin de smerenie. O, străvechiul ton al greierelui,
Sânge înflorit pe piatra jertfei
Și strigătul păsării singuratice peste liniștea verde a iazului.
O, voi cruciade și martiri înflăcărați
Ai cărnii, violetele fructe cad
În noptatica grădină, unde în vremuri trecute pășeau pioșii apostoli,
Acum războinici, treziți din răni și vise de stele.
O, blândul mănunchi al nopților albăstrele.
O, voi vremuri de liniște și ale toamnelor aurite,
Căci noi călugări pașnici storceam violeții struguri;
Și împrejur străluceau dealul și pădurea.
O, voi vânătoare și castele; odihna serii,
Căci în cămăruța lui omul medita la cele drepte,
Și-n mută rugăciune spre viul căpătâi al Domnului tindea.
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog
Primăvara-n calendar,
Cu debutul ei sprințar
A uitat "babe"-n cojoc
Fără somn și fără foc.
Iarna parcă nici n-a fost,
Plecată să-și facă rost
Mai la nord, în țări străine,
Cu alai de fulgi în rime!
Primăvară, te-ai născut
Din apă, soare și lut
Pășești azi ca o regină
Relaxată și sublimă!
În prezentul relativ
Zilelor adaugi tiv....
Ghiocei și viorele,
Toporași și albăstrele!
Adu-mi și mie, te rog,
Vis furat de Inorog,
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunica
Avea bunica părul alb ca fulgii care-au nins-o-n vreme,
Doi ochi ca două albăstrele ce scânteiau de bunătate,
Părea desprinsă din icoane sau dintr-un basm cu Cosânzene
Pe care ni-l spunea odată, când ne-adormea în miez de noapte!
Era o mână de femeie, cu trup firav ca de copilă,
Dar vrednică și înțeleaptă cum doar o sfântă poate fi,
Iar sufletu-i atât de cald și-mpodobit cu-atâta milă,
Că pentru orice vietate era în stare-a suferi!
Avea bunica firea dulce și-n toată duioșia ei
Știa s-aline pe oricine s-ar fi aflat în suferință,
Povața ei era blajină și-ntotdeauna cu temei,
În fața fiecărui suflet se apleca cu umilință!
Era atât de credincioasă, cu Dumnezeu era în toate,
Nici gândul nu și-l slobozea fără să-și facă sfânta cruce,
Ținea o candelă aprinsă la o icoană, zi și noapte
Și-ngenunchia în rugăciune seara-nainte să se culce!
[...] Citește tot
poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Flori de câmp
Am strâns astăzi curcubeul în buchet cu flori de câmp,
Am pus vara în clepsidră să se scurgă-ncet în timp,
Din nuanțe tricolore ROGVAIV-ul am făcut,
O speranță de căldură pentru sufletu-mi pierdut
Și am strâns în albăstrele un azur luat din cer
Să mi-l pun iarna la grindă când se cântă Lerui-ler
Și când plouă sau când ninge și e totul trist în jur
Să-mi ascundă norii negri paravanul de azur...
Iar din soare-n sânziene am pus raze aurii
Pentru când lumina moare noaptea-n orele târzii
Și din albe margarete aripi îngerilor pun
Să-mi aducă pacea-n suflet când se zbate în taifun
Macii ard ca niște torțe cum a ars iubirea-n piept
Cu-n buchet de flori de câmp țes un curcubeu........ și-aștept!
Hai să împletim cunună, eu te-oi aștepta sub tei
Tu să-mi faci inel din lună, să pui stele-n ochii mei!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbește...
Zâmbește-mi, fată dragă,
Cu ochii-ți lăcrimânzi,
Zâmbește-mi, fată dragă,
Cu ochii tăi cei blânzi.
Închide-ți ochii de cleștar
Și zâmbește iară...
Alungă-mi din suflet soarele-amar,
Să fie din nou vară.
Să pătrundem între copaci,
Să prindem puf de păpădii,
Să fim din nou săraci,
Să fim din nou copii.
Să ne jucăm cu florile,
Și să stăm în ploaia argintie,
Și să vedem cum cad zorile
Pe bolta argintie.
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu plânge!
Ce greu e-ades prin viață
Și drumul ce murdar!
Câți nori, câtă-ntristare
Și întuneric, dar...
Mai e și dimineață
Senină, strălucită.
Nu plânge! Te agață
De clipa fericită
Și frământări și vise
Știute de cireși,
De flori de albăstrele,
De câmpuri cu maci deși,
Pe aripi desfăcute,
Din sânul zămislirii,
Porni-vor spre doritul
Tărâm al izbândirii.
Sclipirile visării
Ținute-n umbră, pier
[...] Citește tot
poezie de Cristina Maria Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dăruiește
Omule, nu te codi
Când vrei ceva a dărui,
Ai atât de multe de dat
Că ar fi mare păcat,
Să le ții sub un lacăt.
Azi îți voi spune că am dăruit o pâine,
Celui care n-are o para în buzunare,
Câți ca el sau ea nu sunt în lume
Și cerșesc bani, doar pentru o pâine.
Dacă ai, te rog nu pregeta,
Fă un gest și oferă din bogăția ta,
Celui nevoiaș căruia soarta nu-i surâde
Și nevoit să vrea de la tine măcar, o pâine.
Dacă toți am proceda așa și azi și mâine,
Nu vom mai întâlni oameni spunând, stăpâne,
Dă-mi și mie azi un ban pentru o pâine,
Am oferi cu drag, din suflet și cu bunăștiință
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (1 februarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intersecții de vorbe
Nu sunt atât de romantică, moșule, tâmplă albă, vecinule,
care nu știi cum duc zi de zi scrisorile dimineața la poștă,
cât plângeam pentru ele,
de fapt,
nu am mai modelat de mult timp pe oale din lut,
roata putredă e încă acolo,
știți,
am învățat pe de rost cum se ajunge cu mâinile,
cum se răscolește brazda, cu degetele, și lut era destul
făcut din pământ și din apă și încă din tot felul de rămășițe vegetale adunate în timp,
roata mă chemase pe nume,
știa cine sunt,
că împrumutasem numele Elisabetei,
niște păsări frumoase mi-au spus
și iubitul meu așa să fi zis:
Lisabeth,
poate pe-o roată s-a făcut mai ales dreptatea Domnului,
bărbatul și femeia, crescând de copilași din mâinile Lui de foarte departe
zbenguindu-se
doi
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce POEZIE?
Mi-ai cartografiat inima până-n cel mai îndepărtat colț al ei
milimetru cu milimetru, găsisem de toate
galere, drakare, caravele, goelete, fregate și galione
chiar celebrul Titanic
e drept toate naufragiate, epave ale gloriei de-altădat'
îl găsisem până și pe Homer
adormit pe-o rimă de Iliadă
dar găsisem un colț ce nu se lăsa cartografiat
speram printre lacrimile condamnatului
la trăirea propriei vieți
că e luminița din crângul înflorit
în sufletul toamnei
era doar Poezia
lacrima și durerea, cântul și doina
visul din roua dimineților grele
metafora coralilor din mărilor tale
respirația inimii mele...
Dezmățul din rouă
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La casa Tudorii
Subt o piatră de altar, la un loc umbros,
Unde-au fost să odihnească cel frumos,
Câmpia-i sărută rănile lui aspre, "
Cinstitul trup zace în câmpii(a)" noastre.
"Și căzu trupul lui, ca un copaci",
De-am rămas de dânsul mai săraci.
[...]
La-mpletiri de ape, într-un loc pierdut,
Pe un vânt năprasnic, fetele îl duc
Pe drumul de piatră dinspre Vadul Oii,
Pe acela unul, ficiorul Tudorii.
E Mihai Pătrașcu, uns de Dumnezeu,
'Nalt și falnic încă, mai ca tatăl său.
Și avea-n privire voia celui bun,
Fără de ispită, slobod de stăpân.
La crucea înaltă giură pentru țară,
[...] Citește tot
poezie de Mihăiță Macoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua mea
Am pus lacăt pe o stea și-am făcut-o pușculiță,
s-adun tot ce-aveam de preț, de când eram școlăriță:
-puritate și candoare, vise vii și mari speranțe,
tot ce am iubit cândva- lullaby* și dragi romanțe;
-gânduri bune și senine și priviri mângâietoare,
Făt Frumos și Cosânzeana, ce-aduceau în suflet soare;
-miez de nucă, pus în miere de alintul mamei dragi,
povețe de la bunici cu arome dulci de fragi;
-frăgezime de brândușe, primăveri cu prospețime,
pârâiașe murmurându-și dorul de Sfânta Treime;
-bob de rouă ce-oglindea buburuze și brotaci,
spic de aur adorând albăstrele printre maci;
-îngânări de curcubeie, după ploi de primăvară,
și dulceață de sărut, gustată întâia oară;
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pic
Cuvânt înainte
aripi de pământ aripi de cer aripi
crescute din răni din carne din vânt
toate se înalță într-un zbor fără țintă
haotic
pe sub coaste
o armată de îngeri săpând un tunel
între lumea de astăzi și lumea de ieri
e tot o hărmălaie de zâne și viermi
iar funia a înmugurit de veghe a moarte
în jurul gâtului firav
cineva s-a trezit din somn și a zis
ăsta e Pic
1. Despre rostul lui Pic în lume
e sigur
Pic nici nu a existat
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Persefona... Simfonia luminii...
... zborul alb... melodia sufletului... și Soarele din Noi...
Prin luminișul Nysei toamna înfloreau
în leagănul de raze sfioase albăstrele,
îndrăgostite, nimfele, feeric culegeau
mirese-romanițe și tândre gălbenele.
Le admira Demetra, cu licurici pe umăr,
frumosul legănau pe unda de lumină...
sau răzvrătit în umbra unui Neastâmpăr,
păzindu-și Persefona de soarta sa haină.
Se-ndrăgostise Hades, cerând-o de soție,
cu Zeus convenise să nu mai piardă timpul,
când s-a întors acasă, răpusă de hoție,
Demetra-ndurerată a părăsit Olimpul.
S-ă vestejit lumina în nouă zile sumbre,
ruga natura toată fiica să-i întoarcă...
un sâmbure de rodie făcuse printre umbre
[...] Citește tot
poezie de Liza Popa Diupon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre albăstrele și flori, adresa este: