chimie şi ştiinţă

Cine îţi spune că eşti "schizofrenic, paranoic sau "normal", gândul, nu i aşa? Atunci doar renunţă la gând şi întreaga lume iluzorie creată de el se va nărui. Odată ce nu te mai asociezi cu gândul vei vedea direct, nemijlocit de el, că Viaţa Are grijă de Viaţă şi nu gândul sau "ştiinţa" lui. Când nu te mai asociezi cu gândul=Frica, Conştiinţa care Vindecă din interior va fi infinit mai mare decât toată chimia, fizica, biologia, medicina etc. care pretind că te vindecă din exterior.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totalitatea factorilor ereditari alcătuieşte constelaţia de gene a organismului, microuniversul său ereditar, numit încă genotip, iar manifestarea, exprimarea acestor gene sub forma diferitelor caractere morfologice, fiziologice, biochimice şi de comportament, ce apar la interacţiunea genotipului cu mediul concret de viaţă, reprezintă fenotipul organismului. Genotipul este organizat după reguli exacte şi funcţionează după legi riguroase. Cu studiul acestor reguli şi legi se ocupă Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoluţionarul trebuie să intre pretutindenea, în clase înalte şi mijlocii, în dugheni, în biserici, birouri, armată, în lumea literară, în poliţia secretă. Revoluţionarul cunoaşte numai o ştiinţă: distrugerea. Pentru ea şi numai pentru ea studiază el mecanica, fizica, chimia şi chiar medicina. Pentru revoluţionar nu există decât o plăcere, o mângâiere, o satisfacţie: răsplata revoluţiei.

citat din Mihail A. Bakunin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mult, oamenii de ştiinţă au denumit "Ereditate" proprietatea organismelor de a transmite din generaţie în generaţie, de la părinţi la descendenţi, capacitatea de a dezvolta aceleaşi caractere. Asemenea caractere anatomo-morfologice, fiziologice, biochimice şi de comportament, care se transmit cu mare fidelitate de la părinţi la descendenţi, de-a lungul nenumăratelor generaţii, se numesc caractere ereditare. Unul dintre marile mistere ce înconjoară fenomenele vieţii a fost tocmai acesta al transmiterii cu atâta precizie – precizie de computer – a caracterelor ereditare.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul

O genetică greşeală...
Nu prea e mare scofală!
Căci, de la un timp încoace,
Maimuţa în pomi nu mai zace...
Ea a coborât din copac,
Pentru a face azi: "PAC! PAC!"
Şi fiind coborât din pom,
Pe dată s-a denumit... OM.
Din maimuţe a evoluat,
Fiind foarte înzestrat,
Iar de ele s-a desprins,
Fiind cu munca deprins;
Munca şi învăţătura,
Ce i-au definit făptura.
Şi-ntr-un timp relativ scurt,
A învăţat foarte mult;
Astfel a apărut ştiinţa,
Ce i-a răscolit fiinţa.
Multe lucruri a-nvăţat,
Ajungând civilizat.

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După desfiinţarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin Vlada, Liviu Sofonea şi Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumaţi la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmosul dintr-o privire

Cosmosul dintr-o privire
E-o întreagă amăgire;
Căci tu crezi c-ai văzut tot,
Deşi n-ai privit deloc.
Cosmosul crezi că-l cunoşti, dar iată
Pe scurt ceea ce şti: o nimica toată!

Se ivesc umbre în întuneric,
Soarele-i un monstru sferic,
Ce dispare şi apare,
Apune şi apoi răsare;
După nori el se ascunde,
În vest stă să se cufunde
Într-a nopţii grea tăcere,
Noapte plină de mistere.

Sus, pe cerul 'nalt, senin,
Strălucesc licurici vii,
Felinare cu venin,
În număr de mii şi mii.

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetaţi!

Oh, voi, oameni însetaţi
De a focului putere
De pustiuri şi tăcere,
Încetaţi, voi, încetaţi!
Ori văzând cum lumea piere
Pentru voi e o plăcere?!

Vreţi să treceţi în nefiinţă
A omului conştiinţă?
Terra, frumoasa planetă
S-o distrugeţi c-o rachetă?
Vreţi să faceţi un dezastru
Din Pământul nostru albastru?!

Catastrofa de-o iubiţi
Şi de vreţi apocalipsul,
Vreţi la luptă să porniţi,
Ca să vedeţi paradisul
Şi să vă-nfăptuiţi visul?

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voci de la Cernobîl

Erau acolo, norul negru şi ploaia grea.
Băltoace galbene şi verzi, ca şi cum cineva turnase vopsea-n ele.
Spuneau că e praful de pe flori. Bunica ne-a obligat să stăm în beci.
Ea s-a aşezat în genunchi şi s-a rugat.
Şi ne-a cerut să ne rugăm şi noi. "Rugaţi-vă! E sfârşitul lumii.
E pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre."
Fratele meu avea opt ani, iar eu şase.
Am început să ne amintim păcatele.
El a spart borcanul cu gem de zmeură,
iar eu nu i-am spus mamei că mi-am prins rochiţa cea nouă
în gard şi că am rupt-o. Am ascuns-o în debara.

*
Au venit după noi soldaţi în maşini. Credeam c-a început războiul.
Ei spuneau astfel de cuvinte: " dezactivare," "izotopi."
Un soldat voia să prindă o pisică.
Un dozimetru pus pe pisică făcea ca un automat: clic-clic.
Un băiat şi-o fată urmăreau şi ei pisica.
Băiatul era liniştit, dar fata plângea întruna, " Nu le-o dau!"

[...] Citeşte tot

poezie de Svetlana Alexievici, premiul Nobel pentru literatu din Corul copiilor (extrase), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobodiness menhir

Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspiraţie fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenuşii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening iniţatic desenându-mi o ideogramă pe faţă
Pe birou rămurele de busuioc şi pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluţiei franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de uşa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în oraşul devenit ceaţă şi întuneric
Statui înţepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însufleţind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer ţâşnesc fascicole verzi
În intersecţia năclăită de noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seralistei R.M. Madjar, "doctor matriţă", "doctor fraudă", pseudodoctor în ştiinţe (cam ca Leana din capul statului)

Cu o teză plagiată - unicat în şti'nţă
(Trei capitole repetă dup-a mea "matriţă"),
Şi-a dat doctoratul cică în chimie,
Dar e mare doctor în es-cro-che-ri-e.

epigramă de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (1 martie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În domeniul gândirii aplicate la fenomenele vieţii şi morţii, datele ştiinţifice au dus la înfrângerea definitivă a animismului, la victorii decisive împotriva vitalismului, la afirmarea ideii după care "maşina vie" a organismului funcţionează, se autoreglează şi se autoreproduce nu ca urmare a comenzilor unui ipotetic "spirit vital", ci datorită unor calităţi intrinsece ale materiei vii. Rezultat al evoluţiei de la inferior la superior, de la simplu la complex, aceste calităţi ale materiei vii sunt cognoscibile cu ajutorul unor ramuri ştiinţifice moderne ca teoria sistemelor, biocibernetica, biotermodinamica, genetica celulară şi moleculară, biochimia etc.

Radu Iftimovici în Jocul de-a celule izolate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!