Citate despre chimie și medicină, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la chimie și medicină, dar cu o relevanță mică.
Un poet a spus odată: "Întregul univers este un pahar de vin." Noi probabil că nu vom ști niciodată în ce sens a spus-o, pentru că poeții nu scriu pentru a fi înțeleși. Dar este adevărat că dacă ne uităm la un pahar de vin destul de aproape noi putem vedea întregul univers. Avem lucrurile din fizică: lichidul stors care se evaporă în fucție de vât și vreme, reflexia din pahar; și imaginația noastră adaugă atomi. Paharul este un distilat din rocile pământului, și în compoziția sa vedem secretele vârstei universului, și evoluția stelelor. Ce mulțime ciudată de chimicale sunt în vin? Cum s-au format? Avem fermenții, enzimele, substraturile și produsele. Acolo în vin se găsește o mare generalizare; toată viața este o fermentație. Nimeni nu poate descoperi chimia vinului fără să descopere, precum a făcut Louis Pasteur, cauza atâtor boli. Cât de viu este vinul roșu imprimându-și existența în conștiința celui care îl privește! Dacă mințile noastre mici, pentru conveniență, divid acel pahar de vin, acest univers, în bucăți - fizică, biologie, geologie, astronomie, psihologie și așa mai departe... -- amintiți-vă că natura nu știe asta! Așa că să asamblăm totul la loc, și să nu uităm în cele din urmă pentru ce este. Să-l lăsăm să ne dea încă o ultimă plăcere; beți-l și uitați tot!
citat din Richard P. Feynman
Adăugat de Cătălin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criza in intuneric
Padure de-a dreapta,padure de-a stanga,
Ce margini gretoase de hau
Si mare in tarm isi continue tanga
Si mie mi-e rau.
Ce mult intuneric, nu vad nici o cale,
Vapoarele-n mare sunt reci,
In mine un haos intreg se pravale
Si, moarte cum treci!
Se vaita cucii in cuiburi ciudate
Si mie,in mine mi-e greu.
Si marea bolnava se-agita si bate
In sangele meu.
De ce sa m-agat cand sunt toate fugare
Si oamenii dorm linistiti,
De tine, padure, si borna, si mare,
De voi ce nu stiti.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă de schimbare
Trec nori cenușii pe sălbatice ape
Pământul, sub umbre deodat' s-a-ngropat,
Vin cioclii de friguri în suflet să sape,
Să caute visul uitat pe asfalt.
Trec gânduri-tornade sub platoșa minții
Să spulbere taine și lacrimi și ploi,
Dar biochimia preschimbă argințiii
În limbi de tăcere, în scrum și-n noroi.
Trec nori cenușii pe sălbatice ape,
Se iscă furtuna, din cer se cobor
Pe rând, în săgeți de lumină, în noapte,
Ciorchinii de temeri în negru sobor.
E pleoapa cohortă de gânduri sinistre,
Se-aude de crime, de răni și dureri,
Iubirea și viața de-acum sunt doar vise,
S-au dus precum umbra trecutului ieri.
Pământul, sub umbre deodat' s-a-ngropat,
Sub temeri și pleoape-mpietrite de zgură.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Școala de văduvi
Iată cearta revoluției cu lumea,
și cum se face de ne-ajunge lanțul mecanic al istoriei,
ca o cătușă unsă pentru a rupe: proscrisă
e jumătatea mare din viața omului simplu dar prost,
jumătatea cealaltă aparținându-i de drept lui Dumnezeu!
Cărămizile igrasioase ale memoriei colective,
lăsându-se greu pe brațele fine, gălbui,
de țăran degenerat, preacurvit și amețit de benzină...
Memoria colectivă lor le aparține, ei pretind că au obligația
morală de a ține minte pentru noi toți. Și pentru ei.
Nici lăzile de lemn strunjite, încă aspre, cu care au venit
ca pentru un fel de asalt, de război fratricid și sfânt,
nu le-au uitat și nu le-au aruncat. Ei nu uită nimic.
Și le mai fac perne, din când în când, așa tari cum sunt,
însemnate chimic pe viață, aidoma fierului înroșit,
răsuflând cald a pâine râncedă dinlăuntru, a dimie soioasă
și a fier coclit, de seceră neudată.
Ei nu uită nimic, ei sunt banda magnetică,
jurnalul viu al istoriei. Datorită lor se îneacă bourii naționali
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Hibernaris (2001)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteva cuvinte despre Ioana
1
Citeam Kundera cu micul dicționar francez-român pe piept
și ea mi se juca feroce cu degetele mâinii:
baga unul în gură și îl molfăia, mârâind, cu gingiile.
Apoi am luat-o pe piept: se uita țintă în carte,
atentă, de parcă știa să citească
și atunci m-am gândit: "Ioana,
mă laud tuturor că ești cel mai bun produs al meu, că ești
mai presus de literatură
dar așa te scot din literatură
adică din viața mea.
Ioana, ca să fii în literatură și în afara ei
mă gândesc să scriu un poem despre tine."
2
La Bogdan cu M. D. G. Bogdan s-a dus să se radă,
eu și M. D. G. ramânând să ne conversăm. Dar tac cu încăpăținare.
Mă uit pe un album Dali. E penibil,
caci eu și Mihai suntem prieteni. Dar ce să ne spunem?
În fine (ah, și la pick-up o selectie "Wings")
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Seralistei R.M. Madjar, "doctor matriță", "doctor fraudă", pseudodoctor în științe (cam ca Leana din capul statului)
Cu o teză plagiată - unicat în ști'nță
(Trei capitole repetă dup-a mea "matriță"),
Și-a dat doctoratul cică în chimie,
Dar e mare doctor în es-cro-che-ri-e.
epigramă de George Budoi din Plagiere și plagiatori (1 martie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre chimie și medicină, adresa este: