crini şi visare

Primul zbor

Cu paşi de ploaie
am sfărâmat taina nopţii.
Stelele sădit-au
la temelia altarului
crini ce plâng această lume.
Timpul e o pânză arsă
ce poartă mărturia adâncă
a paşilor lăsaţi de noapte.
Cu pulbere de stele
am vrut să-i dau culoare acestui vis
Cioburi de nori au rănit trupurile cenuşii.
De secunda ce se sfârşeşte
se agaţă timid florile
ce mi-au încântat privirea
de la primul zbor.

poezie de Raluca Ştefania Mihai
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valsând iubirea

Ardeau în ruguri crinii din priviri,
Şi-n vals nocturn de graţie divină,
Mi-ai dăruit banal trei trandafiri,
Să-ţi scriu cu jar romantica terţină.

O întregire, dansândă -n focul viu,
De patimi şi iubiri febrile,
Ne-a voalat nebunul dor târziu
Într-un fermecător ecou de mari suspine.

Şi reveneam la versul, scris din crini
Şi din polenul lor înmiresmat,
Să mai valsăm amorul, refăcut în chin,
Ce doare-n focul, aruncat peste uitat.

Ardeau în vals de flori săruturile albe
Şi ne pierdeam în focul de poeme,
Ca două-nlăcrimate vise tandre,
Valsând iubirea, ce înnebunea devreme...

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Polen de crin

Cum să te las, si cum să plec?
Tu esti frumoasa amăgire,
Esti visul meu in poezie,
Tu esti perfect!

Zâmbesc amar, e in zadar,
Realul a pătruns prin geam,
O zi cu frig si cer senin,
Doar e gerar.

Si totuşi printre amintiri,
Pari cupa albă de la crini,
Polenul galben m-a atras
Nu pot să plec si să te las.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi eu sunt o frunză

Ridic ochii-n zare
spre munţii făloşi
Văd norii pe creste
şi-mi spun că-s frumoşi
Cern vise de iarnă
trimise cu-n dor
În suflet mi-e toamnă
şi-am suflet uşor
Ca fulgul ce pică
albind tâmpla rară
Am inima crin
şi inspir primăvară
Din aerul tare,
din cetina verde
Din visul ce-n vara trecută
se pierde.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odeletă (celei mai blonde)

Tu pari a fi venită dintr-un regat pustiu -
Regatul unor pete de umbre şi lumini,
Pe care fantezia nebunilor ce scriu
L-a comparat cu visul aleilor de crini.

Cu ochii tăi - culoarea nimicului etern,
Culoarea nebuniei şi-a crimelor iertate,
Culoarea voluptăţii şi-a viciului, ce-aştern
În urma lor fanate petale de păcate;
Şi părul blond, ca blondul spiralelor de fum
Ce conturează-n spaţiu intenţii senzuale,
Tu pari cuceritoarea Amantului postum,
Iar eu, părtaşul celei din urmă Bacanale!
........................................

Tu pari a fi venită dintr-un regat străin -
Pustiu ca discul rece şi blond al lunii pline,
Pervers ca parodia anticului măslin
Şi straniu ca surâsul defunctelor regine!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Falanga literară şi artistică, I, nr. 14 (11 aprilie 1910)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zaraza

Când apari seniorita în parc pe-nserat
Curg în juru-ţi petale de crin
Ai în ochi patimi dulci şi luciri de păcat
Şi ai trupul de şarpe felin

Gura ta e-un poem de nebune dorinţi
Sânii tăi un tezaur sublim
Eşti un demon din vis care tulburi şi minţi
Dar ai zâmbetul de heruvim

Vreau să-mi spui frumoasă Zaraza
Cine te-a iubit
Câţi au plâns nebuni pentru tine
Şi câţi au murit
Vreau să-mi dai gura-ţi dulce Zaraza
Să mă-mbete mereu
De a ta sărutare Zaraza vreau sa mor şi eu.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de iubire-Paradis

Flori de vis
din
Paradis
ne menţin privirea-n floare
şi ne duc
spre alte zări
dorurile
să ne zboare
îndelung
în căutări

şi prin sita
vremii azi
şi prin stropii de iubire
singur tu
prin versuri arzi
vis
şi crin
lacrimă-n
neştire

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (15 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nocturnă

Hei telegari ai visului,
Purtaţi-mă pe unde nu voi ajunge vreodată,
La porţile paradisului
De crin, de ismă şi de vată.

Eu sunt un om sănătos
Bun pentru etajul cel mai de jos
Al vieţii a doua,
Sudul şi slava şi roua.

Cel puţin uşoara voastră cotigă
Să mă treacă pe lângă Dumnezeu
S-aud pe Arhangheli cum strigă
La sufletul meu.

Apoi la 'nvierea cea mare
Nu voi mai aprinde lumânare,
Nu voi mai scula oasele
Să-mi poarte ponoasele.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 8 (martie 1944)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeu al fumului tigarii de iarna tarzie

O adiere uşoară a unui vânt
De liliac ameţit printre crengile unui trandafir,
Se îmbată cu petala unui crin prea verde
Ce zumzăie neliniştit la urechea unei albine.
O frunză albastră de cocos murdar
Vâjâie obosită la curtea unei lalele ce este răcită.
Un ghiocel face prea multă gălăgie
Şi sperie firul ierbii călcat de ultimul fulg
Al unei iernii ce a întârziat să vină.
Clinchet de albăstrele anunţă noaptea,
Se caţără veşnice iedere
Pe case proaspăt vopsite, se lipesc, mor...
Un ultim fum de ţigară ce iese din gura unui copil
Mult prea răzvrătit de obraznic
Topeşte mireasma curcubeului de culori.
Moarte nesfârşită...
Poezie uitată pe soneria unei vile,
O miroase o lalea uitată şi visează
La un alt clinchet de clopoţei mult prea veseli
Pentru a exista...

poezie de Diana Rizoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajunseseră acuma într-o încăpere mare, tapetată cu mătase roz, cu flori. Şi deodată, visurile au trecut valvârtej pe lângă ei, dar aşa de repede, că Gretchen n-a putut să-i vadă pe prinţ şi pe prinţesă. Gretchen şi cu cele două ciori au mai trecut apoi prin câteva odăi, una mai frumoasă decât alta, şi au ajuns în iatac. Aici, tavanul semăna cu un palmier cu frunze de sticlă şi în mijlocul odăii atârnau de o tulpină de aur două paturi, fiecare din ele semănând cu un crin. Un pat era alb, celălalt era roşu şi în acesta din urmă trebuia Gretchen să-l caute pe Karl. A dat la o parte o petală roşie şi a zărit o ceafă brună. O! Karl era! Gretchen l-a strigat pe nume, a ridicat lampa, şi deodată visurile s-au întors în goană în odaie, şi el s-a trezit, a întors capul şi... nu era Karl.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rai de crini

În ziua ce soseşte
cu raze de foc plină,
pluteşte lin în aer
aroma-Ţi cea de smirnă,
ce-mbată orizontul
cu străluciri de stele
şi poartă-n vis albastru
mirul tăcerii grele.

În seara ce îmbie
cu chipu-i de tăciune,
ce-mbracă cu mătase
întinsul peste lume,
Te-aştept lângă fereastra
ce stă deschisă larg
pe Tine - dulce vis
al cerului meu drag.

Te port mereu în suflet
ca pe-un rai de crini

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe A. Stroia (28 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La casa de nebuni

Tăcând, c-un, semn opresc trăsura:
Tăcut mă sui. Alt semn mai fac,
Plecăm făr-a deschide gura.
Birjarul, eu şi caii tac.

Căci dobitoacelor cu minte
Degeaba le mai ţii un spici,
Când ele fără de cuvinte
Pricep mai repede un bici.

Vreau să vorbesc, dar cu nebunii
În falansteru-n care unii
Sunt mari poeţi şi mari tribuni.
Deci: hai la casa de nebuni!

Îmi iese doftorul.—Dă-mi pace!
Cu cei mintoşi eu n-am ce face,
Ş-aş vrea pe toţi să-i pot uita:
Venit-am nu la dumneata...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biografie

Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,
din umbră mă ispitesc singur să cred
că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodatâ iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt ochii plini,
de umblat umblu ca fiecare:
când vinovat pe coperişele iadului,
când fără păcat pe muntele cu crini.
Închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii,
norodul spălat de ape subt pietre.
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
în mine cum se tot revarsă
poveştile sângelui uitat de mult.
Binecuvânt pânea şi luna.
Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie

Ai părul de aur pur
Lan de grâu, raze de soare
Dac-ai fi a mea îţi jur
Te-aş ocroti ca pe o floare.

Ochi albaştri de azur
Cu priviri galeşe, dulci
Cum aş face să ţi-i fur
Seara când mergi să te culci.

Şi mijlocul de furnică
Aş vrea în braţe să îl strâng
Însă îmi e tare frică
Să nu cumva să ţi-l frâng.

Dar zadarnic îndrăznesc
Să gândesc aşa departe
Că tot eu mă răzgândesc...
Îmi fac iluzii deşarte.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce mor... o să îmi las bucăţi din suflet pe marginea vieţii tale. După ce nu o să mai fiu, să te opreşti când ţi-e dor, să le iei, să îţi aminteşti cât de mult te-am iubit şi să râzi. Tu nu o să crezi cât de mult te-am iubit decât atunci când nu o să mai fiu, pentru că atunci o să respiri mai greu. O să te aştept pe un colţ de nor. Când plouă, să ştii că m-am dezechilibrat. Nu ştiu cât de jos o să cad. S-ar putea ca în unele vise să te trezeşti cu mine în pat. Nu o să fac gălăgie. Cel mult o să-ţi las pe pernă parfum de crini albi pentru ca dimineaţa să zâmbeşti.

Chris Simion în Ce ne spunem când nu ne vorbim
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de crin

Ori de câte ori mi se fură gândul
cuvintele îl aduc înapoi.

Imaginaţia îl îmbracă de sărbătoare,
îl lasă să zboare prin culori,
să visez femeia din cearcănul stelei
care-i respiră vorbele subţire
şi le topeşte-n unghiul fericirii,
lacrimă de crin
căzută pe obrazul dimineţii.

Uneori sunt şi capcane crude
pe care le sar cu privirea şi uit
de curbele visului în care mă aflu.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaje din flori

Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopţii râde spre apus

E prinţ în câmpuri vara macul roşu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Şi ne îmbatã seara pe-amândoi

În dans de gladiole prea măreţe
Sunt paşi de ghiocei mici şi stingheri
Sorbind nectarul clipelor măreţe
Ne scufundăm în valuri de plăceri

Şi peste toate rege, trandafirul
Deschide uşa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viaţa
Şi ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura amantă

Poezia - singura mea
Amantă fidelă...
Cochetăm în tăcere,
Dincolo de poemele despletite ale universului,
Pe coala apretată a gândului,
În care sculptăm
Catedrale de vise.
Râuri de cuvinte se rostogolesc
Prin mine, ca-ntr-o oglindă,
Ea să se vadă mireasă cu voal de stele,
Ea, poezia, amanta mea din tăcere.
Sunt un nimic fără ea,
Vântul mă spulberă
Ca pe o virgulă
În calea uitării...
Ea îmi deşteaptă singurătatea
Şi plimbă zorii
Pe malul cu val de argint,
Acolo unde au răsărit
Crinii recunoştiinţei

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdere

Mireasă-n valuri de argint
Sculptată-n arca veşniciei,
Cu val de stele te alint,
Te-nalţ în cântul rapsodiei,

Veghez să-ţi fie somnul lin
Şi noaptea pasăre măiastră,
În dimineţi să ne-nfrăţim
Tăcut, cu-ntinderea albastră.

Corola florilor de crin
Să-ţi fie voal peste ocean,
Iar când la tine am să vin,
Cu-ntreaga fiinţă să te am,

Să mi te dărui ca un vis,
Mărgăritar şi chiparoasă,
Căci tu iubita mea, rămâi,
Eternă şi cea mai frumoasă.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victorii Negre

În orice zi, la orice pas,
murim puţin, murim mai mult.
Cu cât părem mai viu tumult,
cu-atât apunem ceas cu ceas.

Ne credem stânci, ne vrem granit,
nu ştim ce viermi profunzi ne rod.
În viaţa ca un rumen rod
stă miezul morţii, viermuit...

Ca nişte fluvii clocotim,
înspumegaţi, triumfători –
nu bănuim că sub vâltori
nu-nfrângem viaţa, ci murim.

Cu pieptu-n platoşă-ncleştat,
cu pumnii pururi pe hanger,
pe dinăuntru, pe sub fier,
murim adânc, ne-nduplecat.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!