Citate despre durerea sufletească și lumină, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la durerea sufletească și lumină, dar cu o relevanță mică.
La crucea mamei
(Unui chip de înger al copilăriei)
Pe sub salcâmi scăldați de gerul iernii moarte,
Gonită-n roata vieții de-un martie vântos,
Răsare caldă luna, dar e așa departe
De strada prea murdară și de noroiul gros.
Cu raze dulci și blânde atinge astrul nopții
Chiar și răcoarea morții din vechiul cimitir,
Iar crucile dorm triste, pleșuve-n calea sorții,
Cuprinse de-al uitării neîndoielnic fir.
Pe lângă stâlpul vechi al porții putrezite,
Răzbate un copil în cimitirul rece,
Vârtos mai e noroiul potecii adormite,
Dar caldă este urma ce printre cruci îi trece.
Cămașa-i ruptă-n poale și agățată-n spate,
Și-i suflă prin ea vântul tăios de primăvară,
Picioarele-i sunt reci, și goale, descălțate,
[...] Citește tot
poezie de Laurențiu Nelu Rădoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lebedei
Plăpândă și suavă,
Pe-o apă lină...
Plutea alene o lebădă,
Cu privirea-i senină.
Lebăda trece, lebăda e timidă,
Nu scoate niciun sunet în atmosfera aridă,
O lacrimă-argintie din ochii-i a scăpat,
Căzând alene pe apa lacului luminat.
Aripiile ei albe ca niște aripi de înger,
Și le îndreaptă de parcă ajung până la cer,
Suspină-adânc din inima-i îndurerată,
Că acum nu e cum a fost altădată.
Anii i s-au dus și a îmbătrânit,
Acum nu a mai zâmbit...
Chiar dacă lebăda e mută, acum a răbufnit,
Pentru a cânta primul și ultimul ei cântec trist.
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe
Să nu te superi, draga mea Tristețe!
Inima mea nu mai are resurse pentru a te alimenta,
Nu mai are timp, pentr a-și fixa atenția aspra ta,
Lasă-mi Inima să se bucure cum știe ea, n-o mai împovăra!
Doar Sufletul meu știe cât a luptat,
Să te transforme în Fericire, după cât a așteptat.
Nu a reușit, nu te-ai lăsat și m-ai îndurerat.
Te rog, pleacă acum, ai devenit de nesuportat!
Lasă în locul tău să vină Iubirea creatoare,
Care să-mi facă Sufletul să zboare către Soare,
Să se umple de o lumină strălucitoare,
Pe care apoi să o răspândească pe Pământ, ca pe o binecuvântare.
Hai, fii bună și te du, unde vrei tu!
Eu vreau să cânt și să dansez,
Pe toată lumea să o îmbrățișez,
Ale Iubirii cuante energetice, să le descătușez!
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbarea
Plimbarea printre stele,
Dorința timpului.
Plimbarea printre veacuri,
Suportul veșniciei.
Plimbarea printre cuvinte,
Durerea sufletului.
Plimbarea printre milenii,
Noblețea timpului.
Plimbarea printre lacrimi,
Durerea trupului.
Plimbarea printre nori,
Surâsul apelor.
Plimbarea printre cristale,
Dorința Soarelui.
Plimbarea printre pietre,
Amintirea trecutului.
Plimbarea printre gene,
Drumul către somn,
Plimbarea către tine,
Iubire seculară.
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antipoem, mie, ție, lor
Știi câte toamne
au trecut
de când duc doruri
pe pământ
și câte frunze
s-au făcut covor
pe sub privirea-înlăcrimată
de picior?
Știi câtă ploaie
a-îmbătat țărâna
când inima bătea
precum nebuna
de fericire
și emoții flude
când noi credeam că
cerul nu ne-aude?
Știi? Și nonsensul
ne părea c-avea culori
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți renega iubirea
Nu mă îndurera,
în mine ca și-n tine
trăiește Dumnezeu,
coroană de iubire.
Ca El noi pătimim
căci poate e firesc,
așa mai mult să știm
iubirea, din pocale de cristal, să o sorbim.
Nu-ți renega iubirea,
nu o închide în cămări obscure
căci sufletul rămâne
inert fără de hrana din prescure.
Că nu mai poți iubi,
să spui, e nedreptate,
ești însăși tu iubirea,
acum și peste moarte.
El e mereu în tine
n-ai dreptul a-l nega,
trăiești căci El e si va exista
neancetat în inima ta.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii-ți sunt
Așezați pe chipuți tainic și senin,
Ca un semn al infinitului,
Echilibrul cosmic definindu-l.
Ochii-ți sunt două mărgele
De smarald sau de safire,
De marcasite ori chihlimbar
Prin ei se proiectează lumea
În care-n duci veleatul.
Ochii-ți sunt vârsta sufletului
Și citesc în adâncime cu rigoare.
Ochii-ți sunt săgeți de foc
Și ard mocnit întreținând lumina.
Ochii-ți sunt arme de luptă-n
Vâltoarea vieții pământene.
Ochii-ți spun de ești trist
Și-n lacrimi ei se scaldă,
Purtând în ei durerea sufletului
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nălucire
Îndrăgostită moartă după soare,
Sfioasa lună mă atingea cu vrajă
Când în odaie strâmba lumânare
Pierea arzând ca efemeră strajă.
De ruginite balamale încătușată,
Țipa fereastra neglijent deschisă,
Mă dezmierda perdeaua delicată
Boțită fiind de-o adiere indecisă.
Și pe pereți cu veche zugrăveală
Mânată de tic-tacul de ceasornic
Dansa o umbră de fecioară goală
Pentru un creier de visare dornic.
Uzat pe dinafară iar lăuntric june
Eu parcă alintam cu palma sânul
Și dulce glas poem porni a spune
Cu-o sclavă ce își adora stăpânul.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Tarita
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea de mamă
Prin ceața nopții, zorii zilei încet se răsfrâng
Trezind orașul Nazaret din somnul dulce...
În brațele mamei El doarme adânc, liniștit
La pieptul Mariei Isus, Copilașul Preasfânt
... Treizeci de ani... mai sunt încă până la cruce...
Un vis frumos își deșira prin străveziu lumina
Rostogolind ușor argintul printre stele
El mâna mamei simte cum fruntea ea îi alină
Cu o gingășie sfântă a dragostei divine
În melodii de dor... și-n cânt de păsărele...
Lacrimi calde pe obraji din ochii ei se preling
Și se renasc iar doruri... în sufletul străpuns...
... Iar slovele acelea... ca o sabie îi ating...
Inima de mamă... și tot mai dureros se-înfig...
... El doar zâmbește... și nu-i dă niciun răspuns.
Ea îi mângâie fața și-i apără somnul blajin
De gânduri purtată prin anii de amintiri
[...] Citește tot
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet
Pe câmpul cu florile,
Merg să îmi cânt doinele,
Bocitoarele-s cu mine,
Să plângă pe oricine.
Că țara-i îndurerată,
De morții ce îi îngroapă.
Foaie verde foaie lată
Oprește-te moarte-o dată,
Nu te-ai săturat, măi fată?
Țara e înlăcrimată,
De covid e măcinată
Și nimănui nu îi pasă...
Guvernanți se ceartă-n plenuri,
Au ambiți fără scopuri
Scaunele să nu le piardă,
De popor nici că le pasă.
Foaie verde mătrăgună
Poporul e ros de boală,
Plânge Ana prin spitale
[...] Citește tot
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciună? Sau adevăr aprins?...
Și totul a fost numai minciună?
Doar te-ai jucat cu mine și atât...?!
Doreai ca între noi să nu rămână,
Decât o aventură, minus cât...?
De ce nu m-ai lăsat totuși în pace...?
Știai că ești indisponibil și mințeai,
Ai sentimentele așa sărace,
De numai la tine te gândeai...?!
De ce ai insistat să fii cu mine,
Și m-ai îndrăgostit până la nori...?
Chiar n-ai simțit nimic profund în tine,
Să te gândești la mine până-n zori...?!
De ai știut că nu ești în putere,
Să îți schimbi viața, s-o iei de la-nceput...
Nu trebuia să îmi provoci durere,
Să intri-n viață mea cum tu ai vrut!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gol și lumină
De invizibile răni am inima sfâșiată
În jur totu-i gol, eu sunt îndurerată.
Un văl albastru ochii-mi acoperă,
e culoarea privirii tale care mă-mpiedică
să ved mai departe, ca odinioară, angelică.
Dar eu rămân, rămân aici,
revăd cu ochii minții mici
imagini clare ce le-ador,
tu lângă șoldu-mi mirador
orgolios mergând alături,
cu ochi senini dându-mi săruturi.
Eu înalțând a mea privire,
profilu-ți deseman râzând
umplându-mi inima de bucurie
și clipe albe puse la păstrare
precum furnica pune mâncărică în ponoare.
Dar golu'acum e dens și-ntunecat,
e rece frica ce-mi cuprinde trupul,
suflare n-am și viața parcă a plecat,
cu jale și amar modelez lutul...
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea
Din raze de aur îi țesut al tău veșmânt
Și slove migălite cu măiestrie
Sub bagheta marilor maeștri
De muze inspirați, cuprinși
De-o ploaie de lumină.
Ce cade-n întuneric într-o liniște deplină.
O carte-i tezaur al lumii, descoperit de veacuri,
Moștenirea ce de la străbuni de nații, vine,
Un far de lumină la malul mării, înălțat,
Un motor al spiritului în litere, descifrat,
Unde pentru o clipă timpu-și deschide
Un ochi sfios și îndurerat.
O tu carte, cărăuș neostenit,
Ne plimbi pe ale timpului valuri
Și ca un fulg de nea să plutim,
Ca noi taina lumii să o descoperim
Și dorința de-a ști și-a afla să ne-o potolim.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (29 martie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul
Timpul îi un grăunte de nisip
Ce curge măsurat într-o clepsidră
Și zboară spre cei stăpâni pe zare ce
Cu al lor chip invizibil construiesc zăgazuri
Pentru alte infinite și neprevăzute începuturi.
Timpul se preumblă pe scări imaginare,
Croite-n astral cu trudă infinită de Grația divină
Și veghea-ndeaproape a cetei îngerești
În cursul lui ireversibil, enigmatic.
Spre alte destinații aventuroase,
În lungi călătorii spre astre luminoase.
Timpul îi nemilos și trece ntr-o clipire,
Ca frunza stacojie ce-n ploaia toamnei reci,
Dansează unduios în acordul adierii
Și într-un ultim suspin, al disperării
Se stinge și n eterna lume ea se pierde.
Timpul îi parfumul florilor de câmp,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (11 noiembrie 2019)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pic
Cuvânt înainte
aripi de pământ aripi de cer aripi
crescute din răni din carne din vânt
toate se înalță într-un zbor fără țintă
haotic
pe sub coaste
o armată de îngeri săpând un tunel
între lumea de astăzi și lumea de ieri
e tot o hărmălaie de zâne și viermi
iar funia a înmugurit de veghe a moarte
în jurul gâtului firav
cineva s-a trezit din somn și a zis
ăsta e Pic
1. Despre rostul lui Pic în lume
e sigur
Pic nici nu a existat
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnița Voichița
"Atunci voios și aprig ea
războiul în fruntea oștii sale a trecut."
Pușkin: Poltava
Cu adormitele lui valuri
se mișcă Sociul între maluri
Și pe deasupra lui ușor,
abia se simte-o dulce boare
de vânt, ce-n drum spre-o altă zare
pe mai departe pleacă-n zbor.
Ici-colo, salcia pletoasă,
pe maluri, tânăra-i tulpină
spre fața râului și-o-nclină
Vorbind cu unda somnoroasă.
Și Sociu-n matca lui bătrână
c-un murmur șoapta i-o îngână.
Prin pânza apei străvezie
arar un peștișor tresare
Și iar în adâncimi dispare
ca o săgeată argintie;
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alcesta
Și iată că deodată între ei
sosește vestitorul, aruncat
în clocotul ospățului de nuntă
ca-ntr-o fiertură-un nou ingredient.
Cei care beau acolo n-au simțit
că zeul a intrat pe-ascuns strângându-și
ca pe-o hlamidă udă de ploaie zeitatea.
S-ar fi părut că-i unul dintre dânșii.
Deodată însă-un oaspete văzu
pe tânărul stăpân al casei cum
în capul mesei nu mai stă, ci este
smuls parcă-n sus și oglindind în toată
ființa lui ceva străin, cumplit.
Apoi amestecul se limpezi
și s-a făcut tăcere; doar la fund
a mai rămas o drojdie de zgomot
și-un strat de bâlbâială tulbure,
ce mirosea urât a râs stricat.
Și-atunci au cunoscut pe zveltul zeu,
și cum stătea, plin de solie-adâncă,
[...] Citește tot
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre durerea sufletească și lumină, adresa este: