Citate despre feline și noapte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la feline și noapte, dar cu o relevanță mică.
Mirabila pisică
pisicile de pe facebook
te bagă cert în balamuc
cu ochii lor seducători,
ce-adună mii de iubitori
și inimile praf le fac
când tolănite ele zac
cât ziulica e de mare
cu coada-n semn de întrebare,
tu mă iubești sau doar te faci,
vreau inimioara de mă placi
și tot așa în filmulețe
le admirăm cum nătăflețe
ajung să intre în bucluc
cu mii de martori de facebook,
toți înrăiți la nostimade,
unii chiar oameni cumsecade,
ce-n loc să doarmă-n miezul nopții
pândesc pisici, mai rău ca hoții
și fură poze în neștire
cu ochi albaștri de safire
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebare de ninsoare
În noaptea nopții-n lună plină
Fac saltul nalt, ca de felină,
Mă prind cu dinții de Saturn
Și-apoi, ca orice taciturn,
Aștept o dimineață lină.
În ziua zilelor mai vechi
Țineam la gât stele perechi,
Acum ninsorile mă-ndeamnă
Să mă desprind suav de toamnă,
Să-mi cânte viscol în urechi.
Și în secunda cea mai mare,
Care apare și dispare
Din ceasul care-mi sună trist,
Mă voi lupta c-un sunetist,
În iarnă, viscol și ninsoare.
Și-n ora orelor târzii,
Cu minutare sidefii,
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la răspuns
Ce pasăre măiastră îți zboară în retină?
De unde,-n toiul nopții, aprinzi în ea lumină?
Ce tânără felină ți se ascunde-n trup?
Cu ce să te înlănțui?... De unde să te rup?
Ce râu de foc și lavă îți curge lin în vene?
Ce fluturi îți dansează în zori de zi pe gene?
Ce maci, văpăi celeste, pe buze ți se-aprind?
Cum reușești, din șoapte, să împletești colind?
Cum poți purta în tine și munți înalți și mare?
De ce ți-e trupul pâine iar zbaterea ți-e sare?
De ce în nopți cu lună alergi la mine-n gând?
De ce mereu, de tine mi-e sete... și-s flămând?
De ce a ta iubire în carne mi-a pătruns?...
Esti înger?... Ești femeie?... Am dreptul la răspuns.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de deal
Plec pe jos de la fântână
Cu Bunică-mea de mână,
Eu, cu pașii mici, mărunți
Ai bunicii, obosiți.
Peste deal, ca-ntotdeauna
Ne însoțește lumina
Caldă și îmbietoare
Dată de raza de soare
Lacrima dată de rouă
Umezește ochi de floare,
Ne mai transmite și nouă
Ambianța de răcoare.
***
Zarea, până-n orizont
Cu al florilor tumult
Farmec și parfum mai mult,
Aducând la fiecare,
Voie bună, încântare.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța necunoscutei
În fiecare zi de întâi mai, o necunoscută apare
în balconul de marmură a palatului Versailles
și, aplecându-se spre bazinul Latonei, cântă:
Eu sunt ce n-a fost încă nimeni din toate câte-au fost
Și sunt,
Sunt ritmul primelor senzații
Și gestul primului avânt,
Sunt simetria primitivă a două buze-mpreunate,
Sunt frenezia ancestrală ce-n lutul omenesc se zbate,
Sunt visul unei nopți de vară, trăit de sexe diferite,
Sunt ura falselor feline, surprinse-n perne adormite,
Sunt gama rozelor păcate transcrise-n magicul carnet,
Sunt prada bestiei,
Himera netălmăcitului poet,
Sunt spasmul,
Lenea
Și dezgustul efemeridelor ce mor
Și-accentul circomflex al vieții
Al nimănui
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, I, nr. 3 (5 noiembrie 1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dilemă
Cine ești tu, vânzător de speranțe,
Ce șoapta-și respiră prin sângele meu?
Ești suflet-pereche, cu drept de creanțe,
Sau demon ce-și vinde păcatul cel greu?
Tu, ești vrăjitorul privirii pierdute,
Uitată de vreme, în goluri de timp,
Îmi scaperi scântei pe tâmplele-abrupte
Și-mi faci din iubire un alt anotimp?
Felina ce-atacă, mereu la-ntâmplare,
Gustând carnea dulce de-un alb nepătat,
Drumețul ce-oferă, zâmbind, la plecare,
Sărutu-i și-o floare, c-un gest elegant?
Năluca din noapte, cu buzele-i calde,
Și-atingeri divine'ntr-un joc voluptos,
Ce-mi mângaie cerul, nădejdilor moarte,
Și-mi toarnă în suflet iubirea-i prinos?
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra nopții
O umbră-n a nopții lumină,
tăcere-n sclipiri de mormânt,
cu mers furișat, de felină,
apari, ca o pală de vânt.
Te-ndrepți către locuri ascunse
adânc, în sinistrul decor,
mergând pe cărări nepătrunse
tu, spirit prin lumi călător.
Ești rege în jungla cea mare,
vestit ucigaș, jaguar
și tatăl aceluia care
își plânge destinul amar.
Așteaptă, ascuns în desișuri,
schincește și cheamă în van
pe cea care zace-n hățișuri:
nu știe că este orfan.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Litanii pentru miezul nopții
I
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
A trecut de miezul nopții...
Iar duetul senzual
Orchestrat de fantezia unui Heliogabal
Pâlpâie-n finalul unei lumânări aproape stinsă.
Dormi, felină cu ochi stranii
Și cu pleoape cercuite
În culori evocatoare de fanate clematite,
Dormi, felină obsedată de plăcerea de-a fi-nvinsă...
Culcă-ți capul pe risipa chiparoaselor strivite
De contururile-ți roze
Torturate,
Și-amorțite,
Și multiplicate-n visul unei Venere, desprinsă
Din anticul bronz al unei statui reconstituite.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea undelor tăcute
Tu n-ai știut că eu eram cu tine,
Privindu-ți silueta, indiscret,
Și-ți admiram mișcările feline
Ascuns în noaptea gândului secret.
Nici eu nu am știut atunci că tu,
În mângăierea undelor tăcute,
Nu mi te-ai fi opus, c-un simplu "Nu!",
Dorințelor sub stele renăscute.
Erai zeița nopții-n gândul meu,
Eram, în visul tău, acela care
Îți apărea din mare ca un zeu
Ce îți punea iubirea la picioare.
N-ai ridicat-o și de-atunci, mereu,
Îmi tulburi câte-un vis. Din întâmplare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisica neagră
Te țineam în brațe pisică neagră.
Torceai mângâiată, cu ghearele ascunse.
Sub pleoape aveai vise de maidan.
Ți-au crescut ghearele și-ți place
să stai pe ceafa mea,
cu privirea ascunsă.
Sunt plin de sgârieturile tale,
chiar și pe inimă am câteva,
de când reveneai înfuriată
că te-am neglijat pentru altă blană
de felină nepereche.
Am albit împreună, dar tu
tot neagră ești noaptea,
când încă mai torci
în culcușul inimii mele
și visez că mai am gheare
să prind lascive înaripate
cu miros de ploaie.
poezie de Alexandru Corneliu Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cascadoria timpului
Rătăcitorul de corăbii pe spatele peștișorului
Face spume de aur la îmbrățișarea uitării,
Se piaptănă prudent cu sideful dinților solari
Apoi dă foc orizontului de pe coamele zării.
E o cascadorie prelinsă tumultuos în viață,
Mărul discordiei mușcă din inimi hapsân,
La izvorul fierbinte de mirt îngerii se-nchină,
Strigătul tău aduce suferințe ochiului stăpân.
Noaptea lăcrimează stelele ascunse în nori,
Felinele umane sub lună pornesc să doboare
Fânul nopții reavăn înțesat cu bunurile lumii
Înveșmântându-se cu noi nestemate, odoare...
E cascadoria timpului nostru veșnic rapace,
Dintr-un slugoi supus, cu ochii în pământ,
Se ridică înotând prin scârnă și prin sânge
Un borfaș politic, aiurea, el se crede sfânt.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ficțiune
Am gustul nopților cu tine,
Aromă de iubire-nflăcărată,
Cu urme de atingeri fine,
Iar pielea mi-e cu tine parfumată.
Mă arde și acum sărutul,
Am forma gurii tale peste tot,
Mi-ai conturat din buze trupul
Când l-ai pictat în cel mai dulce zgomot.
Ca o felină stau în așternuturi,
Miroase a bărbat și-a ciocolată,
Mă mișc încet să nu strivesc sărutul
Ce l-ai întins pe pielea mea bronzată.
Mi-e plină dimineața, la trezire,
De brațele bărbatului îndrăgostit,
Miroase-n jur a dragoste și fericire
Și a iubirea omului iubit.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (3 ianuarie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire felină
Era neînfrânt și un rege
pe vaste întinderi, cu ape
la care veneau să se-adape
sălbatice turme pribege.
Trăia în ținutul sălbatic
din noaptea când, după furtună,
în luptă-a putut să răpună
un leu mai bătrân și apatic.
Urmaseră ani de domnie,
o viață-n continuă luptă,
pe-o scenă ce, parcă, e ruptă
din vremuri de cruntă urgie.
Acum, lenevind, își privește,
din haită, leoaica temută,
frumoasă și neîntrecută
pe care mai mult o iubește.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sincopa reflecției de-o noapte
Pe zi ce trece e tot mai noapte,
Ce numai ea e-un sfetnic bun,
Căci doar tăcerea, spusă-n șoapte,
Dă-n spirit șansa de-un ajun.
Negrul, tihnit în lenea minții
Culcată-n suav, stând pe-o ureche,
Redă restartul sfânt credinții...
De gând n-ai bun, la amor pereche.
E zisa de un azi pe mâine
-Nu cea nevrută, a amânării-
Ci-n stoic coace bob în pâine
Și-ar da și-un înțeles... trădării.
E-o estompare de culoare
Când neagră este orice felină,
Căci nu futil e cel ce doare,
Ci hău, de suflet... să suspină.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lanțul Trofic
Lanțul trofic
Din taina unei nopți de vară,
În pădurea deasă, la izvor,
Se desprinde încet, din umbră, o fiară,
Pândind o căprioară, în luciul curgător.
E tăcută și ageră felina,
Cu ochii scânteind a moarte,
Hotărâtă să ucidă-n zori, haina,
Hrană către puii ei să poarte.
E ceas de pace-n cer de stele,
Și vântu-i adormit prin ramuri,
Dar în pădure sângele-i mărgele,
Jertfei închinându-i hramuri.
A fost ucisă o fecioară,
Nevinovată de organizarea firii,
Ce-a trebuit în zori să moară,
[...] Citește tot
poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (5 ianuarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pantofii membrilor echipajului erau plini de noroi, care se uscase între timp, dat fiind că pe cărarea spre satul Nuriei, pământul nu era umed. Intrară în sat. Priviră spre colibele cătunului; erau destule. Construite primitiv, din lemne, bârne, paie, pământ uscat; cu acoperișuri confecționate din crengi, nuiele, paie, ramuri întregi, frunze mari, uscate; intrarea fiind constituită efectiv dintr-o gaură, desupra căreia erau agățate mai multe plante, ca niște liane subțiri, ce alcătuiau un fel de perdea, pe care localnicii o dădeau la o parte cu mâna, pentru a intra în interior. Semănau cu niște colibe, bordeie, sau corturile unor triburi amerindiene din trecut; cu noțiunea de "case", membrii echipajului nu le puteau asocia, deși pentru locuitorii cătunului, în mod clar asta erau! Evident, nu aveau lumină în interior, decât ziua, când stăteau mai mult pe afară... Femeile, războinice și îndrăznețe, erau conducătoare și în cadrul gospodăriilor micuțe. Dar văzură și câțiva bărbați, retrași, care nu îndrăzneau să li se înfățișeze. În fața femeilor din trib nici nu-și ridicau privirea; era clar că erau marginalizați, disprețuiți chiar. Aveau bărbile lungi, neîngrijite; probabil nu se bărbieriseră niciodată. Privindu-i, constatară că toți aveau părul fie verde, fie bleu, iar ochii galbeni, ca de feline. Se întrebau în gând dacă vedeau și noaptea, pe întuneric, aidoma felinelor... Nuria îi conduse mândră spre cea mai impunătoare și mai mare dintre colibe; foarte probabil a ei.
citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori pentru domniță
Flori pentru domniță
La castelul dintre brazi, cel ce-i construit pe stâncă,
Pe sub cerul înstelat, luna-l luminează încă.
De-l privești din depărtare totul pare amorțit,
O bucată de poveste, numai bună de citit,
Dar dacă urmezi cărarea care duce la castel
Ai s-auzi, de te apropii, cum cântă un menestrel.
Și acum, ca altă dată, a venit din depărtare
S-o încânte pe domniță fiindcă azi e sărbătoare,
Mai ales că-i singurică și pentru că e ziua sa
Ce dar poate să îi facă? El, nimic, doar i-o cânta...
Până s-o trezi domnița și-o ieși iar la fereastră,
Menestrelu-și amintește cum plângea domnița noastră,
Fiindcă ani și ani la rând zmeul cel cu vocea groasă
Îi furase tinerețea și-o ținea închisă-n casă.
Și nu doar închisă-n casă, c-o-ncuiase în iatac
Și pentru a fi mai sigur, aruncase cheia-n lac!
Astfel, anii au trecut, dar privind pe o fereastră
Ea vorbea numai cu vântul și cu luna..., doamna noastră...
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (24 aprilie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul iubirii
venise iarăși toamna
eu încă scriam în vară cuvinte moi
iar în iarba verde
ne jucam, doi copii, amândoi
rătăceam, privind cum se scurg anotimpuri
venise-i de mult
într-o noapte globală
ființă în neființă în doi
eram doi într-un gând
înnoptam aiurea prin parcuri
îmbrățișări ireale, săruturi furate
rătăcind pe aleile toamnei în doi
treceau trecători pe stradă
venise și clipa
uitasem de ea
eram singuri cu noi și cu ea
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Captură de ecran
În feed aceleași
Știri de ultimă oră
Nu știu ce lansare de gală
A unui autor
Necunoscut
Fragmente din
Filosofii de duzină
Speakeri motivaționali
Să ne facă
Existențele
Mai suportabile
Modele
De carieră
Mereu despre
Cum să trișezi
Cum să transformi
În câțiva pași
Viața ta
În ceva rentabil
Să fii într-o poză
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci-ul
atunci-ul, ne legăna crengile vrute trofee
pe claviculele noastre căutătoare de iubiri,
să ne scuture muguri puhavi de primăvară
și nebănuitori ne trezeam cu păsări în poală.
în rebeliunea unui do major mai mereu
și într-o turmă de vise contondente credeam,
când o necontoneală de arcușuri de vioară,
ațâța purpura neînfrântă de creanga-ghiară.
tu-l și eu-l se împreunau în bătaia imediatului
de cădeam unul prin gândul celuilalt zestre
și istoriile noastre deschideau dese vernisaje,
păzite de cochilia aerului dincolo de ferestre.
prin flacăra de icoană, materială zbatere,
flambam speranțele toate cele-n nealungare
apoi îmi ionizam și multele sentimente,
în așteptarea celor câteva curioase egrete.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre feline și noapte, adresa este: