Citate despre flori și seară, pagina 2
A nins și ninge. Ninge mai domol, dar ninge. Copiii ridicau cu tărăboi un om de zăpadă încă o dată cât ei. Unul căzu moale ca o albăstrea în zăpadă, nu era mai nalt de-o floare.
Se făcu seară repede. Ce ți-e și cu ziua de iarnă!... Scurtă, ceva mai scurtă decât copilăria omului.
Camelia Oprița în Niculiță - Copilul zăpezilor (6 decembrie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parfum de seară
Peste salcâmii înfloriți
Seara încet se lasă,
Îmbăiați în valuri de parfum,
Pășeam încet spre casă,
Cu pieptul plin de verde alpin
Și pacea mult visată,
Ascunsă în raftul cu dorinți,
De noi doi sărutată.
Accent divin, cu sfinți cuminți
Sub pleoapa înstelată,
Pe brațul viu să mă alinți,
Să nu uit niciodată
Răsfățul raiului sublim,
Iubire parfumată.
poezie de Valeria Mahok (5 mai 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță
De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am așteptat
Când tremurând că n-ai să vii
Umblam pe străzile pustii
Se însera și-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm
Prin case albe cu zorele
Clipea o lampă sub perdele
Și răsuna un vechi pian
Prin vălul serii sub castan
O ceață cobora ușor
Simțeam în suflet un fior
Iar lampagiu-n cap de uliți
Prindea o stea în vârf de suliți
[...] Citește tot
cântec, muzica de Nicu Alifantis, versuri de Miron Radu Paraschivescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Seara îngerilor
Așează-mi, în păr,
floarea dragostei tale
și spune-mi
o șoaptă
când fulgeră-n zare!
Afară sunt demoni,
eu, înger să-ți fiu,
acum,
cât e toamnă
și nu e târziu!
Afară-întuneric
și vuiet turbat.
În casă,
un înger,
aripa ți-a dat!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miniaturi Seara
Aseara-am stat sub marul nostru bun,
Cu mere, ca obrazul tau, domnesti.
Cat as fi vrut si n-am cercat sa-ti spun
Ca-n gandurile mele, floare, cresti.
Ne-am ridicat deodata amandoi
Si-am parasit livada impreuna
Cu buzele-nghetate. Peste noi
Curgea molatic un parau de luna.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către trandafir
Frumoasă floare Venus și-a ales - ascultă,
Dară mândria ei e-atât de scurtă
Când soarele răsare - ce-nflorește
Se scutură, când seara poposește.
Fecioaro, rupe roza ca pe o nouă floare
Și nu uita că viața ta e trecătoare.
poezie celebră de Jan Kochanowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asemeni rozei se scutură fugara Și scurta noastră viață care zboară. Zadarnic se re-ntoarce primăvara, Ea nu mai înflorește-a doua [...] | Citește tot comentariul
Să fiu amurgul...
Să fiu amurgul aș vrea,
să aștept sfâșiat la ferestre,
dragostea mea.
Să-ți aprind obrajii cu nebuna-mi pară
și să plec apoi,
când se face seară.
Primește câmpia; e un dar ce-ți fac,
muntele-n omagiu
și codrii ce tac.
Ci vino. Să mergem. Ne-așteaptă
mulțime de regi în genunchi
și florile toate să trecem așteaptă.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai frumoasă floare
"Ce să-ți aduc, iubito, de pe mare?"
O întrebă în șoapte într-o zi.
"Din insule pierdute-n depărtare
Cea mai frumoasă floare care-o fi."
Abia se mai zărește-acum catargul.
Pe țărm cu ochii-nchiși și mâna-n sân
O fată albă, alb măsoară largul,
Și-n ochii ei clipește-un somn păgân.
Un an întreg prin insule cu soare
Corabia opri și strânse-n ea
Morman de flori, căci fiecare floare
Cea mai frumoasă-n felul ei era.
Dar florile, prea multe într-o seară,
Cu pești de aur prinși la subțiori,
Corabia de foc o scufundară,
Și toți muriră-ncolăciți de flori.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântec III
Când ai trecut
Florile și-au întins gurile, ochii,
Pentru sărut.
Plopii-au băut
Fumul sălciu al zării.
Înalți se clatină la marginea serii.
Clopotele pădurilor sună,
Clopotul serii
Fâlfâie, sună, răsună.
Poate-am sorbit din vinul iubirii,
Poate dragostei i-am gustat mătrăguna.
Galbenă, se furișează-ntre noi,
Ca o vulpe de aur, luna.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de seară
Sunt flori uitate întro seră,
Cum într-un suflet tris și gol
Rămân speranțele din urmă
Din risipitul stol...
Nici o femeie nu le-atinge,
Deși au cel mai blând parfum,
Nici cel puțin nu le omoară
În pagini de album.
Când umbre din apus, prin geamuri,
În jurul lor sfios se strâng,
Par niște ochi ascunși de lume,
Ce-n taina serei plâng...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Damian Ureche
Muza ta din astă seară
Frumoasă-i, fără pereche.
Toți amicii exclamară:
"Uite-o floare la Ureche!"
epigramă de Gheorghe Lungoci din Epigrame și epigramiști (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adagio
Își iau adio teii de la vară,
Cu miere ninge peste ochii mei,
Mai strâng parfumul florilor spre seară.
În picături de miere, de mă vrei,
Oprește-te pe-o ramură cuminte,
Ce-și mai păstrează rodu-nmiresmat
Și-oi picura cu lacrimă fierbinte,
Din florile ce încă n-au plecat.
Mai am un braț ce încă înflorește,
Mai urcă seva verde-n inelar-
O mărturie care povestește,
Că îți sunt vară în vocabular.
Rostește-mă ca pe o rugăciune,
Dar, nu îngenunchea, că n-ai s-ajungi,
Să prinzi ultimul zvon de pasiune
Al ramului, cu degetele stângi.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua imnului
Râu încuiat în cerul omogen,
Arhaic Unt, din lăudată seară,
Scurs florilor, slujind în Betleem,
Când gărzile surpate înviară.
Să port - sub raze deget șters înting -
Un liniștit, un rar și tânăr mugur
Prin ger mutat, prin tufele de zinc,
La stâncile culcate: să le bucur.
poezie celebră de Ion Barbu (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- iubire (vezi și dragoste)
- Iubire - lac în care
înflorește regretul frumuseții,
când cade zăpada
peste zilele defrișate ale copilăriei,
peste orașele de după război,
până ce apare femeia,
- pretext al visării
înserarea fără de arbori,
în care lacul își caută sufletul.
Iubire
poezie de Aleksander Nawrocki din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Azi...
Azi mi-am prins în păr fire de argint
Nu am multe toamne...(Ce frumos mă mint!)...
Am doar primăveri, în lila mă îmbrac,
Sunt în anotimpul florilor de mac
În zori mă trezesc cu privighetori
Ciocârlia-mi urcă triluri pân' la nori...
Eu culeg din lan roșii flori de mac,
Spice și cicoare... cunună să-mi fac
Cu privirea sus, dincolo de nori,
Iau din cer azurul și îl pun în flori
Și din albăstrele îmi fac un buchet,
Lângă ele pun un surâs discret...
Îmi pun la urechi cireșe- cercei
Și mă ninge vara cu floare de tei
Cu parfum de roze seara mă răsfăț
Să nu vină iarna!... Nu vreau să îngheț!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare în noaptea eminesciană...
Vino seara la izvoare, valuri line curg albind
Când se prinde-n nouri Luna cu sclipire de argint.
Sânul alb să-ți dezvelesc sub un ram de tei în floare,
Freamătul să mi-l astâmpăr din priviri rătăcitoare.
Lasă vântul printre sălcii să adoarmă flori de câmp,
Lasă dorul dus de ape, să fugim de pe pământ.
Și vom sta în miez de noapte pe un colț de nemurire,
Mândre stele de cleștare adâncesc a ta privire.
În lumini îngălbenite neguri albe se arată,
Sânul tău din sloiuri reci se aprinse dintr-odată.
Glasul gândului îți desface duios plânset de vioară,
Geană blândă de suspine printre șoapte mă-nconjoară.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine (ianuarie 2017)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai mult și mai mult
îmi lipsește floarea de magnolie
anul ăsta am intrat
în izolare înainte
să în
florească din diferite mo
tive
de ano
timp capricios
aprilie spre seară
și azi
fără floare de magnolie
îmi lipsește o musculiță
să bâ
zâie lângă magnolia înflorită
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
seri de toamnă târzii
peste cimitirul parizian
când Diavolul
îi bate obrazul lui Cioran
cu foile pactului
când descifrezi
sentința condamnării la moarte
scrisă
cu coji de floarea soarelui
scuipate
în ploaia fără început
și sfârșit.
poezie de Constantin Fieraru din Între caninii gurii de rai
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii ai florei
Lele, cum de s-a-ntâmplat,
De cu seara până-n zori,
Dragostea o faci în pat,
Iar copiii ies din flori?
epigramă de Aurel Ciocanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cărturăreasa
Uite, ai un dar în casă,
Vorbe bune, cu temei
De la dama cea de verde,
Dar să te ferești să-l iei.
Pentru că nu minte cartea,
Ea ghicește orice gând,
Vezi, cu dama cea de tobă,
Ceartă, lacrimi pe curând.
Dragoste pe drum de seară
Cu un crai de ghindă, și
Gând la gând cu bucurie,
Chiar o veste vei primi...
Serioasă, visătoare,
Cu ochi negri și cuminți,
A rămas privind, copila,
Gura babei, fără dinți...
Cum e crai de ghindă, babo?
Nalt și oacheș, fata mea.
Și cu ochii mari și umezi,
Și cam palid, nu-i așa?
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre flori și seară, adresa este: