Citate despre frumusețe și laudă, pagina 2
Îndrăgostiții
Sunt frumoși din cale-afară
Și se laudă cu zel:
Ea că este domnișoară;
El - la fel.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul dorește să-i lauzi inteligența, femeia dorește să-i lauzi frumusețea; vanitate și de o parte, și de alta!...
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Frumusețe (1998)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Creionul și pixul (fabulă)
Se tot lăuda un pix,
C-ar fi lucrat
La mare fix!
Că ar fi titrat,
Lustruit, standardizat,
Frumos, modern - mă rog...
Că ar scri' și în catalog!
Creionul,
Care-i reținuse tonul,
Zise:
- De!...
Să te pricep nu-i greu,
Doar ești descendentul meu!...
fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui confrate
Nu se laudă cât face,
Nici încolo, nici încoace,
Dar să știți, vă rog frumos:
Afirmația-i pe dos!
epigramă de Vasile Larco din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul cel mai frumos e cel pur și generos, iar glasul cel mai melodios e cel care Îl laudă pe Hristos!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ana Dalassena
Într-un decret împărătesc emis de Alexie Comnenul
special pentru a-și onora mama
foarte inteligenta doamnă Ana Dalassena,
remarcabilă atât ca activitate, cât și ca maniere
sunt scrise multe lucruri de laudă.
Aici, prezint doar o propoziție,
O propoziție frumoasă, chiar sublimă:
" Ea niciodată n-a rostit acele cuvinte reci 'al meu' sau 'al tău'."
*Alexie I Comnenul, 1048 - 1118, a fost împărat bizantin între anii 1081 1118.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneia căreia îi place să fie lăudată
E o femeie ce te-mbată,
Tot ce-á fost mái frumos vreodată,
Minune, mărturii depun,
Nu credeți cele ce vă spun!
epigramă de George Budoi din Epigrame (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea iubitei
Oricât de mult te-aș lăuda,
Tu și mai mult ai merita.
Zeița Venus chiar pălește
De pizmă-atunci când te privește.
madrigal de George Budoi din Dicționarul dragostei (23 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cidalizele
Iubitule pe unde
Ni-s oare? - În mormânt:
Loc mai frumos le-ascunde
Mai fericite sunt!
Sunt lângă îngeri toate,
În cer albastru, sus,
Și laude curate
Spun Maicii lui Iisus!
Fecioară înflorită!
Mireasă albă, tu!
Amanta parăsită
Și veștedă acu!
În ochi odinioară
V-au râs adânci vecii...
În cer v-aprindeți iară,
Stinse, lumești făclii!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vivaldi nu a rămas în istoria muzicii prin operele cu care a entuziasmat publicul venețian timp de câteva decenii. Mai durabilă s-a dovedit prezența artei sale în repertoriul religios catolic, prin motetele, psalmii, laudele, rugăciunile corale create pentru formația de la Pietà, din rândul cărora se detașează ca frumusețe melodică și măiestrie a scriiturii vocal-instrumentale, un Sabat Mater pentru alto, orchestră și orgă și un Credo pentru cor și o formație de opt instrumente.
Ioana Ștefănescu în O istorie a muzicii universale (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 152
Iubindu-te, încalc un legământ
Tu încalci două când iubire-mi juri:
Trădându-ți patul, care este sfânt,
Și noi iubiri pătând cu alte uri.
Dar de ce-ți zic că două ai încălcat
Când eu nesocotit-am douăzeci?
Jurând mereu, de fapt te-am înșelat
Și-onestitatea mi-am pierdut pe veci,
Căci am jurat solemn c-ai suflet bun,
Că mă iubești și nu m-ai compromis;
Te-am lăudat orbit ca un nebun
Sau ochilor să jure strâmb le-am zis.
Și ochii jură că te porți frumos,
Dar jurământul lor e mincinos.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând bun pentru tine...
Frați suntem pe pământ
Doar un cer avem curat,
Hai să ascultăm un cânt
Ce din cer la noi e dat.
S-aveți viața mai frumoasă
Sufletul mai împăcat,
Peste tot la voi în casă
Liniște să fie dat.
Hai puțin să ne gândim
Căci avem același țel,
Toți vrem ca să ne iubim
Pace vrem și un gând vesel.
Pentru asta hai să fim
Mai buni, mai înțelegători
Hai cu drag să ne iubim
S-avem buni conducători.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (22 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
3 iulie - ZIUA COMPLIMENTĂRII ÎN OGLINDĂ - IMPOSIBILITATE
M-aș lăuda în băi, în dormitoare,
Dar sunt întotdeauna în impas,
Căci frumusețea mea încântătoare,
Instantaneu mă lasă fără glas!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 21
De muze n-am să mă mai las stârnit,
De frumusețea lor sulemenită,
Cu cerul însuși te-am împodobit
Orice fălos doar cu-n fălos repetă,
Cât să mă fi făcut să te compar
Cu astre, a lumii, a mărilor splendoare.
Cu prima floare-n an și tot ce-i rar,
Și poartă-n tiv telurica grandoare.
Dar fie să iubesc, să scriu ce simt,
Și să îmi creadă dragostea curată,
Cum crede mama puiul, strălucit,
Și-i pare că luceferii se-arată.
Mai spună alții, vorbe mari având,
Nu te mai laud, că doar nu te vând.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii Bertei
Nu luați în seamă ochii mult lăudați, faimoși,
Voi, ochi ai dragei mele, prin care-o adiere
Mai lină ca-nserarea se tulbură și piere!
Vărsați asupră-mi noaptea vrăjită, ochi frumoși!
Ochi ai copilei mele, voi adorate-arcane,
Cu magicele peșteri v-asemui într-adins
Unde comori de nimeni știute joacă stins,
De umbre-acoperite,-n letargice mormane!
Adânci și mari sunt ochii copilei și ascund,
Ca tine, Noapte-ntinsă, lungi scăpărări de foc
Cu Dorul și Credința-mpletite la un loc,
Ce, pătimaș ori candid, scânteie în străfund.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bețiv laudă cumpătarea
Rotește-te-n juru-mi frumoasa mea leliță,
Refuză-le pașilor mei de dans declinul,
Voi rămâne-astfel mereu treaz,
Deși beau vin până-mi fac plinul.
Cumpătarea este-un giuvaier,
Mai mult decât pot spune o ador;
De-aceea ține-mă în vârtejul dansului,
Chiar dacă-alături bețivii sforăie și dorm.
Ai grijă la picioare, ai grijă la picioare,
Rămâi pe valul dansului, fă un mic efort,
Căci sub fiecare, sub fiecare dansator
În pământul rece zace-un mort.
Fără ezitări, iubita mea,
Fii zână, nu doar o leliță;
Un bețiv este-un om mort
Și toți morții-s beți criță.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâna porunci și trase la scară o căruță ferecată în aur, cu patru telegari de mâncau foc. Căruța era împodobită cu pietre nestemate de sclipeau în fața soarelui ca cine știe ce lucru mare. Ei se urcară. Cum se puse el lângă dânsa, un luceafăr se așeză pe fruntea ei, și așa strălucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dânșilor. Amândoi erau îmbrăcați cu niște haine scumpe și foarte frumoase. Caii porniră. Dară zburau de parcă n-atingeau pământul, iară nu că mergeau. într-o clipă ajunseră la împăratul, tatăl băiatului, carele îl aștepta și se ciudea de atâta întârziere. Când îi văzură, toți înțeleseră că aceasta era femeie de pe alte tărâmuri, și lăuda pe fiul de împărat pentru o așa nimerită și neașteptată alegere. Frații cei mai mari o mâlciră, văzând atâta frumusețe și atâta bogăție. Mai mare strălucire și gingășie ca aceasta nu se mai văzuse sub soare și pe la dânșii până atunci. Începură a-și da coate, a-și veni în cunoștință și a se căi de râsul ce făcuseră de fratele lor.
Petre Ispirescu în Broasca țestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem întru lauda ciclului
dacă există un râu
mai frumos decât acesta,
aprins ca sângele
roșu de la marginile lunii dacă
există un râu
mai credincios decât acesta
revenind lună de lună
la aceeași deltă dacă
există un râu
mai temerar decât acesta
venind si venind într-un talaz
de patimă, de durere dacă
există un râu
mai imemorial decât acesta
fiică a evei
mamă a lui cain și a lui abel dacă există în
univers un asemenea râu dacă
[...] Citește tot
poezie de Lucille Clifton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 21
Eu nu sunt precum Muza aceea snoabă
Ce fardul frumuseții-n vers cinstește,
Ce folosește cerul drept podoabă
Și-un chip frumos cu altul îl unește,
Făcând un cuplu demn de-asemănare
Cu soarele și luna și pământul,
Cu florile de-April, cu lucruri rare,
Și cu-acest cer frumos, care-i veșmântul.
O! Fă-mă fidel în dragoste și-n scris
Și crede-mă că am iubire-aprinsă
Ca pruncul pentru mama lui de vis,
Dar nu ca aștrii de pe bolta-ntinsă.
Flecarii pot vorbi în gura mare
Eu n-o să laud ce n-are valoare.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- fecioară
- Fecioarele sunt floarea Bisericii, podoaba și frumusețea harului duhovnicesc, starea cea firească a nevinovăției originare; desăvârșită realizare, vrednică de laudă oamenilor și cinstirea îngerilor; chipul lui Dumnezeu care imită viața cea sfântă a Domnului, dovedindu-se astfel cea mai aleasă parte a turmei lui Hristos și nașterea cea mai slăvită a Sfintei Biserici.
definiție de Sfântul Ciprian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre frumusețe și laudă, adresa este: