frumuseţe şi premii

Reîntâlnire la Humor

Constat acuma, cu sfială,
Că încă-un an a mai trecut
Şi, cum mă uit aici prin sală,
Pe unii-aş vrea să vă cam..
(Pe toţi aş vrea să vă salut).

Mă întâlnesc aici cu lume,
Prieteni înzestraţi cu har,
Cu poante, cu umor, cu glume,
Cu Garda- răul necesar...

Cu mult talent şi creativi
De te apucă dor de ducă,
Poeţi virili şi productivi,
De pildă procurorul Ţucă.

Mi-e frică numai de ceva:
Că-apare iar Gagniuc în ie
Şi mi-e că se va speria
Poeta Sanda Nicucie,

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina cuvântului

Ce straniu gol în liniştea dintre imagini de timp uitate în valiză
am purtat-o prin anii existenţei perene
mă asurzeşte profunzimea necuvintelor ce stau ascunse pe foaia albă
se cred fantome, ele cuvintele
chiar au devenit fantome din cauza tăcerii dintre noi
nu-mi urlu neputinţa de a îmbrăca frumosul în haina cuvântului
zi de zi cos literele una de alta cu emoţia risipirii de mine
nu toate hainele cuvinte ce le creez îţi îmbracă sufletul.

Poate sufletul tău nu e pe măsura creaţiei mele
nu am făcut şcoala stilistilor în arta scrisului pe măsura celor inteligenţi
am doar şcoala vieţii la care mulţi se cred premianţi
pentru că ştiu să coase cuvinte ce uneori nu le înţeleg nici ei în profunzime
asta nu-i împiedică să desconsidere efortul meu de a coase cuvinte din boabe de roua
nu vreau să ajung mare creator de modă în arta scrisului
visez să nu mai simt atât de pregnant acest gol din liniştea dintre imagini
care imagini? Deschide cartea vieţii şi priveşte foia albă a timpului neînceput
Spune-mi ce vezi? Trecut, prezent?
vei vedea doar viitorul ascuns în haina de cuvinte fantomă
destinul îţi pregăteşte garderoba pentru suflet. Nu pierde acul timpului.

poezie de Marioara Vişan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condamnarea la scris

Eu nu aparţin nici măcar trupului darămite vreunui curent literar.
Scriu ca şi când m-aş fi născut numai pentru asta
şi nu îmi pasă dacă ochiul morţii va fi singurul meu cititor.
Scriu ca şi când sufletul meu ar monologa în oglindă,
ca şi când fiecare cuvânt pe care îl scriu ar fi ultima mea respiraţie.
Poezia este sau nu e, vorba lui Suciu.
Toate poeziile care nu dor sunt nişte avorturi.
Toate poeziile care se scriu cu gândul la soclu
sunt la fel de false ca şi zâmbetul unui clovn.
Toate poeziile care se construiesc inginereşte sunt maculatură,
virgule între scânteie şi flacără.
Toate poeziile care nu curg în cascadă sunt apă chioara în gura unui beţiv.
Cea mai bună definiţie a poeziei pe care am cunoscut-o este depresia,
cea mai fantezistă biografia.
Uneori visez că mimez scrisul,
că pentru asta aş putea fi nominalizat la Premiul Nobel.
Dimineaţa mi se face ruşine de mine
şi mi se izbesc în minte sfaturile bunicului
asemeni limbii de clopot:
Trezeşte-te nepoate, cel mai frumos dar al vieţii este însăşi viaţa.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-ale tranziţiei sau Treptele integrării - IV

Cel mai realizat, pe toate planurile,
pare a fi doctorul Faust.
După ce i s-a decernat premiul Nobel,
numele său ilustru figurează în vitrinele tuturor librăriilor
şi în mai toate publicaţiile.
Guvernele nu au cum să nu ia în considerare
opiniile sale,
mai ales când presa scrisă publică ştiri senzaţionale
despre iminenta sosire a lui Godot,
care panichează comunitatea
şi scindează societatea: pro şi contra Godot,
în timp ce autorităţile devin neputincioase.
În aceste momente critice,
doctorul Faust este invitat la toate posturile de televiziune.
Doct, nuanţat,
prestigiosul cărturar explică – pe un ton cald şi cuceritor –
că societatea are mare nevoie, desigur, de sărbătorile purificatoare
ale naşterii şi învierii lui Godot,
că Godot constituie, desigur, unul dintre cele mai frumoase mituri
ale omenirii,

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Călin Uba din Şi totuşi, rodim
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxă pentru "nemâncate"

Trăim fericiţi
În ţara impozitelor.
Un copil a câştigat
Nenumărate concursuri internaţionale.
Tricolorul s-a înălţat
În faţa tuturor
Sub laurii bucuriei generale.
Numai el, câştigătorul
Are ochii pierduţi în zare:
"Mama mea, România
Are nevoie de impozitul
Ca venit pe medaliile mele,
Picătură din
Alocaţia
De-o gură de lapte pe zi
Şi atât!"

Un mahmur
Are nevoie de sprijin.
Îşi loveşte capul de un stâlp

[...] Citeşte tot

pamflet de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să aveţi credinţa deplină

Un credincios nu-i gata pentru ceartă (Tit 3:2)
Nu-i fără minte, ci pe toţii îi iartă (Elc. 7:17)
Nu e beţiv, nici pricină de păcătuire (1 Tim. 3:3; 1 Cor. 10:32)
Nu-i iubitor de bani, nici piatră de poticnire (1 Tim. 3:3; Rom. 14:13)
Este curat, este supus şi răbdător (Filip. 1:10; Evrei 13:17; Iac. 5:7)
Făr' răutate, treaz şi veghetor (Mat. 10:16; 1 Petru 5:8)
Desăvârşit este, fără de grijuri, sfânt (Mat. 5:48; 1 Cor. 7:32; 1 Petru 1:16)
El este bun, un primitor de oaspeţi pe pământ (Efes. 4:22; Rom. 12:13)

El umblă-n adevăr, în dragoste, frumos (3 Ioan 3; Rom. 14:15)
Şi cârmuit de Duhul, pe urma lui Hristos (Gal. 5:16; 1 Petru 2:21)
Smerit, cu Dumnezeu, el umblă, fără de vină (Mica 6:8; Fac. 5:24)
În dragoste, neprihănire, în lumină (Rom14:15; Ps. 26:11; Ioan 12:35)

Se împodobeşte cu smerenie şi chip blând (1 Petru 12:16; Filip. 4:5)
Şi umblă-n haine albe orişicând (Apoc. 7:9)
El înspre o ţintă aleargă, bine şi prin har (Filip. 3:14; Gal. 5:7)
Să capete un premiu, nu-n zadar (1 Cor. 9:24; Gal. 2:2)

Nu strânge pe pământ comori şi arginţi (Mat. 6:20)

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobetele epigramiştilor

Cum facem epigramei fală,
În ziua asta specială
Propun iubirile constante:
În rime, ritmuri şi în poante.

Îi dau lui Gârda-ntâietate,
Că e băiat cu facultate
Şi i-a băgat pe mulţi în draci
Că se agaţă prin copaci.
Îşi ţese, ca păianjen, pânză,
Dar mult mai sus îl văd pe Frunză
Cum îl întreabă-ncet, cu milă:
,, Să-ţi dau un gram de clorofilă,
O poantă mică, Guguştiuc
Sau vrei citate din Gagniuc,
Muşcate de la Sir Hanganu,
Piftie de la M. Dobreanu?
Un corn cu lapte-ţi dă Janet,
Că tot luptaţi pe internet
Şi vă-mbinaţi, cu dor şi chin,

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băi!

Băi, ţara vă-i ca şi vândută
Şi prime luaţi de murături
Toţi ce-i cu palma nebătută,
Manifestanţi... de înjurături!

Băi, ţara-i toată o hârtoapă
Şi porcul vi-l tăiaţi din primă,
Orbi vă săpând, orbeşte, groapă,
Uitând că tot trăiţi din crimă!

Băi, ţara moare, e tot mai rară,
Vă premiind cu miel de Paşte
Şi nu vă paşte gând c-afară
Fugind munciţii, gol se naşte!

Băi, pute ţara de putoare,
Ce vrem ca alţii să ne-o spele,
Din bănci luând bani pentru mâncare...
Nu din ce facem; bune-n rele!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică rimată la cartea "Stanca" în... "Calea Lactee", de Cornelia (Stăncuţ) Georgescu

Adolescenţa-i primăvara vieţii,
Când ploi călduţe cad în ropot,
Cu farmec şi elanul tinereţii,
Vremea "hormonilor" să dea în clocot.
Tinere cochete şi gălăgioase
Se-ntrec în modă, care mai de care,
Să fie-n tot provocatoare
Şi din frumoase, mai frumoase,
Tot mai preocupate-n vreme
La dedesupturi cât mai fine,
De rujuri, farduri, gene şi sprâncene,
Dorind să fie la-nălţime,
De prin licee s-au decis
Spre modeling, la cânt şi joc,
Cum fiecare se vrea "miss"
Poate-or găsi har şi noroc.
Doar – autoarea – "Stanca" în... "Calea Lactee"
În modestie, simplitatea-i ne-ntrecută
Şi-a pus în gând altă idee:
Vrea reduta cărţii cucerită!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit!

O, voi, bărbaţi glumeţi ce m-aţi iubit,
Cu muşchi de fier, cu palme cât lopata,
Ce vă făcuse munca - şi armata -
Cu piept bombat şi spate dăltuit!

Volubili, puşi pe glume şi smintiţi,
Muşcaţi cu ironia pân' la sânge...
O, ce vă mai plăcea pe-atunci a strânge
Femeile în braţe! V-amintiţi?

De pildă, Noni... Noni ce părea
Neptun abia ieşit din spuma mării,
Ce meşter, Doamne-n arta acostării,
Un ceas nu am putut a-i rezista.

Vai, ce-a ajuns! Din câte-am auzit,
A strâns o sută patruzeci de kile,
Se mişcă greu, mănâncă doar pastile
Şi e confuz, peltic şi bâlbâit.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ens

(gratitudine celor care m-au făcut să reuşesc)

îmi era greu să-mi amintesc
erai atâta de frumoasă
te luasem de mână
& trecutul mă-ntorsese-n junglă rupând din mine cornuri de rinocer
dis-de-dimineaţă semănam cu nichita teza ta de licenţă
foarte originală foarte original fusese nichita & numai eu dintre toţi ai lui
mari poeţi ai lumii te sărutasem & păşisem pe holurile din puşkin
actualmente titu maiorescu pe nedrept
la-ba-e
o vară-ntreagă am locuit pe acea stradă
să văd cine-i pronunţă numele cu valoarea valorii
mereu numele
deveniseşi partea mea de sartre jean-paul
spuneai că semăn perfect
lui voltaire
deschizând fără să vreau cancelarii
luişi

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!