gutui şi viaţă

Albastru

De-aş fi iarnă, ce-aş mai ninge peste trupul tău sedus!
Dar, nu sunt şi ninge cerul vinovat, de jos în sus.
De-aş fi mare,-n braţe-albastre, te-aş purta spre mine-n larg,
Dar, în braţe, port doar vise, umbre ce de ţărm se sparg.

Şi de-aş fi suspin de vară-n asfinţit de flori de maci,
Ţi-aş fi lacrima-povară, dar nu sunt şi-n ierni mă-mbraci.
De sub neaua vieţii mele, te adulmec şi te chem
Să îmi fii colind albastru, dezlegare de blestem.

De-aş fi toamnă-n strai de frunze ruginii şi de gutui,
Ne-am sorbi la prânz şi cină şi-amândoi am fi sătui;
Eu, licoare aromată, căpşunică-n bob răscopt,
Tu, şampanie aleasă, aşteptând să te adopt.

De-aş fi primăvara verde, şi tu frunză-nmugurind,
Fir de iarbă ce-ncolţeşte pe-al iubirii tainic grind,
Aş mai cere înc-o viaţă, să am timp să te iubesc;
Dar nu sunt nimic din toate şi-n nimic nu mă găsesc.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde mi-a dispărut frontiera?

Nu e drept! Greşit, greşit, greşit!
Întreaga peninsulă coreeană s-a transformat în Seul.
Oh! E patria strălucitoarelor mii de events,
dar şi eu, şi tu, noi toţi luăm chipul New York-ului.
Devenim un fel de hub, o făcătură de hub.

Dar vă spun: am ajuns să fim cele mai urâte şi
neruşinate centre.

Locul în care cândva noi am cunoscut ce este tristeţea,
locul din îndepărtare,
locul de unde nu am putut pleca până când de unde,
într-un final, am plecat
după ce am fost ţinuţi pe loc, ţinuţi pe loc,
duna de mâl a inimii mele,
locul senin unde, o dată la doi ani, gutuii înfloreau

locul de acum zece ani ce arăta neschimbat şi după zece ani,
locul în care am locuit împreună cu străbunica
şi străbunicul

[...] Citeşte tot

poezie de Ko Un
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecarea

Creşte iarba-n fiecare an,
În păduri, pe dealuri, pe poteci
Şi înţeleneşte orice plan,
Orice drum pe care vrei să pleci.

Lănci de aur soarele ascute
Până-n zarea cu salcâmi, senină,
Piersici, cu aromele ştiute,
Cresc şi-astupă poarta din grădină.

Via s-a-mbrăcat în ruginiu,
Din cârcei dulceaţă se prelinge,
Vei pleca, probabil, mai târziu,
Când cu frunze peste vii va ninge.

Galbene gutui de pe pervaze,
Ţurţurii şi florile de gheaţă,
Luciul gheţii poleit cu raze
Te opresc să stai numai o viaţă.

poezie de Corneliu Vasile din Univers românesc (Bruxelles) (noiembrie 2010)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec final

aş putea să-ncap într-o gutuie,
auriu să ningă dinspre sfinţi
şi gustându-i coaja amăruie
îngerii să strângă ceru-n dinţi.

ochii mei căprui într-o castană
aş putea să îi închid cu dor,
cântecul să-l dau de bună seamă
marelui, bătrânului condor.

într-un măr să îi ofer seminţei
alt lăcaş - memoria părtaşă
rugilor, iertării, biruinţei...
inima s-o-nchid într-o măceaşă.

peste timp, când nu voi mai putea
în al vieţii rost să mă divid,
o să trec prin Univers nu stea,
nu un punct, nu o idee... Vid!

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să judec frunzele

niciodată nu caut vinovaţi de toamnă
nici mustul nici gutuile
nici nucile de sub covorul galben
nici brazda sub care doarme pâinea
poate inima
în mod cert bătăile inimii mele sunt vinovate
nu numai de toamnă
ci de toată trecerea vieţii
poate şi pleoapele
când despart visele în clipe

nu pot judeca nici moartea
niciodată nu caut vinovaţi de efemer
nici fluturii nici floarea soarelui
nici măcar mişcarea de rotaţie
nici ziua
nici noaptea
poate doar inima
e vinovată de toate

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte-mi copilă

Motto: "vorbeşte copil de gutui coapte"

Vorbeşte-mi, copilă... de coapte gutui,
cu-aroma-ţi de teamă, din suflet silhui,
descântă-mi poveşti, rădăcină şi faptă,
cu inima-ţi rod şi tâmpla-ţi răscoaptă.

Vorbeşte-mi, copilă... de pere-aromate,
cu mierea din palme şi-adevărul din lapte,
şi-mi leapădă umbra, cu lumină dezmiardă,
pe-un arc de răstimp, răsăritu'ţi, să-mi ardă.

Vorbeşte-mi, copilă... de prune-ntomnate,
zăgaz de furtună, stăvilindu-se-n şoapte,
amurg lanceolă, palisându-mi trăirea,
vlăstar revelat, înfruntând prăbuşirea.

Vorbeşte-mi, copilă... de fruct început,
când doru-i-altoi, prăznuind subşternut,
sădeşte-mi crucişul plămădit de speranţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoare mireană

frumoasă este viaţa cu prieteni valoroşi
casa dintre sălcii răsună şi vibrează
creşte armonia printre oameni voioşi
trandafiri şi crizanteme inimi fascinează.

este multă linişte printre pruni şi gutui
o frumuseţe pură ce mă-ndeamnă la visare
se-aude clopotul în centrul satului
cheamă enoriaşii la marea sărbătoare.

e sfântul Dumitru sărbătorit cu fast
izvor de credinţă şi de înălţare
a îmblânzit timpul să nu fie nefast
a dezlegat blesteme în vinerea mare.

veghea din iubirea orizontului vast
o simte sufletul în cereasca formare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, Floare-Albastră...

Călătoresc între două molecule,
Le vindec putrezirea prin viaţă,
Le pun la distilat în fiecare seară
Şi le-nnoiesc izvoru-n dimineaţă.

Între lamele le-aşez la microscop,
Fiecare e-un schelet de stele,
Universul se-nvârte buimac
Punând în inimă şi zboruri, şi atele.

Tu, ca moleculă a iubirii eşti
Marmura ce trece în statuie,
Eu te-am altoit în scoarţă de copac
Şi îmi zâmbeşti din galbena gutuie.

Călătoresc şi vindec putrezirea
Izvorului ce a pătruns în noi,
Iubirea, Doamne, este Floare-Albastră,
În rest e raiul cu a lui gunoi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ludmila

Iar un drum, iar o amintire
trec peste ele nu mă uit înapoi
simt oraşul cu oamenii lui indiferenţi
ca pe un vânt la marginea cerului,
şi umbra turnului cu ceas
căzută ca o taină imperfectă
în cercul strâmb al singurătăţii.

Totul se schimbă
voi pleca în parcuri cu alei drepte
cu oameni mulţi dezinteresaţi
care vor lăsa în întuneric copacii
şi teama va sta cu mine pe bancă,
ca o toamnă târzie aşteptând
lumina sclipind în ochii femeii singure.

Am fost în noapte mirat
de umbra mea frumoasă
pe peretele galben al camerei
lânga alte umbre statice de obiecte,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (27 octombrie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul surprizelor

e festivalul toamnei cu târg de bunătăţi
preparate gustoase îmbie cu arome la ospăţ
recoltele bogate s-au strâns din cetăţi
timpul e generos, vesel şi pus pe răsfăţ.

liniştea asigură armonii în familii
romanţele toamnei răsună pe dealuri
marea fericirii creşte perle-n cochilii
valuri de speranţe îmbrăţişează maluri.

prune pentru ţuică mustesc în butoi
în vaste livezi gutui au dat în pârg
toamna pregăteşte surprize pentru noi
bunăstarea se extinde în fiecare târg.

viaţa e satisfăcută în vise şi nevoi
căci timpul toată vara a trudit cu sârg.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna asta

Miroase-a rod bogat şi-a must de stele
Şi dau în pârg aducerile-aminte...
Cad frunze şi mătănii de mărgele
Pe tălpile speranţei nămolite.

Am început o nouă partitură...
Miroase a gutuie în cuptor...
Ne-acoperim cu mantie de brumă...
Copacii dezveliţi de vis ne dor...

Trăim în universuri paralele,
Într-un tacit şi veşnic celibat,
Iar între noi tăcerea se aşterne
Şi plouă!... Plouă!... Plouă rod bogat...

Şi plouă-n noi... Atâta amintire
La gura sobei, coapsele-şi arată,
De parcă, toamna asta, de departe,
Ar fi cea mai frumoasă şi bogată.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna asta

Miroasea rod bogat şi-a must de stele...
Dau iar în pârg aducerile-aminte...
Cad frunze peste gândurile mele,
Pe tălpi s-au prins speranţe nămolite...

S-a scris pe cer o nouă partitură...
Miroase a gutuie, în cuptor...
Ne-acoperă o pătură de brumă.
Copacii dezveliţi de vis, ne dor.

Trăim în universuri paralele,
Într-un uitat şi veşnic celibat,
Când între noi tăcerea se aşterne...
Şi plouă, plouă, plouă rod bogat.

Vezi?! Plouă-n noi atâta amintire...
La gura sobei, coapsele-şi arată,
Oh altă toamnă... Toamă în iubire...
O toamnă parfumată şi bogată...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea – blestem divin

Dragostea-i un foc nebun,
Nu poţi să-l stingi atunci când vrei...
Măr, gutuie sau vreun prun,
Rodul nu poţi să i-l iei.

Dragostea e zbor riscant,
Duce şi la prăbuşire...
Nici scriitor şi nici savant
Nu i-a găsit vreo desluşire.

Dragostea îţi dă curaj,
Te-mbogăţeşte sau te fură...
Din lipsa ei, intri-n sevraj,
Şi poate să îţi dăruiască ură.

Dragostea urcă şi coboară,
Pe scara vieţii, printre trepte...
Şi te renaşte şi te-omoară,
Unde cărările nu-s drepte.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna din ochii mei

Se-ntoarce toamna-n ochii mei... şi plouă...
Plouă cu lacrimi mari de chihlimbar.
Sunt ploi de frunze şi sunt ploi de stele
Şi nuca mai musteşte gust amar.

Trosnesc în sobă ramuri frânte-n două...
Miroase a gutui şi-a pâine coaptă,
E haina lumii plină de rugină,
Iar viaţa parcă-i mult mai degradată.

Din tălpi cresc râuri lungi de ne-cuvinte...
Şi-n noi, adânc e-o toamnă de tăcere.
Mi-au mai rămas aducerile-aminte
Şi-a vântului supusă mângâiere.

Ne înfioară lumea în schimbare,
Ne înfioară teama de a fi...
Îmbătrânim în ton cu anotimpul,
Stingheri şi trişti, pe băncile pustii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă în priviri

Astăzi am râs cu zâmbet luminos
hohot făcut să-l pui tu la rever,
gândind că m-aş hrăni cu tine-n cer
doi prea frumoşi ai vieţii miez cremos.

Ai toamnă în priviri şi fructe prinse-n par
cămara mea secretă vrea sp te-mbie,
nu-ţi cer nimic şi nu vreau nici simbrie
decât să-mi guşti cămara ca din mar.

Am sentimente pline de zacuscă
magiunul bantuie prelins spre vis,
gutuile te parfumează, sunt proscris
în era fetelor cu dragoste etruscă.

Şi-am să mă-mbăt cu mustul ce il ai
şi-am să deschid curând plăcintărie,
bostanii mă pândesc sub vrej de vie
ştiind că te doresc ca-n filme... Lorelai.

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visam că trăiesc

toamna asta cu visuri erotice
şi-ncepuse să-mi placă
mai mult ketamina de toate zilele
decât celelalte lucruri
iubita mea începuse să recite
poeziile mele versurile mele
buzele ei aveau gustul vinului
umblam fumând marijuana
în chilia mea transformată în bordel
mirosea a gutui şi a ispită
totul era roz cu dungi albastre
foamea mă ispitea cu dragoste
iubita mea torcea lasciv
era un complot a femeilor
despuiate călcau strugurii
le iubesc pe toate cu râvna
unui elev care trece fumând clasa
eram vinovat că am mâncat
murături cu slănină la un pahar de tescovină
am fost declarat vinovat fără vină

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă o picătură

Dacă o picătură ascunde marea,
Dacă un atom ascunde un om,
Dacă un ţânţar ascunde elefantul,
O crustă suntem, miezul este viaţa,
Iar sâmburii sunt negri, precum moartea,
Femeile- lăute ne încântă,
Ca mugurii – copiii se-nfiripă,
Nimic nu se va stinge chiar cu totul,
Mereu rămâne o lumină, fie vers şi rimă,
Ori fără rimă, cu mult duh, precum căldura,
Se risipeşte-n Univers, durerea- sura, un doliu prea discret,
Se readună-n boţ, un boţ ce strigă, roşu, exploziv,
Ce va fi el? Nădejde, împlinire muşeţel.
O lună ce se clatină pe un asin, la unison,
Trăim, noi, polifonic?
*********************************************
Cât eşti de frumoasă, gutuie aleasă,
ce-ţi trebuie ţie, Vanessă, mândrie?
Ah, nu te iubesc, eu doar mă sfârşesc,
că nu am un rost, să caut adăpost?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fruntea toamnei acesteia

Fruntea toamnei acesteia
E încărcată de rugi
Ca zidul de nişte liane
Călătoare spre transcendent.
M-am familiarizat cu tristeşea,
Cu apatia şi lacrima...
Frunze de chihlimbar
Au căzut peste sufletul meu -
Un apus sângeriu
Purtând amintirea jadului.
RAmuri frânte se agaţă în agonie
De braţele mele...
Caută legătura cu viaţa,
Legenda râului fără sfârşit -
Eternitate şi moarte.
Vântul îmi răvăşeşte părul
Şi gândurile.
Frigul muşcă din mine
Ca dintr-un măr copt parţial.
Sunt vulcan şi amnar...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zădărnicie

În casa aceasta a locuit un om,
avea în grădină flori şi roşii
şi dimineaţa îl trezeau cocoşii,
iar fructele le lua direct din pom!

Mai avea-n grădină şi un gutui,
le admiram şi iarna când treceam,
cum stăteau înşiruite-n geam,
galbene cu puful ca de pui...

Acolo, lângă casă, avea o vie,
cu struguri albi şi tămâioşi,
cum nu se poate mai gustoşi,
iar viaţa îi părea o veşnicie...

Prin curte îi zburdau nepoţii,
din prispă îi privea cu bucurie,
în jur era tot veselie,
dar anii au fugit ca... hoţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucuie

N-am crezut cât e de şuie
Lumea asta, să vă spui:
Cineva a rupt un cui
Într-o ţară unde cuie
Voie să se rupă nu e,
Ca apoi, unde mai pui,
Îi trecu prin cap, hai-hui,
O idee, să se suie,
Să declare că el cuie
A rupt multe-n viaţa lui
Şi îl doare în ţugui,
Plus c-ar vrea şi o statuie
Fiin'că prost el cică nu e
Altul ca şi dumnealui,
Dar aşa cum percepui,
Orice uşă o descuie
Că, bănuţii ca să-i puie
N-are unde,-al dracului!
De-a ajuns, pe cărărui,
Membru permanent în UE,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!