nave spaţiale

Viziunea din Star Trek asupra viitorului – conform căreia vom atinge un nivel avansat, dar staţionar – poate deveni realitate, în privinţa cunoştinţelor noastre despre legile fundamentale ce guvernează universul; ar putea exista o teorie finală, pe care o vom descoperi într-un viitor nu prea îndepărtat. Această teorie finală, presupunând că ea există, ne va spune dacă visul din Star Trek de a călători cu viteze supraluminoase este realizabil. După cum ştim acum, va trebui să explorăm lent şi greoi galaxia, folosind nave spaţiale care călătoresc mai încet decât lumina, dar, cum nu avem încă o teorie completă şi unificată, nu putem exclude cu desăvârşire călătoria la viteze supraluminoase.

Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am urmat un curs de limba rusă la Notre Dame. Însă niciodată, în cele mai îndrăzneţe vise ale mele, nu m-am gândit că aş putea zbura într-o zi într-o navă spaţială rusă, cu doi cosmonauţi ruşi, vorbind doar limba rusă.

citat din Kevin A. Ford
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian nu se grăbea, dar se îndrepta spre colegii săi, spre locul în care cele două nave încă staţinau. Nuria merse alături de el; de cum zări navele, se observa că o cuprinsese teama. Lucian o privi încurajator, încercând să-i trasmită, fără cuvinte, că nu avea de ce să-i fie teamă. Se opriseră puţin. Nuria îşi dădu jos ochelarii primiţi de la comandant, privind uimită, când spre "Pacifis", când spre "Vulturul". Pentru ea navele spaţiale reprezentau ceva inedit, surprinzător. Pentru membrii echipajului, ea, prezenţa ei era ceva inedit, surprinzător, apropiindu-se, împreună cu comandantul lor. Lucian stătu pe loc, atâta timp cât consideră că i-ar trebui Nuriei pentru a se "acomoda" cu prezenţa celor două nave spaţiale, apoi porni din nou, spre colegii săi, în dreptul cărora se opri. Îi dădu drumul mâinii Nuriei, zâmbind, spre ea, blând, amabil, încurajator.

citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea Mea

1.1
Să  zbor prin univers as vrea
Să  fac ceva cu viaţa mea
Călătorind spre infinit
Sa caut tot ce n-am gasit

1.2 
Dorinţele  să le implinesc
Şi tot ce pot să dăruiesc
Sa  întâlnesc pe un fir de stea
Speranţă, viaţă, dragostea

Pre-referen
Pe tine te-am găsit
Şi  dragoste mi-ai dăruit
Iar muzica e împlinirea
Ce ne uneşte iubirea

Aici in lumea mea
Nu plange inima

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Claudiu Dumitrache, muzica de Claudiu Dumitrache, versuri de Gabriela Dumitrache (2016)
Adăugat de Claudiu Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec

printr-un nor galactic su
focat de singurătate
aproape un veac
de poezie
cu sfere tele
portate dintr-un uni
vers cu rima astro
logică
un pumn de stele lus
truite impudic
de frigul u
man (!?) plierea spaţiului
şi zborul navelor
spaţiale picioare dumne
zeieşti

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia-n care nu sp

un mai nimic es
te poezia în care poţi să te umfli
să te des
crii drept dumnezeul picioarelor care umblă
pe apele menajere
(?!) - nu
mai tu plus lustruitele sfere
cu ceară pentru caroseria navetelor spaţiale
poţi să îmi ceri să iubesc
ca un câine galactic
poezia-n care nu ps

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea mea este că farfuriile zburătoare sunt reale şi că ele sunt nave spaţiale provenite dintr-un alt sistem solar. În mintea mea nu există nici o îndoială că aceste obiecte sunt ambarcaţiuni interplanetare de un anumit fel. Eu şi colegii mei susţinem că ele nu provin din sistemul nostru solar.

citat din Hermann Oberth
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jean-Luc Picard: Spaţiul, ultima frontieră. Acestea sunt călătoriile navei spaţiale Enterprise. Misiunea ei: de a explora lumi noi, necunoscute, de a căuta noi forme de viaţă şi noi civilizaţii, de a pătrunde acolo unde nimeni nu a mai ajuns.

replici din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kate Pulaski: Jurnalul ofiţerului medical, suplimentar... Cercetătorii cred că niciun experiment nu este un eşec. Până şi o greşeală ajută la evoluţia înţelegerii. Dar orice realizare are un preţ. Echipajul navei spaţiale Lantree a plătit cu viaţa pentru ocazia de a arunca o scurtă privire la schiţa misterioasă a evoluţiei omului. Sacrificiul lor va rămâne consemnat în acest jurnal.

replică din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elaine: La ce te uiţi?
Jerry: E o femeie goală peste stradă.
Elaine (chicotind): O să câstig banii aştia cel mai uşor. Deci, prietena mea, Joyce, predă un curs de aerobic. O să mă duc în seara asta.
Jerry: Da... chelneriţa trebuia să-şi fi retras cuvintele.
Elaine: Deci, am primit un telefon în dimineaţa asta. Ştii, m-au ales să merg pe o navă spaţială. Mergem pe Marte.
Jerry: Mda...
George: Distracţie plăcută!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa navă spaţială albastră pornise în cucerirea spaţiului infinit. De destul de mult timp nu mai putea fi zărită de pe Terra, nici cu ochiul liber, nici cu instrumente de specialitate performante, iar fiindcă se depărtase de sistemul solar foarte mult, nu se mai putea stabili nici măcar legătura audio sau video. Din navă, Terra nu mai putea fi zărită deloc, nici măcar ca un simplu punct micuţ şi galben, amestecat printre toate celelalte milioane sau miliarde de stele mici şi gălbui ale Universului, care înconjurau nava din toate părţile.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nici măcar un cuvânt nu mai e

îmi trag ziua pe cap sufocată de singurătate
stau aşa în pielea goală a gândurilor
lipsită de bărbat hălăduieşte o umbră sumară
pe şubrezii pereţi răciţi cu fiecare
şir de litere lung şi fără rost
un inegalabil epitaf de cum poţi fi un mort în viaţă

trec cele şapte litere prin urechile acului
să le însăilez dar nu mă vor
ziua mi se destramă în pumn atomic
refuz să mai cred în acest cuvânt

e rece destinul când afară ninge
dacă te uiţi bine e o lume dezbrăcată
impudic frigul intră în oameni
cum oare să mai simtă cuvântul când pleacă
zănatic spre inimă ca o navetă spaţială

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Vom începe, deci, în mod logic, cu conducerea echipajului, iar funcţia cea mai importantă în acest sens este cea de comandant al misiunii. În acest plic sigilat se află numele tânărului desemnat în această funcţie de către Comisia pentru Zboruri Spaţiale a Institutului nostru şi vom afla imediat ce vom desface plicul cine este norocosul posesor a şase bulinuţe aurii... A fost desemnat de către Comisia pentru Zboruri Spaţiale a Institutului nostru în funcţia de comandant al echipajului, al navei spaţiale "Pacifis" şi al întregii misiuni spre Proxima... Lucian Enka! Felicitări, Luci... Domnule Comandant!
Lucian: Mulţumesc, domnule.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dana Scully: Ai vreo teorie?
Fox Mulder: Teoriii am suficiente. Ceea ce poate îmi poţi explica tu este de ce constituie o politică a Biroului să categorizeze aceste cazuri ca "fenomene inexplicabile" şi să le ignore. Tu crezi în existenţa extraterestrilor?
Dana Scully: Gândindu-mă logic, ar trebui să spun că nu. Luând în considerare distanţele necesare pentru a călători din depărtările cosmice, necesarul de energie ar depăşi capacităţile navei spaţiale ca...
Fox Mulder: Raţionament convenţional.

replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Geangalau Lenke
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec legănat

tinereţea este o femeie frumoasă
cu braţele în continuă mişcare.
ea dirijează mersul trenurilor,
zborul navelor spaţiale,
suflarea vântului.
pasul ei zvelt
scoate din tipare orice greşeală.
rochia i se lipeşte de glezne
iar gleznele-i trec totdeauna
prin râuri de lumină.
pe umeri
părul ei întins
taie în patru ecoul
şi toate pădurile ciripesc a păsări
şi toate inimile gânguresc a copii.

tinereţea este o femeie frumoasă
cu ochii adânci
în care se clatină corăbii fără pânze
cerul fără nori

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricum, cu ajutorul sateliţilor artificiali de telecomunicaţii, lansarea putea fi urmărită în direct la televiziune, aproape pe tot cuprinsul globului pământesc, de către cei dornici să vadă acest eveniment. Până în momentul lansării, crainicul spaţioportului vorbise despre obiectivul misiunii, misterioasa planetă Proxima, dăduse date referitoare la membrii echipajului, deşi era conştient că aceştia erau supercunoscuţi, explicase pe larg despre uriaşa navă spaţială "Pacifis", despre instructorul şef al echipajului, domnul profesor Eugen Manea şi despre directorul Institutului, domnul Traian Simionescu, vorbise despre modul în care a fost pregătită şi organizată această importantă misiune etc. etc. În general, dăduse informaţii referitoare la misiune şi nu avusese motive să se plângă, subiectul dovedindu-se aproape inepuizabil, iar în plus, se bucurase de un larg auditoriu, pentru că oamenii îl ascultaseră cu interes, căci fiecare dorea să ştie cât mai multe lucruri despre tot ceea ce era legat de această misiune spaţială ieşită din comun, din tiparele obişnuite până atunci.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul obosit

adăpostit într-un hangar
lângă navete spaţiale
alimentate cu pepsi
mestecă orbit winterfresh
şi bea whisky la litru
stă la taclale cu iapa lui
despre critica raţiunii pure
la început a mers uşor
cu metafizica
apoi a venit cawboy-ul
să-l ducă la păscut pe dealurile
pline cu fire de iarbă albastră
care nu cunoşteau fotosinteza
trăgea voinicul dintr-un trabuc
mai trăgea şi calul afară
pintenii zornăiau pe pietrele crăpate
de moarte călcate de cizme
din piele de crocodil
nu-i venea să se plimbe alături
de băieţandru cu pistoale la cingătoare

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul că această planetă era atât de necunoscută avea o explicaţie. Şi anume: nimeni nu se încumetase până atunci să se aventureze într-o asemenea călătorie până la Proxima, care li se părea foarte periculoasă, datorită distanţei enorme dintre cele două planete. De asemenea, după cercetările făcute în ultimul timp, planeta Proxima li se părea un ţinut deloc prietenos şi total inaccesibil. Nimeni nu şi-ar fi putut imagina cum o navă spaţială avea să răzbată până la Proxima, acest lucru părându-li-se de domeniul fantasticului, un lucru practic irealizabil. Nici acum nu erau siguri că nava albastră va reuşi totuşi să străbată cu bine extrem de dificilul drum şi-şi dădeau seama cât de mult riscau. Dar îşi spuneau că trebuie măcar să încerce.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei trei intrară pe rând în cabinetul directorului, unde erau aşteptaţi de instructorul lor şef, domnul profesor Eugen Manea. Acesta avea o figură la fel de impunătoare ca şi a directorului. Profesor de astronomie şi astronautică, instructor de zbor, Eugen Manea era un om cinstit, care întrunea multe calităţi, un om inteligent, capabil, cu spirit inventiv, întreprinzător şi descurcăreţ, dar şi de o politeţe rară, excesivă, aproape bolnăvicioasă, care nu prea era necesară unui om cu talentul, calităţile şi experienţa sa profesională, mai ales în anumite împrejurări. Ca şi directorul, avea o fire destul de voioasă şi era foarte prietenos. El nu era numai un simplu instructor de zbor al unui echipaj pentru o navă spaţială, ci şi un important om de ştiinţă al Institutului Astronomic, o piesă de bază a acestuia, care era de neînlocuit.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia se simţea ca o prinţesă răsfăţată, pe care prinţul ei tocmai o condusese într-o lume fermecată, de basm; lipsea balaurul cel rău, cu multe capete, pe care Făt-Frumos (în acest caz, Don Juan al ei) să-l învingă, dar spera că balaurul nici nu va apărea vreodată, să le umbrească fericirea. Şi nici nu apăru. Uşa automată se închise în urma lor, amintind, ca o părere, de faptul că se aflau la bordul unei moderne nave spaţiale, în zbor spre Terra, nu într-o lume feerică, de basm. Dar ce conta acest amănunt minor?! Nu scădea deloc din farmecul acelei atmosfere de vis, la a cărei contribuţie li se adăugară, de îndată ce uşa se închise, săruturile, îmbrăţişările şi atingerile lui tandre, pline de iubire; din toate gesturile lui, protectoare parcă, Lia ghicea cu uşurinţă cât de mult o iubea Don Juan, aşa cum şi susţinea, fără prefăcătorie.

citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!